Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

Gradinita

ARTA PLASTICA CLASELE I - IV

didactica pedagogie

+ Font mai mare | - Font mai mic




ARTA PLASTICA

CLASELE I - IV

NOTA DE PREZENTARE

In contextul Legii invatamintului si a reformelor curriculare, necesitatea de formare a personalitatii armonios dezvoltate, creative impune utilizarea in practica didactica a potentialului tuturor disciplinelor scolare. Reforma curriculara a educatiei artistico-plastice vizeaza aspecte comunicativ si dezvoltativ ale obiectului de studiu ARTA PLASTICA. Antrenarea elevilor in activitatile artistico-plastice contribuie la asimilarea culturii nationale, universale, valorilor general-umane. Continuturile activitatilor artistico-plastice reflecta:




- integritatea culturii materiale si spirituale, ambianta armonioasa dintre aceste aspecte ale vietii umane;

- unitatea dintre senzorial, intelectual, spiritual si moralului in exprimarea realitatii prii intermediul imaginii artistico-plastice;

- reflectarea socialului prin prisma individualului;

- corelatia dintre realitate si fantezie;

- idealul estetic.

In cadrul acestor activitati se dezvolta:

- perceperea vizuala, forma principala de percepere a realitatii inconjuratoare (90% din informatia utilizata in activitatea omului este receptionata de analizatorul vizual);

- memoria vizuala;

- gindirea imaginara, spatiala, asociativa, artistica;

- sistemul ochi-creier-mina, functia emisferei drepte a creierului, structurii psihice ce stau la baza activitatii constructiv-artistice;

- imaginatia si creativitatea plastica;

- sfera afectiva si sentimentele omului ce contribuie la stabilirea echilibrului psihologic personalitatii.

Valoarea incontestabila a Educatiei Artistico-Plastice consta in formarea atitudinii fundamentale pozitive a copilului fata de lumea inconjuratoare si fata de alti oameni.

Activitatile artistice sint cele mai eficace in vederea cultivarii acestei atitudini de timpuriu.

Stimularea interesului personalitatii fata de lumea inconjuratoare este o problema actuala, solutionarea careia va dinamiza activitatea omului.

La etapa scolara ARTA PLASTICA joaca un rol de catalizator al activitatii cognitive, artistice psihomotore a copiilor. Ponderea deosebita a acestei discipline scolare se datoreaza concordantei dintre psihicul copilului de virsta scolara mica si specificul artisticului. Predominarea gindirii imaginare creeaza conditii favorabile pentru initierea personalitatii in domeniul artelor.

I. REPERE CONCEPTUALE

EAP - educatia artistico-plastica - procesul dirijat de formare a capacitatilor de comunicare a elevilor cu opera de arta si de exprimare prin intermediul imaginii artislico-plastice in masura posibilitatilor copiilor. Ideea fundamentala consta in faptul ca imaginea artistica-plastica este rezultatul actului de creatie si metoda de instruire in acelasi timp. Studiul limbajului plastic si tehnicilor de lucru cu materiale de arte sint mijloace, dar nu scopul final al educatiei.

Cunoasterea limbajului plastic formeaza capacitati de intelegere a valorilor plastice, evitind utilizarea kitch-ului in activitatea artistica si in viata cotidiana. Accentul se va deplasa de la formarea unor deprinderi de a minui instrumentele si a poseda materialele la sensibilitatea elevilor fata de cultura plastica nationala si universala, dezvoltarea sentimentelor estetice, formarea capacitatilor de percepere, traire, intelegere si exprimare a mesajului artistic. Dezvoltarea creativitatii plastice si capacitatii de exprimare a elevului in cadrul activitatilor artistico-plastice - realizarea tendintei catre libertatea cugetului si sentimentelor, formarea imaginatiei creative si increderii in fortele proprii. Constituirea Eul-ui propriu ca parte integra a societatii si ca valoare inedita a mediului social, dinamizeaza procesele de formare a personalitatii creative.

II. PRINCIPIILE EDUCATIEI ARTISTICO-PLASTICE

1. Principiul universalitatii reiese din caracterul general al EAP, ce formeaza baza culturii plastice a personalitatii si contribuie la valorificarea creatiei plastice a copiilor. Initierea copiilor din institutiile de invatamint preuniversitar in domeniul artelor plastice este modul de formare a mediului cultural favorabil pentru dezvoltarea personalitatii, capabile sa creeze si sa asimileze valori estetice materiale si spirituale.

2. Principiul predarii artei plastice ca fenomen estetic-educativ. Arta este una din formele constiintei sociale si este menita trairii estetice. Arta ii ofera omului o experienta de viata suplimentara - una imaginara, astfel largindu-i pina la infinit experienta de viata reala.

Predarea artei plastice ca fenomen estetic include studierea notiunilor fundamentale ale culturii nationale si universale; este orientata spre insusirea valorilor general-umane, a experientei colective acumulate de omenire, oferind o dezvoltare intelectuala, emotionala si spirituala.

3. Principiul unitatii dintre activitatile practice si dezvoltarea perceperii estetice a realitatii si artei. Principiul exprima integritatea aspectelor teoretic si practic al EAP. Redarea realitatii obiective si perceperea operei de arta de catre elevi prevede dezvoltarea capacitatii de percepere si exprimare a imaginii artistice ca fiind un proces unic, complex.

4. Principiul acordarii conditiilor pedagogice la cerintele artei. Evaluarea EAP prevede crearea conditiilor materiale (atelier, utilaj), formarea cadrelor pedagogice cu pregatire speciala, asigurarea didactica si respectarea particularitatilor psihologice si de virsta ale copiilor.

Importanta crearii conditiilor materiale reiese din predominarea activitatilor practice in procesul educational si necesitatea confectionarii obiectelor materiale, caracteristica materialelor de arta (vopsele, lut etc.).

5. Principiul aplicabilitatii cunostintelor si capacitatilor in practica artistica si viata cotidiana - respectarea sarcinilor cu caracter practic-aplicativ (executarea lucrarilor de arta decorativa si populara, design etc.), evaluarea performantelor, in cadrul activitatilor artistice (concursuri, expozitii).

6. Principiul unitatii dintre autoexprimarea elevului si dezvoltarea creativitatii plastice. Exprimarea libera a viziunilor, sentimentelor copilului dinamizeaza imaginatia si stimuleaza activitatea de creare a noilor valori (formelor noi) si, de regula, se desfasoara intr-o atmosfera de colaborare dintre pedagog si elev.

EAP se desfasoara in baza principiilor specifice vizate si a principiilor generale de elaborare si esalonare a continuturilor:

- complexitatea materialului de studiu;

- continuitatea si succesivitatea;

- dificultatea si accesibilitatea;

- flexibilitatea continuturilor in dependenta de conditiile obiective in care se desfasoara procesul educational etc.

III. OBIECTIVE GENERALE ALE EAP PENTRU INVATAMINTUL PREUNIVERSITAR

Obiectivele predarii-invatarii artei plastice vizeaza:

CUNOSTINTE:

- cunoasterea elementelor de limbaj plastic ca mijloace de expresie plastica;

- cunoasterea tehnicilor si modalitatilor de lucru cu diverse materiale de arta;

- insusirea notiunilor elementare ale artelor plastice si legitatilor de construire a compozitiilor

- familiarizarea elevilor cu valorile artei populare, nationale si universale;

- perceperea integritatii formei, sensului si functiei ca structura a operei de arta (mesajului artistico-plastic);

- stapinirea, cunoasterea terminologiei specifice artei plastice; capodoperelor si maiestrilor culturii plastice nationale si universale.

COMPETENTE:

- perceperea si intelegerea mesajului artistico-plastic;

- exprimarea unei idei plastice;

- utilizarea limbajului specific artelor plastice in activitatea artistica si viata cotidiana;

- reproducerea si crearea imaginii artistico-plastice;

- asimilarea si aplicarea valorilor plastice nationale si universale;

- comunicarea prin utilizarea termenilor de arta;

- perceperea esteticului in viata si arta.

ATITUDINI:

- formarea necesitatii de evoluare prin intermediul artei, de perfectionare continua, de completare a cunostintelor din domeniul culturii plastice, acumulind informatii si practica de lucru;

- manifestarea interesului fata de viata culturala din localitatea natala, din tara si peste hotarele ei;

- educarea respectului fata de creatia plastica populara, nationala si universala;

- aprecierea adecvata a valorilor culturii plastice, excluderea tendintelor spre kitch.

- formarea atitudinii pozitive fata de natura.

IV. OBIECTIVE GENERALE ALE EAP PENTRU INVATAMINTUL PRIMAR

CUNOSTINTE:

- studierea elementelor de limbaj plastic;

- studierea materialelor de arta si a tehnicilor de lucru cu ele;

- insusirea notiunilor elementare din domeniul artei plastice si initierea in compozitie;

- familiarizarea cu valorile artei populare, nationale si universale;

- familiarizarea cu creatia artistilor plastici si a mesterilor populari din localitatea natala.

COMPETENTE:

- exprimarea unei idei plastice;

- autoexprimarea prin intermediul imaginii vizuale;

- utilizarea limbajului specific artei plastice in activitatea artistica si viata cotidiana;

- perceperea, intelegerea si trairea imaginii artistico-plastice;

- reproducerea si crearea imaginii plastice;

- perceperea esteticului in viata si arta,

ATITUDINI:

- manifestarea interesului fata de activitatea artistico-plastica;

- exprimarea respectului fata de cultura plastica populara, nationala si universala;

- formarea necesitatii de autoexprimare si autoperfectionare in domeniul artelor plastice;

- formarea atitudinii pozitive fata de oameni, lumea inconjuratoare si natura.

V. SUGESTII METODOLOGICE

Activitatile artistico-plastice contribuie in mod efectiv la dezvoltarea spirituala, estetica, la sensibilizarea copiilor fata de artistic.

In scopurile realizarii obiectivelor EAP invatatorul urmeaza sa respecte metodologia abordarii continuturilor, pentru a reda esenta conceptionala a fiecarui compartiment al curriculum-ului.

1. Mijloacele de expresie sa se studieze integru, familiarizind elevii cu reprezentari pe suprafata plana si in volum, utilizind diverse tehnici si materiale.

Dependenta reciproca dintre mijloacele plastice, artistice si materiale se va urmari sistematic in cadrul activitatilor plastice.

2. La predarea compartimentului “Structuri compozitionale” elevii sa fie familiarizati cu flexibilitatea si miscarea elementelor in spatiul plastic, formindu-le capacitati de aplicare a diverselor structuri in lucrarile proprii.

3. Formele si modalitatile de transformare a lor sa se studieze dezvoltind capacitatea de modificare a sablonului prin excluderea tendintelor pasiv-reproductive si stimularea gindirii constructiv-artistice.

4. Familiarizarea cu elementele limbajului plastic si cu diverse tehnici sa fie determinata de necesitatea crearii si intelegerii imaginii artistice. Conditie obligatorie urmeaza sa fie aplicarea acestor cunostinte de catre elevi in propriile lucrari.

5. Studiul elementelor naturii ca forma de instruire sa dezvolte capacitatea elevilor de a vedea, a analiza si, in masura posibilitatilor, de a reprezenta lumea inconjuratoare, ceea ce nu trebuie identificat cu aplicarea metodei de instruire academica sau de promovare a realismului drept unica in activitatea didactica.

Important este ca lectiile de arta plastica sa posede o structura flexibila, determinata de obiective, sarcini concrete si forme de activitate.

Trasatura caracteristica a lectiilor de arta plastica este tratarea temei instructive si a subiectului.

Subiectele abordate inlesnesc insusirea temei de catre elevi, creeaza climatul psihologic necesar pentru desfasurarea activitatii didactice. Subiectele propuse in programa sint orientative si pot fi modificate in dependenta de nivelul educativ al colectivului de elevi.

Un rol deosebit in cadrul activitatilor artistico-plastice le revine elementelor de joc, atmosferei psihologice in care elevilor sa li se creeze senzatia libertatii depline in exprimarea propriilor viziuni.

La lectie se realizeze exercitii, lucrari plastice, abordind subiecte ce vor urmari scopul de a forma si dezvolta imaginatia artistica si creativitatea (dupa imaginatie, memorie, descriere literara, audiere muzicala etc.).

Analiza operelor de arta si a lucrarilor elevilor sa se efectueze ca parte componenta a activitatilor practice, utilizind reproduceri accesibile ca forma si continut pentru virsta respectiva. Valorificarea spirituala si emotiva in cadrul lectiei de arta plastica sa contribuie la formarea capacitatii de traire si intelegerea frumosului in viata si arta.

Spiritualizarea educatiei artistico-plastice sporeste efectul formativ al acestei discipline scolare, dindu-i o nuanta deosebita in sistemul educational.

Obiectivele de referinta sint structurate dupa gradul de complexitate, ceea ce presupune realizarea continuturilor curriculare de catre elevii cu diverse aptitudini. Prin semnul “*” sint evidentiate obiectivele cu grad sporit de dificultate. in conditiile in care nivelul de pregatirea elevilor si invatatorului nu permite realizarea acestor obiective, ele urmeaza sa fie inlocuite cu obiective care vor reflecta specificul social si cultural al localitatii in care se afla institutia de invatamint.

VI. SUGESTII DE EVALUARE

Evaluarea activitati artistico-plastice a elevilor va urmari cercetarea dezvoltarii copilului in domeniul artelor plastice la nivel de cunostinte, capacitati si aptitudini.

Se propun urmatoarele tipuri de evaluare: evaluarea initiala, curenta (formativa) si sumativa. Aceste tipuri se realizeaza in cadrul activitatilor artistico-plastice, rolul cel mai important revenindu-i evaluarii formative.

Domenii evaluate:

1. Cunoastere si intelegere:

- limbaj plastic;

- structuri compozitionale;

- notiunii elementare din teoria si istoria artelor plastice.

2. Tehnici de executare si aplicare:

- tehnici de lucru cu diverse materiale de arta;

- modalitati de utilizare a tehnicilor.

3. Exprimarea plastica a mesajului artistic:

- structurarea mesajului artistic;

- caracteristica (forma, sensul, functia);

- expresivitate individual-creativa.

Stabilirea nivelului initial si a progresului scolar la disciplina reiese din determinarea nivelului de dezvoltare intelectuala, psihomotora, de abstractizare, caracteristice artisticului si perceperii formelor, culorilor si spatiului plastic.

Niveluri de cunostinte si capacitati:

- nivelul informational – volumul de informatii de care dispune elevul (limbaj, tehnici, notiuni din teoria si istoria artelor plastice);

- nivelul practic-aplicativ este determinat de potentialul de cunostinte, de capacitatile de utilizare a lor si atitudinea fata de activitatea artistico-plastica (se stabileste in baza lucrarilor plastice executate, analizei operelor de arta si a propriilor lucrari);

- nivelul reproductiv - reproducerea valorilor plastice, analiza operei de arta prin descrierea subiectului ei;

- nivelul creativ - crearea valorilor noi, perceperea si intelegerea integra a mesajului artistic.

Obiectivele de evaluare pentru etapa scolara primara.

Elevul va fi capabil:

- sa comenteze de la prima vedere o opera de arta a unui artist plastic studiat, numind cel putin 4 mijloace plastice folosite;

- sa identifice cel putin 2 legitati de construire a compozitiei, executate in cadrul activitatilor artistico-plastice;

- sa aplice elementele principale ale limbajului plastic la exprimarea unui subiect;

- sa utilizeze creativ 3-4 tehnici de lucru cu materiale de arta;

- sa exprime propriile viziuni si creativitatea la redarea unui subiect (idei artistico-plastice).

Criterii de evaluare a lucrarilor plastice:

1. Intelegerea temei instructive.

2. Realizarea sarcinii.

3: Reflectarea subiectului.

4. Utilizarea mijloacelor plastice si expresivitatea lucrarii.

5. Compozitia:

- asezarea in pagina a formelor;

- echilibrul formelor si culorilor, proportionarea, ritmul;

- centrul de interes al compozitiei;

- distinctia dintre compozitia plastica, decorativa, sculpturala.

6. Posedarea tehnicilor de lucru cu diverse materiale de arta.

7. Atitudinea individual-creativa a elevului fata de indeplinirea lucrarii.

Reproduceri de arta recomandate

CLASA I

Georges ROUAULT

Peisaj de iarna

G. BRAQUE

Vasul albastru

I. VIERU

Ulmul satului

E. ROMANESCU

Curte de tara

M. BUREA

Zi cu soare

St. LUCHIAN

Colt din strada Povernei

St. LUCHIAN

Ghereta din Filantropia

St. LUCHIAN

Anemone

S. GHERASIMOV

Primavara

Leonardo da VINCI

Mona Liza

Rafael SANTI

Madona Sixtina

H. MATISSE

Portret de femeie

CLASA a II-a

DONATELLO

David

El GRECO

Vederea orasului Toledo

Sandro BOTICELLI

Primavara

Vinsent van GOGH

Noapte instelata

Vinsent van GOGH

Cocioabe

F. MALEAVIN

Viforul

A. KUPRIN

Vesela cu fructe

A. KUPRIN



Peisaj cu biserica

A. KUINJI

Norii

G. SEURAT

Dimineata La Grande Jotte (Plimbarea)

P. SIGNAC

Semanatul

I. AIVAZOVSKI

Furtuna

V. POLENOV

Cal alb

I. LEVITAN

Toamna de aur

I. LEVITAN

Martie

A. DURER

Capriccio

M. VRUBEL

Tarevna Lebada

V. VASNETOV

Fata de zapada

V. BORISOV-MUSATOV

Primavara

M. RACILA

Sarbatoarea cimpiilor (goblen)

M. RACILA

Casutele (covor)

E. ROTARU

Floarea soarelui (goblen)

V. POLEACOVA

Dansul (covor)

E. ROMANESCU

Dimineata in sat

I. VIERU

Dimineata

I. VIERU

Noapte de iulie

I. VIERU

Intre Climauti si Cernoleuca

CLASA a III-a

CONSTABLE

Peisaj

Vinsent van GOGH

Noapte instelata

R. GAUGAIN

Pastorala taiteana

R. MODRIAN

Lucrarea I

A. LENTULOV

Lupta victorioasa

E. MUNCH

Strigat

E. MUNCH

Noaptea alba

P. PICASSO

Placerile vietii

G. BRAQUE

Clametul

A. KUPRIN

Oras asiatic

R. GAUGAIN

Autoportret

M. SARIAN

Armenia

I. SISKIN

In padure

M. RACILA

Aratura de primavara (goblen)

M. COTOFAN

Moldoveneasca

I. VIERU

Serbarea de la Cernoleuca

A. LENTULOV

Vasilii Blajenii

A. DAVID

Amiaza

S. VRINCEANU

Malanca

CLASA a IV-a

Michelandgelo BUONAROTTI

David

Lorenzo GHIBERTI

Poarta rasariteana a babtisterului (Florenta)

Rembrandt van REIN

Intoarcerea fiului risipitor

Edgar DEGAS

Dansatoare in albastru

August RENOIR

Fata cu evantai

P. GAUGAIN

Pastorala taiteana

Teodore GERICAULT

Noapte crestina

I. VRUBEL

Demonul sezind

I. AIVAZOVSKI

Rasarit de soare

I. AIVAZOVSKI

Dimineata cetoasa

V. POLENOV

Ograda moscovita

I. GRABAR

Zapada din luna martie

M. SARIAN

Macii

P. KLAS

Dejunul

V. SEROV

Rapirea Europei

K. MALEVICI

Suprematism N 50

M. BUREA

Vara

E. ROMANESCU

Turisti

M. PETRIC

Podgorii

M. GRECU

Zi de toamna

I. VIERU

Noapte de iulie

A. VASILIEV

Padurea de la Capriana

N. GRIGORESCU

Jaranca

MIC DICTIONAR EXPLICATIV (termeni)

1. Punctul – element de limbaj plastic, urma cea mai mica obtinuta pe suprafata cu instrumentul de lucru (pensula, creion etc.).

2. Linia - element de limbaj plastic, urma obtinuta prin lunecarea instrumentului (creionului, pensulei, cretei etc.) pe suprafata;

Linie modulata - linie neuniforma ca grosime, factura, culoare;

Linie calda - linie ondulata, arcuita, cu tendinte de rotunjire;

Linie rece - linie frinta, colturoasa, aschiata, cu tendinte de tensionare a suprafetei.

3. Pata - suprafata cu contur neclar.

Pata picturala - forma cu contur neclar, acoperita cu culoare nuantata sau cu suprapuneri de linii si puncte;

Pata decorativa (plata) - forma acoperita uniform cu culoare (avind aceeasi saturatie, tonalitate.

4. Tusa - element de limbaj plastic, urma de tratare a formei cu pensula.

5. Forma - element de limbaj plastic, semn, imagine care tinde a exprima un sens, o idee plastica fara a prelua prioritatea in transmiterea mesajului plastic;

Forma geometrica - forma elaborata, masurata, cu contururi clar determinate;

Forma realista - imagine elaborata, care exprima in mod realist formele naturale;

Forma abstracta - imagine fara mesaj concret sau obtinuta accidental pe suprafata suportului.

Forma calda - imagine elaborata pe suprafata marginita de linii calde;

Forma rece - imagine elaborata pe suprafata marginita de linii reci.

6. Culoarea - element de limbaj plastic, starea pigmentara a suprafetei;

Culori primare (fundamentale, simple) - culori care nu pot fi obtinute prin amestec pigmentar (rosu, galben, albastru, alb, negru);

Culori compuse - obtinute prin amestecul mecanic al culorilor fundamentale;

Culori cromatice - culori cu fon activ de culoare rosu, galben, verde, albastru, violet, om

Culori acromatice - culori cu fon activ de culoare, alb, negru si nuantele lor;

Culori calde - rosu, oranj, galben;

Culori reci - violet, albastru, indigo, verde.

Nuantele - se obtin prin amestecul culorilor, dozind in mod diferit raportul dintre ele (verde-galben, galben-verzui, verde-albastru, albastru-verzui etc.), sint treceri imperceptibile de culoare si ton.

Intensitatea - gradul de stralucire a culorilor; poate fi naturala (la o culoare de tub) sau obtinuta prin juxtapunerea complementarelor.

Tonalitatea - starea de luminozitate a culorii, gradatia de tonuri de la inchis la deschis.

Tonul - gradul de luminozitate a culorii ce caracterizeaza capacitatea de inchis – deschis.

Gama - desfasurarea succesiva a tonurilor unei dominante intr-un spatiu plastic.

Dominanta cromatica - culoarea care are preponderenta calitativa sau cantitativa fata celelalte culori din lucrare.

Monocromia - desfasurarea tonurilor unei culori spre inchis si deschis intr-o lucrare.

Contrastul cromatic - alaturarea valorilor contrarii care creeaza efectul psihofiziologic opozitie, trecerea brusca de la o culoare la alta.

7. Procedee de modificare a culorii.

Fuzionarea - mod de amestecare a culorilor in tehnica acuarelei, efectul de interpatrundere a petelor umede de culoare.

Juxtapunere - alaturare;

Ruperea tentei - diminuarea culorii prin adaugarea complementarei sale de alb, negru, gri sau a altei culori.

Amestec fizic al culorii - amestecul mecanic al culorilor pigmentare.

8. Compozitia - crearea unitatii formelor si spatiilor dintre ele cu scopul exprimarii unei idei artistico-plastice.

Unitatea si echilibrul - legi fundamentale ale compozitiei.

Compunerea - procedeu de aranjare a formelor (elementelor) in pagina (spatiu plastic).

Centrul de interes al compozitiei - locul spre care se indreapta atentia pictorului.

Element principal al compozitiei - elementul care exprima esenta mesajului artistic al lucrarii.

9. Statica - repartizarea elementelor plastice pe cadre vertical - orizontale bine determinate, aranjate simetric.

10. Dinamica - crearea iluziei de abatere intr-o directie oarecare a elementelor compozitionale intr-un spatiu plastic (pictat, sculptat etc.); de regula, elementele se aranjeaza asimetric.

11. Simetrie - proprietatea partilor unui intreg de a se suprapune identic fata de dreapta (axa), de un plan, repartizarea proportionala a formelor fata de o axa sau centru.

12. Asimetrie - contrariul simetriei.

13. Echilibru - impresia de readucere a dinamicii, balansarea intre plinuri si goluri, impresia in urma corelatiei elementelor de expresie folosite (linii, puncte, culori, forme).

14. Ritm - repetarea elementelor plastice compozitionale la anumite intervale.

Proportie - raportul de dimensiuni dintre parti (detalii) si intreg in acelasi timp.

Dictionarul terminologic este prevazut doar pentru invatatori, care urmeaza sa utilizeze terminologia la lectiile de arta plastica. Elevii claselor primare nu vor fi obligati sa foloseasca termenii de specialitate in comunicarea orala.

CONTINUT CURRICULAR LA ARTA PLASTICA CLASA I

Obiective de referinta

Continuturi



Sugestii de invatare

Sugestii de evaluare

1. Familiarizarea cu materialele de arta: creioane, acuarele, lut, plastilina, hirtie, etc.

- posedarea tehnicii de lucru cu diverse materiale si instrumente.

I. Introducere in domeniul artelor plastice

Materiale de arta, instrumente si tehnici de lucru cu ele.

- Familiarizarea cu materialele de arta: acuarele, lut, plastilina, guase, creioane, hirtie etc.

Sa identifice de sine statator acuarelele si guasele, creioanele si carioca, lutul si plastilina;

- sa argumenteze utilizarea tehnicii de reproducere;

- sa utilizeze corect materialele de arta in lucrarile proprii.

2. Recunoasterea punctului ca element al expresiei plastice;

- posedarea tehnicilor de obtinere a punctelor;

- intelegerea modului de aplicare a punctului pe suprafata.

II. Studiul mijloacelor plastice de expresie

Punctul

- Caracteristicile punctelor: mari,

mici, spontane, ordonate, dezordonate, aglomerate, aerate.

- rolul constructiv si decorativ.

- Exersari de trasare a liniilor cu virful si latul pensulei intr-o directie, formarea de puncte;

- exersari de antrenare a miinii (creioane, lut, plastilina, decupari din hirtie);

- exercitii de obtinere a punctelor spontane, ordonate, dezordonate;

- redarea prin puncte a elementelor naturii (pomusoare, stele, flori);

- plasarea ritmica a punctelor de aceeasi culoare, de diverse culori.

- Sa identifice punctul pe reproduceri de arta si in natura;

- sa diferentieze la prima vedere punctele obtinute cu pensula, creionul si carioca;

- sa demonstreze 2-3 modalitati de obtinere a punctelor, utilizind acuarela.

3. Constientizarea liniei ca element de expresie plastica;

- posedarea modalitatilor de obtinere a liniilor;

- perceperea rolului liniilor in obtinerea expresivitatilor plastice.

2. Liniile

- Caracteristicile liniilor: drepte, frinte, curbe, orizontale, verticale, oblice. Aplicarea liniilor.

- Exercitii de trasare a liniilor (creion, pix, stilou, pensula);

- trasarea liniilor pe suprafata (prin juxtapunere, dispersare, intersectare;

- obtinerea liniilor de diferite culori,

grosimi, lungimi etc.;

- redarea elementelor naturii;

- perceperea semnificatiei liniilor pe reproduceri.

Subiecte: Dealuri, Garduri, Copaci, Vint etc.

- Sa numeasca tipurile de linii (caracteristice);

- sa explice 3 modalitati de obtinere a liniilor, folosind creioane sau vopsele;

- sa utilizeze linii cu diverse caractere in lucrarile grafice executate;

- sa demonstreze 2-3 modalitati de aplicare a liniilor cu scopul de a obtine expresivitati cromatice.

4. Cunoasterea culorilor cromatice si acromatice;

- posedarea modalitatilor de obtinere a culorilor compuse de gradul I;

- perceperea si obtinerea tonului culorii.

- recunoasterea culorilor simple si compuse pe reproduceri;

- posedarea procedeelor de modificare a culorilor;

5. Manifestarea interesului fata de activitatea pictorilor.

3. Culorile

- Culori primare (simple);

- culori compuse (integrate de gradul I);

- culori cromatice;

- culori acromatice;

- tonul culorii.

3.1. Procedee de modificare a culorilor:

- fuzionarea;

- ruperea tentei.

- Exercitii de obtinere a culorilor compuse;

- amestecul de culori cromatice: rosu-galben, galben-albastru, albastru-rosu;

- exercitii de obtinere a tonurilor inchise si deschise (ruperea tentei); amestecul dintre culorile cromatice si culorile acromatice;

- perceperea culorilor pe reproduceri;

- compozitie aplicativa.

Subiecte: Cer innourat, Marea, Cimpii

- Sa enumere culorile primare, simple si compuse, aplicate in propriile lucrari;

- sa numeasca 4-5 culori compuse obtinute prin amestecul mecanic;

- sa explice verbal obtinerea culorilor compuse prin amestecul culorilor simple;

- sa utilizeze tonul inchis - deschis al culorii in lucrarile proprii, creind acorduri;

- sa obtina amestecul dintre culorile cromatice si acromatice;

- sa aplice culorile compuse in propriile lucrari cu scopul de a obtine expresivitati artistice.

6. Cunoasterea tusei si petei ca elemente ale limbajului plastic;

- posedarea modalitatilor de creare a petelor.

4. Tusa si pata

- Tehnici de obtinere a petei si tusei;

- caracterele petelor: spontan, decorativ, pictural;

- amplasarea simpla si alternativa a punctului si petei pe suprafata (spatiul plastic);

- compozitie aplicativa.

- Exercitii de obtinere a petei si tusei;

- executarea petelor cu caracter decorativ, pictural, spontan;

- amplasarea simpla si alternativa a punctului si petei pe suprafata (spatiul plastic);

- compozitie aplicativa.

- Sa reprezinte pete cu caracter decorativ, pictural si spontan, utilizind acuarela.

- sa argumenteze obtinerea petelor spontane, picturale si decorative in propriile lucrari.

7. Posedarea metodelor de lucru cu lutul (plastilina);

- obtinerea formelor volumetrice dupa natura;

- manifestarea interesului fata de activitatea sculptorului, mesterului popular

5. Volumul

1. Lutul – tehnici de prelucrare a lutului.

2. Hirtia - modelarea din hirtie.

- Modelarea elementelor din natura; - modelarea formelor geometrice.

- origami.

- Sa demonstreze cel putin 2 procedee de lucru cu lutul (plastilina) in procesul modelarii formei.

- sa confectioneze forme simple abstracte si din natura;

- Constientizarea necesitatii de plasare flexibila a elementelor in spatiul plastic al suprafetei.

8. Intelegerea compozitiei ca mod de comunicare si autoexprimare;

- deosebirea elementului principal al compozitiei (pe reproduceri);

9. Manifestarea interesului pentru activitatea plastica creativa.

III. Structuri compozitionale

a) Initiere in compozitie:

- mijlocul foii;

- pozitia foii: verticala, orizontala;

- formatul lucrarii;

- plasarea elementelor;

b) Organizarea spatiului plastic:

- compunerea;

- plasarea unui element sau a unui grup de elemente;

- ritmul;

- plasarea elementelor de diverse forme si dimensiuni; proportionarea;

- elementul principal al compozitiei.

- Familiarizarea cu legile de construire a compozitiei (ritmul, proportionarea);

- exercitii de plasare a elementelor compozitiei in spatiul plastic;

- suprapuneri partiale;

- compozitie aplicativa;

- plasarea ritmica;

- plasarea liber intuitiva;

- subordonarea elementelor.

- Sa reproduca ritmul de tact simplu in lucrarile practice;

- sa explice deosebirile dintre pozitia foii si formatul ei;

- sa demonstreze moduri de aranjare a elementelor in pagina.

- sa indice elementul principal al compozitiei, diferentiindu-l de mijlocul foii;

- sa exprime liber viziunea cu privire la subiectul propus de invatator.

CONTINUT CURRICULAR LA ARTA PLASTICA CLASA A II-A

Obiective de referinta

Continuturi

Sugestii de invatare

Sugestii de evaluare

1. Posedarea metodelor de plasare a punctelor si tuselor in spatiul plastic;

- utilizarea punctului si tusei in propriile lucrari;

2. exprimarea libera a propriilor viziuni.

* - observarea punctului si tusei pe reproduceri;

I. Studiul elementelor de limbaj plastic

Punctul si tusa

- plasarea in spatiul plastic.

utilizarea diverselor materiale de arta pentru formarea punctelor si tuselor:

- exercitii de repartizare a punctelor, a grupelor de puncte, de culori semene, de diverse culori;

- compozitie aplicativa.

Subiecte:

Roi de albine, Poiana cu flori, Nuferi

Zborul frunzelor

- Sa identifice de la prima vedere punctul si tusa pe reproduceri;

- sa demonstreze in lucrarile proprii 3-4 moduri de aplicare a punctelor in spatiul plastic;

- sa aplice punctul si tusa in compozitie aplicativa;

- sa reprezinte expresivitati plastice plasind puncte si tuse de culori semene, de diverse culori in pagina.

3. Cunoasterea modalitatilor de utilizare a liniei;

- cunoasterea caracterului liniilor; liniile pe reproduceri si obiecte de arta;

* - cunoasterea rolului constructiv al liniei;

* - utilizarea liniei in scopul exprimarii unei idei (semnificatii liniare)

2. Liniile

- Functia constructiva a liniei;

- linii calde;

- linii reci;

- compozitii liniare.

- Exersari de reprezentare a elementelor naturii (motive liniare);

- executarea compozitiei decorative (motive liniare);

- compozitie plastica (motive liniare);

- realizarea grafica si picturala a liniilor.

- Sa explice rolul constructiv al liniei pentru reprezentarea elementelor naturii;

- sa faca deosebirea dintre liniile calde si reci la redarea unui mesaj in cadrul analizei unei lucrari;

- sa utilizeze linia la reprezentarea elementelor din natura; motive liniare;

- sa reprezinte expresivitati plastice, aplicind liniile calde si reci.

4. Recunoasterea formei ca mijloc de expresie plastica;

- posedarea modalitatilor de obtinere a formelor;

- deosebirea formelor dupa continut: geometrice, realiste, abstracte;

- intelegerea diferentei dintre formele plate si volumetrice;

* - intelegerea relatiilor de proportie a formelor dupa raportul de marimi;

- crearea formelor noi;

- exprimarea unei idei prin forme, linii si culori.

3. Forma

- Element al limbajului plastic;

- caracteristica formelor: geometrice, realiste, spontane, calde, reci;

- relatia linie-forma;

- relatia forma-culoare;

- forma volumetrica.

- Familiarizarea cu formele plate: spontane, geometrice, realiste;

- familiarizarea cu procedeele de construire a formelor geometrice;

- proportionarea;

- analiza structurilor naturii si reprezentarea formelor realiste pe suprafata plana si in volum: fructe, legume, copaci, case etc.

- aplicarea formelor abstracte la reprezentarea structurilor naturii (frunze, ciuperci, peisaje).

Subiecte: In padure, Livada, Cimpia, Cer innourat

- Sa defineasca 2-3 caracteristici ale formelor;

- sa explice succesiv modul de construire a formelor geometrice pe suprafata plana;

- sa dea exemple de forme realiste (din natura), utilizate in propriile lucrari;

- sa descopere independent forme abstracte in arta si realitate;

- sa descompuna imaginar in parti componente formele realiste din natura cu scopul de a reda imaginea lor;

- sa organizeze spatiul plastic, plasind 3 forme cu diverse caractere;

- sa construiasca creativ forme noi in baza sablonului propus;

- sa aplice creativ procedeele de construire a formelor, acordindu-le la subiectul abordat.

5. Cunoasterea culorilor compuse;

- obtinerea culorilor compuse, utilizind amestecul mecanic de culori pigmentare;

- cunoasterea culorilor reci si calde;

- obtinerea nuantelor culorilor;

* - deosebirea nuantelor pe reproduceri;

- perceperea dominantei cromatice pe reproduceri;

- organizarea compozitiei plastice cu dominanta cromatica.

4. Culorile

Culori compuse de gradul II;

- nuantele culorilor;

- dominanta cromatica;

- culori calde si reci.

Exercitii de obtinere a culorilor compuse de gradul II;

- perceperea culorilor compuse

pe reproduceri;

- cunoasterea culorilor calde si reci;

- exercitii de obtinere a nuantelor galben+rosu, violet+albastru, verde+galben etc.;

- aplicarea dominantei cromatice in compozitie.

Subiecte: Toamna de aur, Padurea de argint etc.

- Sa numeasca culorile compuse de gradul II;

- sa identifice la prima vedere culorile calde si reci pe reproduceri;

- sa demonstreze 2-3 moduri de obtinere a nuantei culorii, utilizind diverse materiale;

- sa faca diferenta dintre tonul si nuanta culorii in procesul de creare a propriilor lucrari;

- sa descopere constient dominanta cromatica pe reproduceri;

- sa aplice creativ procedee de obtinere a nuantelor cromatice in lucrarile practice;

- sa reprezinte 2-3 lucrari cu dominante cromatice executate in diverse tehnici.

6. Perceperea compozitiei ca mod de exprimare a unei idei plastice;

* - cunoasterea principiilor de organizare a suprafetei: ritmul si proportionarea;

- posedarea capacitatii de exprimare plastica intuitiva si rationala;

- posedarea capacitatii de tratare creativa a suprafetei plastice.

II. Structuri compozitionale

1. Proportionarea

- Raportul de forme in spatiul plastic;

- plasarea formelor in spatiu pe diagonala, in centru;

- ritmul de tact simplu;

- ritmul de tact alternativ.

- Exercitii de plasare a formelor in spatiul plastic: sus - jos, aproape - departe;

- redarea planurilor; Subiecte: Peisaj rural;

- compozitie decorativa (aplicarea ritmului).

Subiecte: Covor, Servetel, Talger, Semn de carte.

- Sa reproduca independent un raport de forme la propunerea invatatorului;

- sa explice doua moduri de plasare a formelor in spatiul plastic.

7. Posedarea capacitatii de cre-are a formelor volumetrice;

* - reprezentarea subiectelor compozitiei in mod creativ;

2. Compozitia volumetrica

- Construirea formelor volumetrice;

- modificarea formei;

- reprezentarea formelor naturii.

- Modelarea formelor naturii (pasari, animale etc.); - familiarizarea cu sculptura rond-bosse si relief;

- Sa explice modul de aranjare in foaie a obiectelor ce se afla aproape sau departe de privitori;

- sa organizeze o compozitie decorativa cu cel putin 3 elemente, utilizind sablonul;

- exprimarea afectiunii pentru activitatea artistica.

3. Centrul compozitional

- Evidentierea centrului pe suprafata planului: pozitie, marime, culoare.

- familiarizarea cu diverse metode de prelucrare a lutului (plastilinei);

- compozitie aplicativa.

Subiecte: Basm, Vis de vara, Fantezii etc.

- sa evidentieze elementul principal al compozitiei, luind in consideratie pozitia lui in foaie si culoarea;

- sa explice doua moduri fundamentale de plasare a formelor plate in spatiul plastic;

- sa explice modul de plasare a imaginii obiectului ce se afla in spatiu la distante diferite de privitor,

- sa utilizeze cel putin un aspect al ritmului in propriile lucrari;

- sa demonstreze unele procedee de modelare a formelor volumetrice folosind lutul sau plastilina.

CONTINUT CURRICULAR LA ARTA PLASTICA CLASA A III-A

Obiective de referinta



Continuturi

Sugestii de invatare

Sugestii de evaluare

1. Familiarizarea cu instrumentele si materialele de arta;

- familiarizarea cu tehnicile colajului, origami, tangram, desenului, picturii;

- posedarea deprinderilor elementare de utilizare a tehnicilor, instrumentelor si materialelor de arta.

I. Materiale, instrumente si tehnici de lucru

- Hirtie colorata;

- vopsele (acuarele, guase);

- lut (plastilina);

- carbune;

- creioane simple si colorate;

- colaj, origami, mozaic, tangram, desen, pictura.

- Familiarizarea cu tehnicile colajului, origami, tangram, guase, acuarele;

- executarea lucrarilor practice in tehnicile indicate;

- recunoasterea tehnicilor pe reproduceri de arta;

- realizarea compozitiilor aplicative.

- Sa identifice la prima vedere tehnicile: colaj, origami, mozaic, tangram, desen, pictura;

- se dea 2-3 exemple de utilizare a tehnicilor de arta in mediul inconjurator;

- sa utilizeze 2 tehnici picturale in propriile lucrari.

2. Constientizarea rolului si functiei liniei;

* - intelegerea corelatiei dintre linie si culoare;

- posedarea modalitatii de transformare a liniei (transformarile liniei in dunga, a dungii - in fisie);

- recunoasterea liniei ca mijloc de exprimare pe reproduceri de arta;

- posedarea modalitatilor de organizare a liniilor, dungilor, fisiilor in spatiul plastic;

II. Studiul elementelor de limbaj plastic

1. Liniile

- Relatia linie – culoare;

- modificarea liniei;

- linie, dunga, fisie.

- Exersari de creare a liniilor de diferite culori, tonalitati, intensitati, lungimi si grosimi; exersari de obtinere a dungilor si fisiilor;

- exersari de modelare a liniei cu scopul de a obtine expresivitati plastice;

- determinarea rolului liniilor pe reproduceri;

- compozitie aplicativa.

- Sa diferentieze la prima vedere liniile de diferite culori, tonuri, intensitati, grosimi, lungimi;

- sa reproduca pe suprafata linia, dunga, fisia, folosind 2-3 instrumente (materiale);

- sa transforme liniile, pentru a obtine dungi si fisii;

- sa demonstreze 2 exemple de aplicare a liniei in propriile lucrari;

- sa organizeze spatiul plastic prin plasarea liniilor, dungilor, fisiilor de diverse culori (tonalitati).

3. Initiere in crearea formelor - cunoasterea modalitatilor de construire a formelor plate simple;

- posedarea capacitatilor de construire a formelor plate;

- posedarea procedeelor de creare a formelor plate compuse;

* - posedarea capacitatii de creare a formelor noi;

* - posedarea capacitatii de modificare a formelor simple;

- manifestarea interesului fata de activitatea artistilor plastici si mesterilor populari.

2. Forma - element al expresiei plastice

a) Construirea formelor plate simple;

- axe de simetrie

- proportia;

b) construirea formelor plate compuse;

- alaturarea formelor simple semene

- alaturarea diverselor forme simple;

- alaturarea elementelor diverse ca forma si culoare;

c) construirea formelor volumetrice;

- alcatuirea formei din corpuri geometrice semene de aceeasi dimensiune;

- alcatuirea formei din corpuri geometrice diverse ca forma si dimensiune;

- modelarea (lut, plastilina);

- crearea formei volumetrice, folosind apasarea, aplatizarea, adaugirea, taierea, scoaterea, intinderea.

- Exercitii de construire a formelor simetrice (simetrie bilaterala, radiala).

- familiarizarea cu proportia;

- exersari de determinare a proportiilor unei forme simple;

- obtinerea formelor simetrice si asimetrice;

- exercitii de obtinere a formelor plate compuse (tehnicile tangram, colaj, aplicatie). Compozitie aplicativa Subiecte: “Jocul formelor” “Satul bunicilor” “Orasul din vis”

- Exercitii de construire a structurilor naturii (creion). Subiecte: Case, Lazi, Automobile.

Compozitie aplicativa cu reflectare a relatiei forma - culoare;

- exercitii de construire a formelor volumetrice;

- modelarea formelor simetrice si asimetrice;

- exercitii de prelucrare a lutului (intindere, apasare, aplatizare, adaugire, taiere, scoatere);

- modelarea formelor din natura (pasari, animale, etc.);

- modelarea formelor fantastice;

- compozitie volumetrica.

Subiecte: Jucarii, Fluierase, Fluturasi etc.

- Sa descrie doua modalitati de construire a formelor simple, simetrice;

- sa argumenteze utilizarea axei de simetrie la construirea formelor simple plate; - sa descompuna in 2-3 parti componente o forma compusa;

- sa stabileasca proportiile de baza ale unei forme simple plate;

- sa creeze forme simetrice si asimetrice pe suprafata plana;

- sa aranjeze 3-4 forme simple cu diferite caractere in pagina;

- sa dea 2-3 exemple de forme volumetrice din mediul inconjurator;

- sa modeleze forme, folosind 2-3 metode de prelucrare a materialului (lut, plastilina).

4. Familiarizarea cu legitatile de utilizarea culorii.

* - intelegerea importantei contrastului in realizarea lucrarilor plastice;

- posedarea capacitatii de aplicare a contrastului; cunoasterea efectului de contrapunere a culorilor;

3. Culoarea

- Contrastul cromatic;

- contrastul cald - rece;

- contrastul inchis-deschis;

- contrastul dintre culorile cromatice si acromatice

- Exercitii de exprimare a contrastelor;

- analiza contrastelor in natura si arta.

- compozitia aplicativa;

Subiecte: Peisaj

- Sa identifice contrastele cald - rece, inchis-deschis, pe reproduceri si in propriile lucrari;

- sa produca cel putin 3-4 contraste cromatice;

- sa explice aplicarea contrastelor in operele de arta si natura;

- sa dea 2-3 exemple de aplicare a contrastului cromatic in arta populara;

- sa organizeze o compozitie, aplicind contrastele cromatice cald-rece, inchis-deschis;

- sa evidentieze elementul principal al compozitiei, folosind contrastul cromatic.

5. Posedarea capacitatii de organizare a spatiului plastic in baza ritmului de tact compus;

6. Utilizarea diverselor tehnici (colaj, aplicatie, guasa, acuarela) in executarea compozitiei.

II. Structuri compozitionale

1. Compozitii decorative

- Modalitati de obtinere;

- utilizarea diverselor tehnici: guase, colaje etc.;

- ritmuri de tact compus;

- Exercitii: simplificarea formelor din natura (frunza, flori etc.);

- compozitie aplicativa.

Subiecte: Covoras. Tesaturi. Elemente stilizate

- Sa dea 2 exemple de elemente decorative pe obiecte de arta populara;

- sa reproduca pata cromatica decorativa, folosind 2-3 mijloace materiale;

- sa utilizeze elemente de ritm compus in propriile lucrari.

7. Recunoasterea elementelor compozitiei;

- posedarea capacitatii de organizare a spatiului plastic prin subordonarea elementelor compozitiei;

* - recunoasterea pe reproduceri de arta, moduri de tratare a spatiului plastic.

2. Compozitie plastica

- Elementele compozitiei plastice;

- plasarea elementelor in spatiu (planuri, evidentierea elementului principal, subordonarea elementelor);

Exercitii de plasare a elementelor peisajului (copaci, riuri, cer, pamint etc.);

- aplicarea procedeului de fuzionare a culorii;

- redarea planurilor si elementului principal;

- compozitii cu subiect: Ursul pacalit de vulpe etc.

- Sa organizeze spatiul plastic, utilizind tehnicile colajului si aplicatiile;

- sa numeasca 3-4 elemente ale compozitiei plastice la alegerea profesorului (invatatorului);

- sa explice plasarea elementelor compozitiei in pagina;

- sa reprezinte un peisaj rural cu 1-4 elemente;

- sa identifice de sine statator elementul principal al compozitiei;

- sa produca fotme volumetrice din lut, plastilina; - sa organizeze 4-5 forme volumetrice simple intr-o compozitie (joc de forme).

8. Posedarea capacitatii de organizare a formelor volumetrice intr-o compozitie;

3. Compozitie volumetrica

- Compunerea unui grup de forme volumetrice;

Modelarea formelor volumetrice (lut, plastilina);

- Sa produca forme volumetrice din lut, plastilina;

- sa organizeze 4-5 forme volumetrice simple intr-o compozitie (joc de forme).

CONTINUT CURRICULAR LA ARTA PLASTICA CLASA A III-A

Obiective de referinta

Continuturi

Sugestii de invatare

Sugestii de evaluare

1. Recunoasterea gamei cromatice ca mijloc de expresie;

- obtinerea gamelor de culori in propriile lucrari;

- posedarea modalitatilor de utilizare a gamelor cromatice;

* - cunoasterea semnificatiei culorilor;

2. Reprezentarea fenomenelor naturii in propriile lucrari;

- observarea fenomenelor si structurilor din natura;

- utilizarea diverselor tehnici si instrumente cu scopul de a reprezenta fenomene si structuri naturale;

3. Obtinerea expresivitatilor cromatice;

* - reprezentarea imaginii plastice, utilizind semnificatii cromatice;

4. Manifestarea respectului fata de cultura si fata de creatia artistilor plastici;

I. Mijloace de expresie plastica

1. Gama cromatica

- Gama de ton;

- gama de culoare;

- gama de contrast;

a) monocromia

b) nuantarea

c) semnificatii cromatice

- Observarea fenomenelor(amurg, ceata, zori de zi etc.); natura (copaci, crengi, frunze, fluturi, pasari etc.);

- exercitii, lectii la plener, reproduceri, fotografii;

- reprezentarea fenomenelor in propriile lucrari;

- familiarizarea cu gama cromatica si modalitatile de obtinere a ei;

- exercitii de obtinere a gamelor (de ton si culoare);

- exercitii-joc;

- Culoarea Regina (exercitii de nuantare a culorii);

- descoperirea semnificatiilor cromatice pe reproduceri;

- exersari de exprimare a veseliei, tristetei;

- compozitii aplicative.

Subiecte: Toamna. Peisaj. Padure. Vint. Noapte etc.

- Sa dea exemple de 3-4 fenomene naturale;

- sa identifice 4-5 structuri;

- observarea structurilor din natura;

- sa stabileasca gama cromatica pe 2-3 reproduceri;

- sa diferentieze gamele de contrast;

- sa aduca 2-3 exemple de utilizare a gamei in propriile lucrari;

- sa produca game cromatice;

- sa organizeze spatiul plastic, aplicind gama cromatica;

- sa numeasca 2-3 semnificatii ale culorilor fundamentale;

- sa explice utilizarea semnificatiilor culorilor pe reproduceri;

- sa aplice culorile conform semnificatiilor in scopul exprimarii unei idei.

5. Recunoasterea clarobscurului ca modalitate de redare a volumului pe suprafata plana;

* - cunoasterea modalitatilor de utilizare a clarobscurului (pictura, desen);

- demonstrarea deprinderilor incipiente de utilizare a clarobscurului in propriile lucrari.

6. Utilizarea diverselor mijloace plastice de expresie in reprezentare a formelor din natura.

2. Forma

2.1. Clarobscurul - procedeu de redare a volumului pe suprafata plana; a) redarea volumului in pictura;

- ton inchis-deschis;

- semiton;

- umbre (proprii, cazatoare);

- culoare

- lumina;

- silueta;

b) redarea volumului in desen.

- Studiul obiectelor dupa natura;

- analiza umbrelor (proprii, cazatoare) si luminii;

- analiza reprezentarii obiectelor pe reproduceri;

- exersari de modificare a culorilor in dependenta de lumina prin nuantare;

- reprezentarea volumului obiectelor pe suprafata plana (pictura);

- hasura;

- Sa aranjeze imaginea obiectului (dupa natura) in pagina;

- sa stabileasca 2-3 dimensiuni ale unui obiect (dupa natura);

- sa explice directia luminii si umbre cazatoare

- sa determine directia luminii pe reproduceri;

- sa compare culoarea obiectului in lumina si umbra;

- tonuri-semitonuri;

- umbre-semiumbre;

- luciu-lumina;

7. Determinarea caracterului formelor dupa dimensiune si continut;

- caracterizarea formelor statice si dinamice;

- cunoasterea particularitatilor corpului omului;

- posedarea mijloacelor de redare a corpului omului.

2.2. Redarea caracterului formelor plate si volumetrice;

- contraste de forme: mari-mici, calde-reci, statice-dinamice;

- forme decorative.

- exercitii, executarea hasurii, extragerea tonalitatilor (creion simplu);

- sa identifice formele statice in arta si natura;

- sa transforme forme statice in forme dinamice prin sectionare sau adaugire de elemente;

- sa creeze 2-3 forme decorative pe suprafata plana;

- posedarea modalitatilor de aplicare a formelor;

* - exprimarea unei idei plastice, folosind diverse forme volumetrice

2.3. Redarea elementelor naturii in volum si pe suprafata plana;

- particularitatile corpului omului (pozitia statica, dinamica);

- miscarea omului;

- crearea formelor statice si dinamice;

- crearea formelor decorative (pe suprafata plana si in volum);

- sa dea exemple de forme decorative din mediul ambiant;

- deosebirea sculpturii ronde-bosse de relief.

2.4. Sculptura ronde-bosse, relief.

modelarea corpului omului (lut, plastilina);

- executarea schitelor in creion, carioca etc. (chipul omului); compozitie aplicativa (cu subiect); Subiectele - la propunerea invatatorului sau la alegerea elevului.

- sa descrie particularitatile corpului omului;

- sa compare pozitia corpului omului: statica, dinamica, miscare;

- sa realizeze o compozitie cu 2-3 figuri umane.

8. Cunoasterea specificului compozitiei decorative;

- aplicarea simetriei in organizarea propriilor lucrari;

* - intelegerea identitatii dintre simetrie si statica;

* - cunoasterea modalitatilor de dinamizare a elementelor compozitiei;

- posedarea capacitatii de organizare intuitiva a lucrarii;

* - utilizarea tehnicilor in dependenta de subiectul si ideea abordata;

- stabilirea modului de tratare plastica a compozitiei;

9. Cunoasterea particularitatilor compozitiei cu subiect;

- exprimarea atitudinii personale fata de subiectul compozitiei;

10. Posedarea capacitatii de percepere a mesajului artistic.

II. Structuri compozitionale

a) Principii de construire a compozitiei decorative;

- simetria (statica);

- asimetria (dinamica);

- echilibrul (echilibrarea formelor si culorilor pe suprafata plana);

b) compozitia cu caracter intuitiv;

c) compozitia cu caracter rational;

d) construirea compozitiilor plastice;

- subiectul compozitiei;

- interdependenta dintre tehnica de executare si ideea plastica;

- elemente principale si secundare;

- rolul elementului principal in exprimarea ideii, mesajului artistic.

- Demonstrarea exemplelor de compozitii decorative, simetrice si asimetrice;

- analiza principiilor de construire a compozitiilor decorative pe planse si pe reproduceri;

- executarea compozitiilor statice si dinamice;

- exercitii - joc de echilibrare a formelor si culorilor;

- compozitii aplicative;

- analiza subiectului compozitiei;

- analiza tehnicii si mijloacelor plastice utilizate in lucrare;

- executarea schitelor (multiple variante de tratare a subiectului);

- compozitie aplicativa;

Subiecte propuse: Amintiri din copilarie. Jocuri mobile. Povesti (sau la alegerea elevului).

- Sa numeasca 2-3 particularitati ale compozitiei decorative;

- sa identifice principiile simetriei (asimetrie) pe planse didactice;

- sa transforme o compozitie simetrica in compozitie asimetrica;

- sa argumenteze metodele folosite la transformarea simetriei in asimetrie;

- sa organizeze o compozitie plastica, echilibrind formele si culorile;

- sa demonstreze utilizarea simetriei (asimetriei) in propriile lucrari;

- sa descrie subiectul unui tablou;

- sa analizeze 2-3 variante de tratare a unui motiv (subiect);

- sa realizeze 2 compozitii cu subiect, utilizind acuarela, guasa;

- sa defineasca rolul elementului principal al compozitiei cu subiect;

- sa explice mesajul artistic in baza analizei subiectului unui tablou.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 4388
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site