Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

Gradinita

PORTOFOLIU DE TEHNICI DE LABORATOR CLASA A X-C

didactica pedagogie

+ Font mai mare | - Font mai mic




GRUP SCOLAR FORESTIER ARAD




PORTOFOLIU DE TEHNICI DE LABORATOR

CLASA A X-C

CUPRINS


CapI.Legislatia protectiei muncii

-principii

-legislatia primara,secundara,tertiala

-fisa individuala de instructaj privind protectia muncii

-accidente de munca posibile in laborator

-masuri de protectia muncii

Cap.II Organizarea laboratorului de analize fizico- chimice

-incaperile laboratorului

-instalatiile laboratorului

-dotarea laboratorului

-sticlaria de laborator

-vase de laborator din portelan

-ustensile de laborator metalice si din alte materiale

-aparate si dispozitive pentru incalzire si aparate optice

Cap.III Organizarea si datarea laboratorului de M.B.

Cap. IV Operatii de baza in laboratorul de chimie

-prelucrarea sticlei si a dopurilor

-lucrarea practica nr.1: spalarea sticlariei

-lucrarea practica nr.2: uscarea sticlariei

-lucrarea practica nr.3: sterilizarea sticlariei

-maruntirea

-incalzirea si racirea

-ameatecarea si agitarea

-dizolvarea

-concentratia solutilor

-precipitarea

Cap. V Masurarea maselor pentru determinari cantitative

-determinarea masei

-tipuri de balante

-reguli de cantarire

-lucrare practica nr.4 cantarirea la balanta tehnica

-lucrare practica nr.5 cantarirea la balanta analitica

Protectia muncii

Legislatia de protectie a muncii constituie un ansamblu de norme juridice avand ca scop reglementerea relatiilor sociale complexe care o formeaza in legatura cu organizarea multilaterala in desfasurarea si contractul procesului de munca in scopul asigurarii conditilor optime pentru apararea vietii si sanatatii participantilor la acest proces.

Principiile care stau la baza legislatiei sunt:

1.protectia muncii prezinta un drept fundamental al tuturor participantilor la procesul de munca,

2.legatura indisolubila dintre dreptul de munca si protectia muncii,

3.integrare protectiei muncii in procesul de munca,

4.caracterul preventiv al protectiei mucii,

5. abordarea prevenirii accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale ca problema unica.

1.Legislatia primara cuprinde

-Constitutia Romaniei

-codul muncii

-legea nr. 90/1996

-norme metodologice pentru aplicarea legii nr. 90/1996

-norme Generale de Protectia Muncii

-lege nr. 212/1997 (PSI)

-Norme Generale de prevenire si stingere a incendiilor

-ordinul nr. 1023/1999

-ordinul nr. 1080/2000

2.Legislatia secundara cuprinde:

-Norme Specifice de Securitate si Protectia Muncii

-Normativ cadru de acordare a echipamentului individual de protectie

3.Legislatia tertiala cuprinde:

-decretul nr. 466/1979 privind regimul produselor si substantelor toxice

-masuri de Protectiea Muncii la folosirea curentului electric

-masuri obligatorii in vedera prevenirii accidentelor din unitatile scolare date de Ministerul Muncii si Solaritaii Sociale-norme de prevenire si stingere a incendiilor in Unitati date de Ministerul educatiei si cercetarii

INSTRUCTAJE

Instruirea in domeniul protectiei muncii este activitatea prin care executantul isi insuseste si isi formeaza deprinderile impuse de securitatea mucii, necesare desfasurarii in conditii de siguranta deplina a sarcinilor de munca.

Instructajul privind securitatea si sanatatea in munca, dar si in apararea impotriva incendiilor este important in prevenirea accidentelor de munca,imbolnavirilor profesionale, incendiilor si/sau exploziilor, avand un rol esential atat pentru insusirea instruirii, cat si pentru verificarea acesteia.

ACCIDENTE DE MUNCA POSIBILE IN LABORATOR

1.ACCIDENTE MECANICE provocate de corpuri in miscare sau de obiecte taioase, cu muchii ascutite, dure, intepatoare, care pot produce fracturi striviri plagi;

2.ACCIDENTE ELECTRICE provocate de trecerea curentului electric prin corpul uman, care pot fi urmate de arsuri si/sau electrocutari;

3.ACCIDENTE TERMICE provocate de contactul victimei cu flacara deschisa, obiecte calde, radiatii calorice intense sau de temperatura ridicata a aerului din spatiul de lucru si care pot produce arsuri;

4.ACCIDENTE CHIMICE provocate de contactul cu substante corozive caustice si/sau toxice, care pot provoca arsuri chimice, respectiv intoxicatii;

5.ACCIDENTE LA LUCRUL CU SURSE RADIOACTIVE care pot provoca iradierea organismului;

6.ACCIDENTE COMBINATE care sunt produse de mai multi factori de natura diferita.

MASURI DE   PROTECTIE A

MUNCII IN LABORATOR

a)Manipularea sticlariei si a reactivilor:

-pe masa de lucru se vor aseza numa materiala si aparatura strict necesara efectuarii lucrarii respective;

-este obligatorie spalarea pe maini in urma manipularii unor substante toxice;

-la incalzirea eprubetei in flacara becului de gaz, se utilizeaza clestele de lemn;

-este interzisa gustarea reactivilor;

-la lucrari si manipulari de substante caustice se vor purta masusi si ocheleri;

-vasele de laborator nu se vor utiliza pentru baut si mancat;



b)Manipularea dispozitivelor de incalzire:

-aprindere si stingerea becului de gaz

se face numai nevoie, iar la plecarea din laborator se va verifica atent daca toate ventilele au fost inchise;

-la aprinderea becului de gaz, deschiderea robinetului se va face cu atentie, apropiinde-se flacara de gura becului;

-tubul de legatura cu care este racordat becul trebuie sa fie in stare buna, sa nu aiba scapari de gaze;

-este interzis sa fie lasate becurile de gaze aprinse daca personalul lipseste din laborator

c)Manipularea substantelor toxice si caustice:

-cand se lucreaza cu substante toxice, se vor folosi masti contra gazelor;

-sfarmarea substantelor ce produc praf coroziv sau toxice(iod, dicromat etc) se va face in nisa;

-turnarea acizilor concentrati precum si a solutiilor alcaline concenrate se va face la nisa, sub ventilatie;

-manipularea bromului se va face numai in nisa, utilizand ochelari si manusi de protectie;

-mercurul raspandit se aduna cu o lopatica de cupru, dupa care se pune floare de sulf pentru a opri raspandirea si volatilizarea lui;

-dizolvarea unor materiale(zinc, alte materiale) in acizi,cu degajare de hidrogen se face numai la nisa.

d)Manipularea substantelor infamabile, combustibile si explozibile

-se interzice pastrarea sau depozitarea sticlelor care contin substante ce pot produce reactii violente, degajari de vapori toxici sau inflamabili;

-la manipularea lichidelor inflamabile si volatile, vasele nu se vor umple mai mult de 90% din volumul lor;

-se interzice incalzirea substantelor inflamabile direct in vase deschise;

-pastrarea substantelor inflamabile in laborator se va face numai in vase cu o capacitate de pana la 1 litru.

ORGANIZAREA LABORATORULUI DE ANALIZE FIZICO-CHIMICE

a)Incaperile laboratorului

SALI DE LUCRU reprezinta laboratoarele propriu zise in care se efectueaza analize, se executa masuratori

-sala pentru metode chimice;

-sala pentru metode optice;

-sala pentru metode cromatografice;

DEPOZIDE(MAGAZII) pentru reactivi, ustensile, materiale materiale,aparatura

SALA DE BALANTE

SALA PENTRU DEZAGREGARI SI CALCINARI

CAMERA OBSCURA, reprezinta cu posibilitati de diminuare a luminii naturale, necesara unor determinari speciale

CAMERA PENTRU OBTINEREA APEI DISTILATE, a diverselor gaze uzuale

BIROUL SEFULUI DE LABORATOR

b)Instalatiile laboratorului

INSTALATIA DE APA serveste la alimenterea laboratorului cu apa proaspata

INSTALATIA DE CANALIZARE serveste la evacuarea apei uzate si este de obicei confectiopnata din tevi din fonta inbinate perfect etans, introduse in tuburi de beton

INSTALATIA ELECTRICA PENTRU ILUMINAT are rolul de a asigura conditii optime de vizibilitate.Corpurile de iluminat sunt amplasate in asa fel incat fiecare punct de lucru  sa fie luminat corespunzator, iar pentru cazuri speciale, se poate folosi iluminatul local.

INSTALATIA ELECTRICA DE FORTA- are rolul de a actiona motoarele si utilizeaza curentu alternativ trifazat, cu tensiune de 380 V

INSTALATIA DE GAZE- serveste la alimantarea cu gaze combustibile a becurilor de gaze.

INSTALATIA DE AERISIRE- asigura alaturi de aerisirea naturala (prin usi si ferestre), improspatarea din laborator cu ajutorul unor instalatii mecanice care au rolul de a elimina aerul viciat.

INSTALATIA CU AER COMPRIMAT- este ulilizata pentru uscarea rapida a vaselor destinate unor lucrari speciale.

INSTALATIA IN VID- serveste la efectuarea rapida a unor operatii precum filtrarea sau distilarea in vid.

c)Mobilierul de laborator

MESELE DE LABORATOR- servesc pentru asezarea

materialelor si a aparaturii necesare efectuarii experimentelor

NISE DE LABORATOR- sunt spatii special amenajate, destinate efectuarii lucrarilor in care intervin substante inflamabile, explozibile, toxice si corozove. Nisele trebuie racordate la sistemul de aerisire al labaoarorului si sa fie dotate cu toate utilitatile ca si mesele de laborator

DULAPURILE, ETAJERELE, RAFTURILE-sunt utile in laboratoare si mai ales in depozitele si materiale si aparatura , pentru pastrarea acestora in bune conditii.

SCAUNELE SI TABURETELE-sunt utile in timpul notarii unor explicatii sau date, intocmirii unor referate sau completarii unor fise de lucru sau in timpul observarii unor lucrari de lunga durata.In general este bine ca lucrarile sa se efectueze  din pozitia in picioare.

d)Dotarea laboratorului

-sublere, micrometer, raportoare mecanice si optice, nivele, planimetre, baloane cotate, biurete, pipette etc.

-balante tehnice, farmaceutice, analitice, picnometre, densimetre, areometre, termometre, viscozimetre, manometer, debitmetre etc

-dispozitive pentru determinarea duritatii,elasticitatii

-termometre, calorimetre, ampermetre,volmetre,

-electrogravimetre, potentiomete, conductometre , polarografe,

-colorimetre, fotocolorimetre, refreactometre, polarimetre, spectrofotometre,

-dispozitive pentru masurarea radiatilor radioactive,

-cromatografe

-alte instrumente si aparare de masurat.

STICLARIA DE LABORATOR

Tuburi de tip Roux si Weinberg- pentru cultivarea microorganismelor anaerobe

Flacon pentru ulei de cedru- este alcatuit dintr-un vas de sticla tron conic plin cu xilol

Placi Petri- sunt alcatuote din doua cuti de forma circulara care se ambina antre ele si se folosesc dupa sterilizare pentru cultivarea microorganismelor pe medi de cultura solida

STICLARIA

Datorita caracteristicilor sale precum: rezistenta fata de diferiti agenti chimici transparenta, rezistenta mecanica si termica, curatarea usoara sticla este un material foarte kult antrebuintat la confectionarea vaselor de laborator

-eprubete- utilizate pentru efectuarea rectilor de proba

-pahare de laborator- utilizate pentru efectuarea reactilor care au loc la temperaturi nu prea ruidicate

-pahare berzelius

-pahare Erlenmayer

-pahare conice gradate

Baloane – au utilizari multiple capacitate si forme diferite an functie de destinatie

-baloane cu fund plat si rotund utilizate penru fierberea solutilor




-baloane cotate – utilizate penru preperarea solutilor de concentrati date si pentu masurarea cu exactitate a volumelor de lichide

-baloane Kjeldal- utilizate pentu determinarea azotului din substante organice

Cilindri gradate – utilizati la masurarea aproximativa a volumelor de lichide .

Pipete – utilizate penru masurarea volumelor de lichide

-pipete gradate

-pipete cu bula

LUCRARE PRACTICA:

Masoara volum de 5 cm³ , 10 cm³, 25 cm³, 50cm³ de apa distilata, alegand pipetele gradate sau cu bula corespunzatoare si scurgem apa masurata in pahar Erlenmeyer pregatite anterior.

e) Vase de laborator

- palni Buchner – utilizate penru filtrarea an vid

- creuzete – utilizate pentru uscare sau calcinarea precipitatelor pentru dezagregarea probelor

- capsule- utilizate penru concentrarea solutilor

f) Ustensile de laborator metalice si din alte materiale

In laboratoarele chimice, fizico-chimice sunt necesare pentru montarea aparatelor o serie de elemente de sustinere si de legatura

Stative

1)stative confectionate din lemn

2) stative confectionate din fier sau lemn

- cleme

- inele- au rolul de a fixa aparatele pe stativ

- clesti trepiede, site cu azbest, triunghiuri cu portelan

- spatule

- linguri de ars

- pere din cauciuc

g) Aparate si dispozitive pentru ancalzire si aparate optice

becuri de gaze- utilizate fie pentru ancalzirea directa an flacara sub agitare continua a eprubetelor

resouri, plite electrice utilizate pentru ancalzire directa a paharelor

firbatoare de imersie- utilizate pentru ancalzirea lichidelor

baile de ancalzire- folosesc substante hazoase, lichide si solide ce nu sunt bune conducatoare de caldura

h)Aparate optice

Lupa- este un sistem de lentile convergente fiind considerat un sistem optic simplu

Microscopul- este folosit la studiul microorganismelor si permite evidentierea aspectelor citologice care nu pot fi vazute cu ochiul liper sau cu lupa

ORGANIZAREA SI DOTAREA LABORATORULUI DE M.B

OPERATII DE BAZA IN LABORATORUL DE CHIMIE

a)   Prelucrarea sticlariei si a dopurilor

-Taierea tuburilor- se realizeaza cu ajutorul unui cutit zimtat de sticlarie, unei pile triunghiulare sau prisme triunghiulare din carborund, cu care se face o zgarietura cat mai adanca pe aproximativ un sfert din circumferinta tubului, in zona in care se doreste sectionarea lui.

-Inchiderea tuburilor- se face prin incalzire in flacara puternica la inceput pentru ingustarea tubului, tragerea cu un tub auxiliar, rotunjire prin usoara suflare si rotire continua.

-Lipirea a doua tuburi- se poate realiza numai daca aceste sunt confectionate din sticla cu aceeasi compozitie chimica.

-Curbarea tuburilor si a baghetelor din sticla- se face incalzind prin rotire si inainte si inapoi in flacara unui bec de gaz, la care s-a montat „fluturele”, pana ce sticla devine moale.

Se scoate tubul din flacara si se indoaie ridicandu-i capetele pana se obtine unghiul dorit

-Largirea- se poate face prin introducerea unui table de curpru triunghiulare la capatul tubului, incalzirea in flacara puternica a acestuia, rotind tabla de cupru pana la obtinerea diametrului dorit.

-Efilarea tubului- se realizeaza prin incalzirea acestora in flacara pana la inmuiere, dupa care se trage usor de ambele capete pana se obtine diametrul dorit.

-Prelucrarea dopurilor- in laboratorul de chimie se folosesc dopuri de pluta sau cauciuc

LUCRARE PRACTICA

1.Confectionati din sticla baghete, pipete si tuburi in forma de „U”. Nu uita! Sticla fierbinte are acelasi aspect cu cea rece. Evita arsurile!

2.Introduceti un tub de sticla sau un termometru intr-un dup de pluta sau de cauciuc.Pentru a evita accidentarea cu cioburi , in cazul in care termometrul/tubul s-a spart, folositi o panaza pentru a-l tine.

1.Spalarea sticlariei de laborator se realizeaza urmand etapele:

A.Indepartare resturilor si spalarea de careva ori cu apa de rabinet.Daca este nevioe, se vor folosi si periile de spalat, formate din sarma rasucita, avand la unul din capete fire de par de jur imprejur.

Se va folosi apa calda, sapun lichid sau detergent organic, care degreseaza foarte bine , dar nu curata substantele proteice care sunt lipite de peretii sticlariei.

2.Trecerea sticlariei prin amestec oxidant sau sulfocromi. Culoarea initiala a amestecului este rosu- portocalui, putand fi folosit pana al culoarea lui devine verde, cand nu mai este bun.Dupa ce scoatem din amestecul oxidant, sticlaria trebuie spalata de cateva ori cu multa apa de robinet.

3.Clatirea sticlariei la interior cu apa distilata este obligatorie, deoacrece, dupa uscare in ea ramane saruri din apa de robinet

B.Uscarea sticlariei de laborator:

1.Nu se vor sterge niciodata niciodata recipientele in interior cu tifon, deoarece ramane scame, care polueaza cu substantele de pe tifon.

2.In mod obisnuit sticlaria este asezata la uscat pe un stativ cu gura in joc

3.Cand vrem sa uscam un recipient mai reoede, folosim suflatorul de aer comprimat .



4.Pastrareavaselor astfel uscate se face in dulapuri speciale.Vasele care nu vor fi tinute in dulapuri vor fi tinute cu gura in jos sau aciperice cu hartie.

C.Sterilizarea

1.Dupa uscare, eprubetele, flacoanele, baloanele din sticla, trebuie astupata cu dopuri de vata, care se obtin in felul urmator:pe un tifon de forma uscata, cu latura de 7-8 cm, se pune o bucata de vata.

2.La dopurile mari, care se manevreaza mai des, este bine sa se innoare colturile opuse ale tifonului, facandu-l in acest fel sa fie mai strans.

b)Maruntirea

Multe dintere materialele utilizte in laborator se gasesc sub forma unor cristale de dimensiuni mari.

Operatia prin care un produs de dimensiuni mari este transformat in bucati sau particule de dimensiuni mai mici se numeste maruntire.

Maruntirea se poate realize prin: compresiune , lovire , frecare , taiere.

Materialul aflat in cantitati mici , este sfaramat prin frecarea pistilului de peretii mojarului. Nu se indica lovirea substantei cu pistilul deoarece aceasta sau mojarul se pot sparge.

LUCRARE PRACTICA:

Mojareaza o substanta solida, folosind ustensile specifice si tinand cont de proprietatile acesteia.

c)Incalzirea si racirea

Incalzirea este o operatie foarte des utilizata in laborator , avand ca scop: initierea si accelerarea reactiilor chimice sau realizarea unor operatii fizice.

In laborator se utilizeaza diferite surse de caldura , alegerea uneia dintre ele realizandu-se in functie de natura substantelor si de scopul urmarit.

Lampa de spirt este cel mai simplu dispozitiv utilizat in laboratoare.Se mai pot folosi si lampila cu tip Baritel si Primus care utilizeaza benzina sau petrolul.

Becul de gaz este aparatul de incalzire cel mai folosit in laborator. Functioneaza prin arderea gazelor combustibile. Cele mai utilizate sunt becurile de tip Bunsen , Teclu si Meker.

Incalzirea electrica se realizeaza cu ajutorul resourilor si aplitelor.

Cuptoarele electrice , termostatele ,etuvele sunt folosite pentru calcinari , coaceri , uscari , sterilizari.

Autoclava serveste la sterilizarea prin caldura umeda obtinuta prin vapori de apa sub presiune.

Baile de incalzire realizeaza transmiterea caldurii de la flacara becului de la incalzitoarele electrice prin intermediul unor substante.

Cele mai utilizate sunt:

baile de aer

baile de abur

baile de apa

baile de ulei

baile de saruri topite

baile de nisip

d)Amestecarea si agitarea

Amestecarea si agitarea sunta operatii care au ca scop omogenizarea materialeleor prin punerea in miscare a particulelor din care sunt alcatuite. In timp ce amestecarea consta in folosirea unui dispozitiv introdus in interiorul vasului care produce miscarea materialelor si omogenizarea amestecului , agitarea se realizeaza prin miscarea intregului vas in care se produce amestecarea.

e)Dizolvarea

Dizolvarea consta in dispersia unei substante printre particulele altei substante

Sistemele omogene care se obtin prin dizolvare se numesc solutii.

O solutie este alcatuita este alcatuita din doi componenti:

-dizolvantul (solventul) componentul aflat in cantitate mai marea

-dizolvatul (solvatul) aflat intr-o proportie mai mica decat dizolvantul

LUCRARE PRACTICA:

Examinati solubilitatea a patru substante diferite, in patru solventi diferiti in cee ace priveste polaritatea moleculelor

Substanta dizolvata: clorura de sodiu, zahar, grasime, iod

Solventul:benzina , acetona, alcool etilic, apa

Ce solvent veti folosi pentru a indeparta o pata de grasime de pe pahar?

LUCRARE PRACTICA

Prepararea unei solutii saturate.

-se masoara cu ajutorul unui cilindru gradat`

-se cantareste o anumita cantitate de sare solida.

-se adauga treptat in paharul belrzerius substanta solida amestecandu-se cu bagheta pana la dizolvarea completa a substantei ;

-se adauga substanta solida pana cand la adaugarea unei cantitati foarte mici , asta nu se mai dizolva in urma agitarii solutiei.

-se cantareste substanta ramasa nedizolvata

- se calculeaza prin diferenta masa de sare care s-a dizolvat in volumul v de solvent.

-se masoara temperature la care s-a realizat dizolvarea si se noteaza aceasta temperature.

f)Concentrarea solutiilor

Concentrarea solutiilor se poate realiza prin evaporarea, care consta in indepartarea compusilor volatili

LUCRARE PRACTICA:

Executati in laborator evaporarea unor solutii de: NaCl, CuSO,  NACO.

Spre sfarsitul evaporarii, incalzirea se face la baie de apa sau de nisip, pentru a evita stropirea cu substanta solida fierbinte.

g)Precipitarea

Precipitarea consta in transformarea cu ajutorul unor reactivi a unei substante solubile, in alta greu solubila, care poate fi separata din din solutie prin fierbere.

Aceasta operatie este folosita la chimia analitica calitativa, pentru separari si identificari de ioni, cat si in cea cantitativa in dozari gravimetrice.

Factori care influenteaza solubilitatea precipitatelor:

1.Precipitarea poate ficompleta, daca se adauga un mic exces de agent de precipitare.

2.In cazul precipitatelor cu solubilitate medie, ulul dintre cei mai importanti este concentratia ionilor de hidrogen.

3.Sub actiunea unui exces de reactiv sau a unui reactiv concentrat, unele precipitate se pot dizolva, formand complecsi solubili.








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1654
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site