Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



Gradinita

Educatia ecologica

didactica pedagogie

+ Font mai mare | - Font mai mic




Educatia ecologica




Pamantul e comoara noastra !!!

Ce este educatia ecologica?

Educatia ecologica (EE) este un proces aflat la confluenta dintre stiintele realiste (biologie, fizica, geografie, chimie, etc.) si cele umaniste (legate de sistemele sociale: sociologie, psihologie, istorie, etc), in care stiinta se imbina armonios cu arta, iar notiunile teoretice sunt zadarnice daca nu sint strins legate de activitatile practice.

EE studiaza influenta activitatilor umane asupra mediului inconjurator. In acest context, studiaza in mediul natural si cel artificial, vietuitoarele, inclusiv omul si contribuie la intelegerea circuitului energiei si materiei. Ea trebuie sa ii ajute pe copii sa inteleaga influenta comportamentului lor asupra calitatii mediului. EE se bazeaza pe cunostinte referitoare la sistemele sociale si ecologice, dar are si o componenta afectiva: domeniul responsabilitatii, sistemul de valori, atitudinile necesare construirii unei societati durabile.

Scopul EE este de a crea atitudini pozitive fata de mediul inconjurator.

Educatia ecologica are urmatoarele obiective:

  • Cultivarea dragostei pentru Terra si a tuturor elementelor care intra in componenta ei: ape, plante, animale, etc;
  • Cresterea dorintei de a ocroti, respecta si proteja natura prin implicarea copiilor in activitati cu caracter experimental si demonstrativ ;
  • Dezvoltarea aptitudinilor de cercetare, explorare, investigare a mediului;
  • Cunoasterea fiintelor si fenomenelor din mediul inconjurator si caracteristicile acestora;
  • Imbogatirea vocabularului activ cu cuvinte din domeniul ecologic;
  • Insusirea unor norme de comportament necesare pentru a asigura echilibrul dintre sanatatea individului, a societatii si a mediului;
  • Cunoasterea plantelor si animalelor ocrotite de lege;
  • Cercetarea modalitatilor de reabilitare a starii mediului inconjurator prin a ntrenarea elevilor in activitati de ingrijire a spatiilor verzi, de reciclarea a deseurilor, de salubrizare a localitatilor etc.;
  • Constientizarea necesitatii de a economisi apa, energia electrica, lemnul, etc. (toate resursele naturale);
  • Formarea unei atitudini dezaprobatoare fata de cei care incalca normele si legile ecologice.

Studiul problemelor de mediu nu se realizeaza doar pe baza informatiilor stiintifice ci trebuie sa se tina cont si de factori istorici, culturali, sociali. Mediul inconjurator nu cuprinde numai elementele naturii ci si cladiri, autostrazi, termocentrale, fapt pe care trebuie neaparat sa-l luati in consideratie la organizarea activitatilor de educatie ecologica.

Ce principii trebuie sa urmati:

  • Abordati mediul in totalitatea lui: natural si artificial, tehnologic si social, economic si politic, cultural si istoric, mural si estetic. EE este un proces continuu, incepind cu virsta prescolara si continuind cu toate stadiile formale si nonformale;
  • Explorati problemele ecologice majore din perspectiva locala, regionala, nationala, internationala, astfel incit elevii sa cunoasca factorii de mediu si din alte regiuni geografice
  • Axati-va pe problemele de mediu actuale si potentiale, luind in considerare evolutia lor istorica;
  • In prevenirea si rezolvarea problemelor de mediu, promovati valorile si necesitatile locale, nationale si cele internationale ;
  • Descoperiti simptomele si cauzele reale ale problemelor de mediu;
  • Promovati invatarea prin cooperare.


ELEMENTELE EDUCATIEI ECOLOGICE:

Intelegerea. Relatia dintre om si mediul natural este determinata de forte naturale (factorii endogeni si exogeni, inclusiv cei cosmici) si sociale (credintele religioase, valorile etice si morale, politica, economia, nivelul de dezvoltare al stiintei si tehnologiei etc). Practic, toate problemele ecologice apar ca rezultat al interactiunii nereusite a acestor doua grupe mari de forte. Pentru solutionarea corecta a problemelor de protectie a mediului se impune o cooperare complexa si foarte variata a tuturor factorilor mentionati anterior.

Aprofundarea. Capacitatea de a folosi deprinderi rationale, de a construi argumente solide (bazate pe numeroase exemple) si de a participa la discutii si dezbateri publice. Capacitatea de a identifica principalele cauze si principalele consecinte ale anumitor probleme de mediu, in diferite regiuni si in diferite situatii, precum si urmarile implicarii sau neimplicarii in anumite actiuni cu impact major asupra mediului. Capacitatea de a exprima reactia personala la problemele de mediu, folosind o varietate vasta de modalitati de expresie, inclusiv cele artistice si literare.

FORMAREA CONVINGERILOR, ATITUDINILOR SI VALORILOR

Vointa de a adopta si de a demonstra o pozitie critica atunci cand este cazul. Respectarea opiniilor diferite, transparenta si promovarea dialogului.

Aprecierea libertatii de a alege intre anumite activitati ce vizeaza protectia mediului.

Implicarea. Disponibilitatea de a participa la administrarea durabila a mediului provine atat din experienta practica, care poate fi legata de necesitatea fizica de a asigura hrana, apa, resurse energetice adecvate, cat si din anumite reactii la nivel intelectual si emotional.

Deprinderi practice. Educatia ecologica trebuie sa ofere fiecaruia posibilitati de dezvoltare a unor deprinderi, care sa-i permita sa se foloseasca cu grija si intr-o maniera durabila de mediul inconjurator in activitatea sa diurna.

Cerinte. Administratia publica locala si ONG-urile de mediu trebuie sa identifice si sa promoveze importanta indubitabila a educatiei ecologice, ca cel mai esential component al educatiei generale a copiilor, tineretului si adultilor. Societatea trebuie sa asigure resursele adecvate si instruirea necesara pentru implementarea efectiva a educatiei ecologice. Toate meseriile pot si trebuie sa aiba reguli proprii, care sa vizeze o atitudine grijulie fata de mediu in cadrul domeniului lor de activitate, precum si sa asigure respectarea stricta si implementarea corecta a acestora. Educatia ecologica nu se face doar de la caz la caz. Este necesar ca toate institutiile de educatie si invatamant sa aiba strategii proprii, pentru a combina educatia formala cu cea ecologica. Toti educatorii (dar in acest rol vedem nu doar profesorii si liderii ONG-urilor de mediu) trebuie sa fie pregatiti in mod corespunzator si sa fie stimulati pentru a implementa si pentru a evalua educatia ecologica. Parintii si membrii familiilor trebuie sa participe activ, sa incurajeze si sa colaboreze multilateral in trezirea interesului pentru educatia ecologica si calitatea mediului.

SUGESTII PRIVIND EDUCATIA ECOLOGICA A COPIILOR SI TINERETULUI

Grija fata de mediu trebuie sa fie o componenta esentiala a dezvoltarii morale, spirituale, sociale si culturale a generatiei tinere. In tarile dezvoltate unul din criteriile de baza ale institutiilor elitare este importanta pe care acestea o acorda educatiei ecologice. De la ce mai frageda varsta copiii trebuie familiarizati cu problemele de mediu, probleme cu care acestia se vor confrunta neaparat in viitor. Pentru a dezvolta capacitatea copiilor da e lua decizii cat mai chibzuite si prietenoase mediului, in primul rand este nevoie de a dezvolta sistematic educatia ecologica. Spre marele nostru regret nici pana in prezent ecologia, ca obiect si educatia ecologica, ca parte componenta a educatiei generale nu este inclusa in planurile de invatamant. Astfel, din strategia statala de mediu lipseste cadrul necesar pentru ca copii si tineretul sa invete despre mediu, despre principalele probleme ecologice locale, regionale ori globale si, deci, nu este asigurata posibilitatea de a-si crea o atitudine pozitiva si un atasament fata de mediul natural in care se dezvolta. Anume din aceste considerente sporeste semnificativ rolul educational al ONG-urilor de mediu, chemate sa completeze neajunsurile strategiei statale in promovarea educatiei ecologice.

O strategie chibzuita si un plan de actiune in aspectul promovarii sistematice a educatiei ecologice vor fi benefice nu numai pentru mediu dar si pentru imaginea pozitiva a organizatiilor ce le realizeaza.

A proteja natura inseamna:



- A cunoaste si respecta legile de existenta si evolutie a ei;
- A nu deranja armonia multimilenara si puritatea initiala a tuturor componentilor naturali: roci, soluri, ape, aer, clima, flora si fauna;
- A admira si multiplica frumusetea tuturor peisajelor naturale;
- A nu polua aerul, apele si solurile;
- A iubi sincer si a ajuta sa supravietuiasca toate fiintele vii. Cat de firave ori puternice n-ar parea ele, toate au drept egal de a convietui pe minunata planeta albastra;
- A pune frau la timp egoismului sufletesc, specific multora, de a acapara tot cei mai frumos din jur, ori de a transforma conform propriului gust tot ce ne pare ca naturii nu i-a prea reusit;
- A fi constient de faptul ca a dobori o pasare, a vana o fiara, a rupe o floare ori un ram este tot atat de dureros si la fel de josnic cum ar fi sa insulti un batran. Si aceasta nu e doar o simpla analogie caci toate plantele si vietuitoarele sunt cu mult mai 'varstnice' pe Terra, comparativ cu noi, oamenii;
- A purta raspundere deplina pentru toate experientele si incercarile de a 'desavarsi' creatia naturii, inclusiv pentru speciile 'imblanzite', clonate, mutante, transformate, rare, incluse in Cartea Rosie, precum si pentru cele deja disparute;
- A nu distruge cuiburile pasarilor si lacasele fiarelor;
- A nu lasa gramezi de gunoi pe cele mai pitoresti poteci de padure, pe drumuri, in rauri, lacuri si izvoare;
- A nu lasa inscriptii pe tulpinile copacilor;
- A nu zugravi peretii grotelor si cavernelor stravechi

Interesant, practic si util

Educatia ecologica se poate realiza prin orice tip de activitate: scolara, extrascolara, activitati stiintifice, literare, artistice, plastice, sportive etc. Formele de realizare sunt diversificate: observatii, experimente, povestiri stiintifice, desene, activitati practice, plimbari, drumetii, excursii, vizionari de diapozitive, jocuri de miscare, distractive, orientari turistice, labirinturi ecologice, colectii, expozitii, spectacole, vizionari de emisiuni TV, expeditii, tabere, scenete ecologice, concursuri. Tematici care pot fi parcurse: „Sa ocrotim natura”, „Poluarea in diferite anotimpuri”, „De ce?”, „Stiati ca ?”, „Ce se intimpla iarna cu plantele?”, „Ce stim despre padure?” „Natura se trezeste la viata”, „Vreau sa stiu”, „Locuitorii apelor in pericol”, „Un delfin ne povesteste”, „Soaptele padurii”, „Priveste-ma, intelege-ma, apara-ma”, „Copac tinar, copac batrin”, „Albinele, florile si omul”, „Ce ne invata natura?”, „Cind se intimpla?”, „Sa facem un insectar, un ierbar”, „Mic dictionar ecologic”, „ Reclame ecologice”, „Apa izvoarelor”, „Cum sa fie pedepsiti cei care distrug natura?”, „Ce e bine, ce e rau”, „Curiozitati din viata plantelor si animalelor”, „S.O.S. natura”, „Poluarea”, „Culorile si sanatatea”, „ Natura, izvor de sanatate”, „Natura la ea acasa”, „Aspectul cartierului meu, satului meu”, „Curiozitati ecologice”, „Pamintul planeta vie”, „De ce a eram camera?”, „Masti ecologice”, „Focul si paza contra incendiilor”, „ Detectivii curateniei”.

Bibliografie :

Constatin Mihailescu Dr.Habilitat in geografie ;



loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2895
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site