Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

Gradinita

METODOLOGIA CERCETARII - PARTENERIAT SCOALA - FAMILIE

didactica pedagogie

+ Font mai mare | - Font mai mic




METODOLOGIA CERCETARII - PARTENERIAT SCOALA - FAMILIE




1. IPOTEZELE SI OBIECTIVELE CERCETARII

Cresterea interesului pentru implicarea comunitatii in educatie, mobilizarea membrilor comunitatii pentru participarea la procesul decizional din scoli are efecte benefice asupra instructiei si educatiei, formarii si informarii din scolile romanesti.

Intre factorii educativi implicati in educarea viitoarei generatii pot exista obstacole externe sau interne, precum si conflicte ascunse sau manifeste. Pe baza experientei acumulate de-a lungul anilor la catedra, a discutiilor purtate cu parintii si cu cadrele didactice, precum si a studierii literaturii de specialitate s-a conturat o imagine virtuala a parteneriatului scoala – familie, care poate fi confirmata sau nu in urma cercetar

Stim ca familia si scoala sunt cei mai importanti factori educativi, care se ocupa de dezvoltarea intelectuala, emotionala si volitiva a elevilor. Aceste doua organisme educative trebuie sa-si cunoasca foarte bine functiile, rolurile, limitele, pentru ca impreuna sa contribuie la dezvoltarea personala a fiecarui elev in parte.

Studiind literatura de specialitate, ajungem la concluzia ca pentru functionarea adecvata a scolii este necesara integrarea parintilor si a forurilor locale in viata scol Cum spunea pedagogul Kozma Tamás: “De legatura scolii cu familia depinde masura in care parintele acorda importanta semnalelor venite din partea cadrelor didactice, masura in care parintele urmareste activitatea din cadrul scol” In colaborarea scolii cu familia oricare parte poate sa faca primul pas, dar avand in vedere ca scoala este organismul educativ acreditat, cu cadre didactice competente, constiente de propriile indatoriri, cu o experienta bogata, putem sa afirmam ca este bine ca scoala sa anticipeze nevoile parintilor. Privind problema din acest unghi de vedere cercetarea este un prim primul pas spre parinti, spre clarificarea realitatilor parteneriatului scoala - familie, spre adancirea relatiilor de comunicare, colaborare si cooperare dintre cei mai importanti factori educativi implicati in educatia copiilor si tinerilor, spre dezvoltarea de programe si proiecte concrete de activizare a partenerilor educativi, spre gasirea de modalitati concrete de eficientizare a parteneriatului scoala – familie.

In realizarea cercetarii am pornit de la urmatorele ipoteze:

La inceputul anului scolar parintii NUsunt informati in linii mari despre activitatea din unitatile scolare unde s-a desfasurat cercetarea, sunt mai tematori, mai putin implicati in viata scolii, nu cunosc bine obiectivele scolii, motiv pentru opiniile lor nu reflecta intotdeauna realitatile scol

Cadrele didactice sunt deschise spre comunicarea cu elevii si cu familiile acestora si stimuleaza parintii spre implicare in desfasurarea de programe educative si recreative, in luarea de decizii privitoare la copiii lor, in realizarea unor activitati in parteneriat cu scoala.

Implicarea parintilor in activitatea organizatiilor nonguvernamentale ce functioneaza pe langa scoli contribuie la cresterea coeziunii grupului de parinti, la depasirea barierelor comunicative, la cresterea increderii fata de scoala, fata de colectivul de conducere al acesteia, la adancirea colaborarii si cooperarii cu scoala, ca institutie ce se ocupa de educarea copiilor lor.

Organizarea planificata, constienta de activitati in parteneriat scoala – familie duce spre o comunicare eficienta, constructiva ce are ca rezultat formarea unei imagini reale despre scoala si familie.

Elevii judeca in mod critic legatura scolii cu familia, dar nu au curajul sa isi manifeste intotdeauna parerile, elevii care au rezultate mai bune la invatatura raspunzand mai repede si mai deschis solicitarilor. Elevii dovedesc capacitati de a-si exprima liber opiniile, de a patrunde in esenta lucrurilor, de a caracteriza adecvat mediul scolar si familial.

Luand in considerare toate aspectele surprinse in delimitarile conceptuale avem toata convingerea ca ipotezle noastre sunt viabile.

OBIECTIVELE CERCETARII

Pornind de la ipotezele mai sus formulate cercetarile noastre si-au propus urmatoarele obiective:

Identificarea aspectelor pozitive si negative in colaborarea scolii cu familia;

Identificarea masurii implicarii familiilor in viata scolii;

Identificarea dificultatilor de comunicare dintre scoala si familie;

Identificarea asteptarilor parintilor legate de formele de colaborare cu scoala/ cu dirigintii, de teme educative de interes general

Dezvoltarea comunicativitatii la parinti, cadre didactice si elevi;

Schimbarea mentalitatii despre implicarea familiei in programele educative scolare si cele extracurriculare;

Conturarea imaginii scolii si familiei din unghiul de vedere al elevului;

Identificarea concordantei intre opinia cadrelor didactice si cea a parintilor legate de parteneriatul scoala – familie.

Deschiderea drumului spre realizarea unui parteneriat deschis si cooperant intre scoala si familie;

Identificarea unor cai si mijloace de eficientizare a parteneriatului scoala – familie.

Dupa cum am prezentat in partea de fundamentare teoretica, parteneriatul educational presupune unitate de cerinte, optiuni, decizii, actiuni educationale a tuturor partilor implicate in desfasurarea acestuia. Cercetarea nu si-a concentrat atentia asupra tuturor laturilor parteneriatului educational, dar a dorit sa surprinda cateva aspecte esentiale ale comunicarii scoala-familie, ale organizarii si planificarii actiunilor educative in vederea realizarii colaborarii si cooperar Fara a incerca sa realizam o tratare exhaustiva a problemei parteneriatului educational, am intentionat sa depistam particularitatile colaborarii scolii cu familia precum si efectele pe care le are implicarea parintilor in organizarea unor activitati si participarea lor la actul decizional, in mobilizarea parintilor mai putin implicati, in implementarea unui real parteneriat scoala- familie.

1. SARCINI ALE CERCETARII

Studiind si analizand obiectivele prezentate anterior, s-au conturat urmatoarele sarcini de indeplinit pentru desfasurarea optima a cercetarii:

studierea literaturii de specialitate;

derularea unor convorbiri cu directiunile scolilor;

studierea planurilor manageriale ale scolilor;

derularea interviurilor de grup cu parintii si cadrele didactice;

intocmirea chestionarelor pentru cadre didactice si pentru parinti;

impartirea chestionarelor spre completare;

stabilirea legaturilor cu elevii in vederea completarii posterelor si intocmirea compunerilor;

analiza si prelucrarea datelor adunate;

stabilirea concluziilor si identificarea validitatii ipotezelor formulate;

stabilirea posibilitatilor de continuare a cercetar

2. ETAPE ALE CERCETARII

Pentru indeplinirea obiectivelor urmarite cercetarea s-a desfasurat in mai multe etape:

I.           Documentarea si studierea bibliografiei de specialitate legate de tema de cercetare, proiectarea activitatilor cu cadrele didactice, cu parintii si cu elev

II.        Continuarea si desfasurarea propriu-zisa a cercetarii, desfasurarea convorbirilor, interviurilor, dezvoltarea de programe si proiecte in parteneriat.

III.     Finalizarea cercetarii prin aplicarea chestionarelor, interoretarea rezultatelor obtinute si elaborarea textului stiintific .

3. LOTUL EXPERIMENTAL

Cercetarea am desfasurat-o in cadrul Scolii cu clasele I-VIII din Barna, unitate scolara in care imi desfasor activitatea din anul 1979.

Cercetarea vizeaza cele trei domenii distincte al parteneriatului scoala- -familie: primul domeniu – familia, al doilea - scoala si colectivul didactic, iar al treilea domeniu - colectivul de elevi.

In cercetare au fost cuprinsi 156 de parinti, respectiv 88 de cadre didactice –. (cate 3 membri ai comitetelor de parinti pe clasa, precum intregul colectiv de cadre didactice al scolii si 21 cadre didactice). Repartizarea parintilor care au primit chestionare si au participat la interviuri pe clase s-a prezentat astfel:

Figura 1. - Repartizarea pe clase a parintilor cuprinsi in cercetare

Clasele

Scoala cu cls. I-VIII Barna

I – IV

V –VIII

Total

Pentru dezvoltarea cercetarii a trebuit sa cunosc opiniile elevilor, de aceea m-am orientat si spre ei prin postere, sondajele de opinie, si redactare de compuneri. Nu a existat obligativitatea participarii la aceste activitati dar pentru succesul lor de un real ajutor au fost membrii Consiliului elevilor din scoala care si-au mobilizat colegii in indeplinirea sarcinilor.

4. METODELE UTILIZATE IN CERCETARE

Metode teoretice:

cercetarea surselor teoretice – ce a constat in studierea bibliografiei de specialitate, a resurselor informationale de pe Internet, studierea planurilor manageriale ale scolilor; (delimitarile conceptuale si anexele.)

metoda logica de analiza a informatiilor stiintifice;

Metode experimentale:

observatia – spontana si organizata;

discutiile cu parintii, cadrele didactice si elevii

convorbirea – cu directiunile scolilor despre planificarea manageriala, despreo proiectarea unor activitati in parteneriat cu parintii, iar cu elevii pentru dezvoltarea capacitatii de comunicare, marirea deschiderii spre cadre didactice in vederea completarii sincere a posterelor (Scoala mea, Familia mea) si a redactarii de compuneri pe temele cerute (Scoala visurilor mele, Familia de vis);

interviul de grup – cu parintii si cu cadrele didactice, in faza initiala de derulare a cercetarii pentru evidentierea parerilor, asteptarilor, implicarii familiei in viata scolii; (anexa )

chestionarele pentru parinti si cadre didactice spre finalul cercetarii pentru surprinderea evolutiei fenomenelor specifice parteneriatului, a evolutiei relatiei de comunicare, colaborare si cooperare; (anexa ..)

Metode praxiologice:

posterele despre scoala si familie pentru investigarea opiniilor elevilor din cls. I-VIII legate de scoala si familie;

redactare de proiecte manageriale, programe de activitati in parteneriat cu parintii, proiecte educative in colaborare cu directiunea scolilor, cu dirigintii si invatatorii pentru imbunatatirea colaborarii dintre cei doi factori educativi determinanti; (anexa.)

analiza calitativa si cantitativa a datelor experimentale (descrieri, prezentari tabelare, calcul procentual, grafice, histograme) .

CAPITOLUL III

PREZENTAREA REZULTATELOR CERCETARII

Rezultatele cercetarii vor fi prezentate urmarind firul derularii cercetarii, astfel:

Prezentarea rezultatelor convorbirilor cu directiunile celor doua unitati scolare, observatiei realitatilor parteneriale ale acestora, discutiilor cu parintii si cadrele didactice.

Prelucrarea rezultatelor interviurilor de grup – cu parintii si profesorii, a trasaturilor definitorii derivate din analiza compunerilor elevilor.

Prezentarea activitatilor, proiectelor implementate.

Prelucrarea datelor chestionarelor impartite parintilor si profesorilor, precum si a posterelor realizate de elevi.

I1. ADUNAREA DE DATE PRELIMINARE

Pentru inceput am initiat doua convorbiri cu directiunile unitatilor scolare cuprinse in proiect pentru a pune la punct planul de derulare a cercetarii, pentru a studia planurile manageriale, pentru a discuta despre colaborarea scolii cu familiile elevilor.

Convorbirile au relevat deschiderea conducerilor spre parinti, existenta unor programe de implicare a parintilor in viata scol Trebuie precizat ca prezenta parintilor la sedintele periodice cu directiunea este buna. Aprox. 85% din presedintii comitetelor de parinti pe scoala participa cu regularitate la acestea. In cadrul acestor activitati se observa lipsa de implicare, de curaj in exprimarea opiniilor, de ridicare de probleme care ii framanta. Acest gen de discutii au loc in general in antecamera, inainte sau dupa sedinta. La sedintele pe scoala se ridica de obicei probleme legate de disciplina, invatatura, activitati extracurriculare, probleme economice. De remarcat ca cele doua conduceri cunosc situatia materiala precara a multor familii acesta fiind si motivul pentru care fondurile propuse de parinti in fondul scolii sa fie mici, existand chiar reduceri penbtru familiile cu mai multi cop In ambele scoli casierii viziteaza cu regularitate directiunea scolii implicandu-se in gestionarea fondurilor si alcatuirea de raporturi periodice catre ceilalti parinti. Presedintele comitetului de parinti pe scoala, ales in sedinta deschisa de ceilalti parinti sa reprezinte unghiul de vedere al parintilor, participa la sedintele consiliilor de administratie, dar implicarea lui este redusa in oferirea de idei, solutii la probleme, in general luand atitudine de supunere la deciziile majoritatii consiliului de administratie.

Ambele convorbiri au scos in evidenta implicarea unor organizatii nonguvernamentale ale parintilor pentru imbogatirea activitatii scolilor, pentru cresterea calitatii procesului de invatamant, pentru organizarea riguroasa a timpului liber al copiilor, pentru crearea de colectivitati unite, pentru sprijinirea copiilor cu probleme materiale, pentru motivarea si activizarea copiilor cu rezultate deosebite: Asociatia Parintilor din Fabric, Fundatia Bartok Bela, Asociatia Pro Folk.

In cadrul convorbirilor s-a hotarat desfasurarea de interviuri de grup cu comitetele de parinti pe scoala si cu cadrele didactice din scoala in cursul lunii octombrie, derulare de proiecte in parteneriat cu parintii cu participarea invatatorilor, dirigintilor, a responsabilului cu munca cu parintii, imbogatirea planurilor manageriale cu activitati de parteneriat comunitar, organizarea activitatilor cu elevii prin implicarea Consiliului elevilor din scoli – redactarea compunerilor si completarea posterelor, iar spre finalul anului pentru luna mai s-a stabilit redactarea, completarea si prelucrarea unor chestionare finale pentru cadre didactice si parinti.

Discutiile purtate cu cadrele didactice au dovedit cresterea dezinteresului fata de scoala, a problemelor materiale, lipsa de optimism, de incredere a oamenilor. S-a putut constata ca parintii se ocupa din ce in ce mai putin cu educarea copiilor, petrec din ce in ce mai putin timp cu copi La Scoala cu cls. I-VIII nr. 1 pe langa lipsa de interes pentru educarea copiilor se observa folosirea de metode educative desuete bazate pe severitate, bataie, si nici macar la cererea scolii aceste metode nu sunt revizuite. Exista in fiecare clasa un grup mic de parinti care sar in ajutorul scolii, csre sprijina cadrul didactic in derularea programelor educative scolare si extrascolare, care ajuta in organizarea serbarilor, excursiilor, care ofera chiar sprijin material la nevoie dar care la fel petrec putin timp cu copiii lor datorita programului de lucru prelungit. Exista parinti care au timp liber dar prefera sa nu se implice invocand rolul de educator prim al scolii, sau invocand lipsa de pricepere, calificare.

Se poate concluziona ca exista deci un sambure de parteneriat pe care se poate dezvolta un program concret, ce trebuie sa prevada clarificarea rolurilor si indatoririlor de parinte, constientizarea functiilor scolii si ale familiei, dezvoltarea capacitatilor de comunicare a parintilor, depasirea barierelor personale in relationare cu parintii si cu cadrele didactice, implicarea parintilor in procesul decizional. Putem conveni ca o educatie corespunzatoare consecventa are drept rezultat o atmosfera educativa lipsita de conflicte, stabila, o legatura buna parinte-copil. Parintii isi controleaza regulat elevii, au asteptari concordante cu posibilitatile copiilor, sunt informati despre viata particulara si scolara a copiilor, viziteaza regulat scoala. Aceasta insa nu depinde de nivelul de educatie al parintilor, discutiile demonstrand ca in majoritatea familiilor de muncitori sau someri atmosfera educativa este acceptabila, exista interes pentru educarea copiilor, dar neglijenta, lipsa de interes, neconcordanta dintre posibilitatile reale ale elevilor si cerintele parintilor poate fi observata si in familii de intelectuali sai investitori particulari. Educatia necorespunzatoare din sanul familiilor – lipsa de consecventa, severitate sau ingaduinta exagerata -, conflictele dintre parinti, determina formularea unor asteptari necorespunzatoare, interes scazut legat de viata scolara a copiilor, informare scazuta, informatii lacunare.

S-a observat si ca in cazul familiilor care nu reusesc sa-si indeplineasca functiile de baza, este mai frecventa lipsa de concordanta dintre idealurile educative, lipsa de consecventa, parintii sprijinind scoala doar ocazional prin severitate sau control temporar. Lupta de zi cu zi a parintilor pentru supravietuire, complexele lor de inferioritate sunt determinante pentru evolutia relatiei scoala-familie si trebuie avute in vedere in rezolvarea situatiilor conflictuale sau a celor de zi cu zi din viata elevilor. Trebuie cautate intotdeauna cauzele care stau in spatele problemelor, trebuie dusa in continuare lupta cu lipsa de incredere a parintilor, scoala trebuie sa aiba o atitudine incurajatoare pentru mobilizarea parintilor, pentru manifestarea propriilor temeri, pareri, asteptari.

Am desfasurat spontan si discutii cu parintii despre relatia scolii cu familia. Observand atitudinea parintilor s-a putut remarca interesul acestora, curiozitatea, dar in acelasi timp si retinerea. Discutiile au demonstrat ca exista personalitati cu spirit de conducere, care participa activ la discutii, la exprimarea opiniilor sau nemultumirilor, care se implica in animarea vietii scolii, dar majoritatea parintilor au nevoie de incurajare si isi expun parerea cu teama. Consideram ca aceasta deriva din absenta incurajarilor, a prejudecatilor si din particularitatile persoanalitatii parintilor. Parintii care activeaza in organizatiile nonguvernamentale amintite dovedesc o mai mare deschidere, implicare, curaj de exprimare a opiniilor si sunt mai constienti de indatoririle ce revin din calitatea de parinte, sunt mai implicati in viata scolii, contribuind la ridicarea prestigiului scol

I2. PREZENTAREA STARII INITIALE

I2.1. Rezultatele interviului de grup cu cadrele didactice

S-au organizat 3 interviuri de grup pentru elucidarea opiniilor si experiente cadrelor didactice in problema parteneriatului scoala – familie, a implicarii si participarii parintilor, a formelor de colaboare preferate de cadre, a cauzelor absenteismului parintilor de la activitatile scol

La interviurile organizate cu cadrele didactice au fost .prezente 79, cei 9 absenti au lipsit datorita responsabilitatilor didactice. Cadrele didactice au fost impartite pe grupe de cate 6, membrii grupei alegandu-se din nou dupa preferinte. Fiecare echipa si-a ales purtatorul de cuvant, care a prezentat sintetic parerile grupei. Trebuie sa mentionam ca a existat o grupa in care membrii grupei au devenit pe rand purtatori de cuvant ai grupei.

Rezultatele interviului le putem concretiza astfel:

Cele mai importante probleme ale scolii: lipsa fondurilor monetare, volumul redus al materialelor didactice noi, situatia materiala a familiilor, lipsa de interes a unor elevi, rezultate mai scazute in ultimii ani, scaderea numarului de copii si atmosfera de panica pe care o determina aceasta situatie, lipsa de interes a parintilor copiilor problema, criterii deficitare de evaluare a scolilor, programul de dupa-masa – la BB, suport neadecvat al unor parinti, prestigiul profesorilor mai ales la liceu este in scadere;

Asteptarile scolii fata de parinti: sprijin moral minimal, interes mai mare pentru problemele copiilor, prezenta mai activa in viata scolii, prezenta la sedintele cu parintii, comportament adecvat in diferite situatii, sa-si educe mai mult copiii, cel putin o jumatate de ora de activitate pe zi cu copilul, respect fata de profesor, pastrarea preocuparii si a interesului si in clasele mai mari, comunicare mai eficienta cu proprii copii, participarea la activitatile extracurriculare.

Programele, obiectivele scolii pot fi cunoscute cu ocazia sedintelor cu parintii, consultatiilor sau discutiilor cu parint Parintii cunosc in linii mari programele si obiectivele scolii dar nu au participat concret la conceperea si elaborarea lor, pentru ca nu au cunostinte suficiente sau nu au curaj sa-si manifeste opiniile, sau nu au fost solicitati in aceasta directie.

Participarea parintilor la activitatile scolare variaza intre 30-90%. Dintre cauzele absenteismului parintilor s-au mentionat: suprasolicitare, lipsa timpului, obligatii la locul de munca, lipsa interesului, lipsa informatiei despre activitatile organizate, convingerea ca scoalatrebuie sa se ocupe de educarea copilului. Pentru activizarea parintilor dezinteresati se propun urmatoarele activitati: club al parintilor (“la un pahar de ceai”), unde intr-o atmosfera relaxanra, interesata parintii pot discuta intre ei sau cu cadrele didactice, lectorate cu parintii, unde se pot informa despre importante teme educative, pot sa cunoasca cele mai noi metode de educatie, pot sa participe la dezbateri sau proiectari de filme educative, participarea parintilor la organizarea diferitelor manifestari, serbari, atitudine pozitiva fasta de parinti, transformarea parintelui in partener educational.

Formele de colaborare ale scolii cu familia , in ordinea preferintelor sunt urmatoarele: sedinte cu parintii, consultatii cu parintii, carnet de corespondenta, legatura prin telefon, corespondenta oficiala, vizite la domiciliu, activitati extrascolare. Intalniri organizate, regulate, au loc de 4 ori pe an cu ocazia sedintelor cu parint Prezenta parintilor la consultatii este rara pentru ca orele la care se fac sunt neadecvate pentru unii parinti, sau nu cunosc ora exacta a consultatiei, sau lipseste interesul pentru evolutia copilului. Vizitele la domiciliu au loc in majoritatea cazurilor o data pe an sau chiar niciodata. In cazul elevilor problema numarul vizitelor la domiciliu este mai mare, in functie de problemele ivite, dar se poate spune ca vizitele la domiciliu nu sunt agreate de majoritatea cadrelor didactice. In cazul elevilor cu dificultati de comportament, sau cu probleme de invatare pe langa vizitele la domiciliu sunt preferate discutiile cu parintii dupa ore sau in timpul consultatiilor cu parint Frecventa acestor intalniri este functie de frecventa neregularitatilor.

I2.2. Rezultatele interviului de grup cu parintii

A) Pentru inceput s-a trecut la clarificarea asteptarilor parintilor fata de scoala in ceea ce priveste genurile de activitati la care ar lua parte cu placere, la modalitatile de colaborare preferate si la temele educative de abordat in cadrul lectoratelor cu parint S-au prezentat 3 postere, si s-a cerut parintilor sa aleaga 2-3 raspunsuri preferate, sau sa completeze posterul daca au propuneri legate de temele abordate.

Analizand raspunsurile date am tras urmatoarele concluzii:

In ceea ce priveste formele de comunicare intre parinti si scoala parintii au ales urmatoarele; le prezint in ordinea preferintei:

Sedinte cu parintii – 53

Vizite la domiciliu – 32

Comunicare prin carnet de corespondenta –24

Discutii inainte sau dupa cursuri – 21

Consultatii cu parintii – 14

Zile deschise – 11

Figura 2. Graficul formelor de comunicare preferate de parinti

Deci cele mai indragite forme de comunicare intre parinti si scoala raman sedintele cu parintii si vizitele la domiciliu. Probabil acestea sunt cele mai frecvente forme de colaborare cu familiile, sunt cele mai cunoscute de catre parinti si de aceea sunt cele mai indragite. Nu trebuie sa uitam totusi rolul deosebit pe care il au celelalte forme de colaborare a scolii cu familia, scoala trebuie sa le promoveze si pe acestea, parintii trebuie invatati sa le aprecieze si sa le solicite.

Analizand alegerile facute referitor la la tipurile de activitati scolare preferate de parinti au primit cele mai multe propuneri:

- lectii dechise - 51

- spectacole de teatru, concerte, concursuri sportive - 42

- zile deschise completate cu expozitii din lucrarile elevilor - 38

- activitati in folosul scolii impreuna cu copiii - 27

- excursii, tabere impreuna cu copiii - 25

- Clubul parintilor (eventual activitati in parteneriat cu copiii) -25

Celelalte activitati propuse au primit 9-16 propuneri din partea parintilor, in urmatoarea ordine:

Prezentari de filme sau de referate pe teme psiho-pedagogice -16

Expozitii de carte- 12,

Dezbateri pe teme de pedagogie - 12,

Intalniri, mese rotunde - 9

Figura 3. Tipuri de activitati scolare preferate

Temele care au interesul majoritatii parintilor primind 40-50 de propuneri sunt:: “Dezvoltarea intelectuala a copiilor”, “Dificultati de invatare”, “Legatura parinte-copil”, Dificultati educative in familie si la scoala”. Celelalte teme au fost alese de 20-30 dintre parinti, in urmatoarea ordine: Caracteristicile educatiei in familie, Petrecerea eficienta a timpului liber, Dezvoltare sexuala, Prietenii, Autonomie – dirijare parinteasca. Parintii au fost insa foarte receptivi la cerinta de propunere de teme educative solicitate spre discutie:

Predare fara stress

Legatura profesor-elev

Stressul de toate zilele

Rolul calculatorului in viata copiilor nostri

Atitudine constructiva si rezolvarea conflictelor

Comportamentul in societate

Legaturile intre generatii

Copiii nostri si stress-ul

Supravegherea copiilor

Igiena si imbracaminte

Ajutorul psihologului

Fumatul

B) Datorita prezentei considerabile – la fel ca in cazul interviului de grup cu cadrele didactice - am alcatuit grupe de cate 7 parinti, permitandu-le sa aleaga membrii grupelor dupa preferinte, in functie de cercul de cunostinte. Fiecare grupa si-a ales conducatorul care a impartasit celor prezenti parerea, impresiile grupei.

Stiind ca la sedinta de la inceputul anului cu presedintii comitetelor de parinti pe clase s-au prezentat obiectivele si programul mamagerial anual al scolii, stiind ca acestea au fost afisate pe panoul parintilor discutiile au inceput de la aceasta tema concluzionandu-se urmatoarele:

Parintii cunosc superficial obiectivele scolii si programul acesteia, stiind sa exemplifice obiectivele si activitatile propuse doar daca au fost dirijati. Parintii au recunoscut ca nu au luat parte la planificarea, organizarea programelor scolare, au specificat ca a existat o cerere in scris in acest domeniu din partea scol In unele cazuri, exemplificate de presedintii comitetelor de parinti, parintii au constituit un real ajutor in organizarea serbarilor de sfarsit de an, in organizarea activitatilor organizate cu ocazia vizitei reprezentantilor scolilor infratite, presedintele comitetului de parinti pe scoala a participat la intrunirile consiliului de administratie consultand cu cadrele didactice despre bugetul scolii, despre programele initiate in scoala. De remarcat este activitatea Asociatiei Parintilor din Fabric, o organizatie nonguvernamentala care s-a constituit din parintii elevilor care studiaza sau au studiat mai demult la sectia maghiara, organizatie care a contribuit la organizarea unor excursii, unor serbari, la conceperea de proiecte de finantare, la adunarea viitorilor scolari, organizarea unor activitati de sprijinire a familiilor sarace, vizionari de spectacole etc. Activitati de acelasi gen au desfasurat la Liceul Teoretic Bartok Bela , Asociatia Prof Folk – cu accent pe pastrarea , conservarea, raspandirea traditiilor, si Fundatia Bartok Bela – cu accent pe activitatile de asistenta sociala, promovare a elevilor cu rezultate deosebite.

Parintii sunt multumiti cu activitatea desfasurata in scoala – atat cea scolara cat si extrascolara -, considera ca profesorii si invatatorii sunt deschisi spre problemele elevilor, colaboreaza cu placere cu parintii, le ofera ajutor in rezolvarea problemelor. S-a pus problema organizarii sistematice a convorbirilor cu parintii, pentru a stabili nu numai ora de consultatie a cadrelor didactice ci si sala in care aceste consultatii se desfasoara pentru a evita discutiile pe coridor sau in sala profesorala. Una dintre problemele ivite este cea a disciplinei – mai ales la gimnaziu si la liceu -, de aceea scoala ar trebui sa gaseasca metode eficiente pentru rezolvarea lor. Parintii, care lucreaza 10-12 ore pe zi, considera ca sunt bineveniute si de un real ajutor activitatile de supraveghere si de invatare dupa ore, sub forma de semiinternat. Se remarca de asemenea activitatile formatiilor de dansuri populare, e dansuri de societate, activitatea echipelor de baschet si de fotbal ale scolilor, rezultatele obtinute de acestea la concursurile judetene si nationale, formatia de fluier, formatia de teatru de papusi de la clasele primare, si cea de teatru de la liceu. S-a evidentiat de asemenea si activtatea echipei de radio si a ziarului Liceului.

Legat de posibilitatile de informare despre situatia copiilor s-a precizat ca activitatile de consultatii pentru parinti sunt la ore inadecvate deoarece majoritatea parintilor lucreaza in acel interval orar, ar trebui sa creasca numarul sedintelor cu parintii si a vizitelor la domiciliul elevilor. Carnetul de corespondenta ar mai putea fi o solutie pentru informarea in legatura cu situatia copiilor. Totusi cel mai la indemana si mai des utilizat mijloc de comunicare este telefonul.

S-a specificat ca absenteaza de la sedintele cu parintii in general parintii copiilor problema, procentul de participare variind astfel de la clasa la clasa. Absenta parintilor de la activitatile scolii a fost motivata prin lipsa de interes din partea acestora, prin ocupatia parintilor. In majoritatea cazurilor absentele parintilor au fost motivate prin lipsa de interes a acestora, dar unii parinti au considerat ca o cauza ar putea fi comportamentul inadecvat al unor profesori fata de parintii copiilor problema. Ca solutii pentru rezolvarea acestor probleme au propus vizita la domiciliu, corespondenta regulata cu parintii, informare la timp, tratarea problemelor cu mai mare severitate, atentionari oficiale, integrarea parintilor copiilor problema in programe scolare speciale – care este de specificat ca exista in ambele scoli prin conlucrarea cu psihologul scolii, care a elaborat si programe de educatie remediala.

Pentru activitatea viitoare parintii propun cresterea numarului de ore la cabinetul de informatica, accent deosebit pe problemele de igiena si disciplina, organizarea mai multor excursii, vizita la intreprinderi, organizarea unor programe cultural-artistice si distractive pentru elevi cu implicarea parintilor, cointeresarea elevilor in desfasurarea orelor, sustinerea unor lectii interesante, intocmirea de proiecte educationale, cunoasterea unor metode, principii de management. In unele cazuri, mai ales la elevii care studiaza la sectia maghiara apare cerinta descongestionarii programului elevilor, scaderea numarului de ore al elevilor.

Chiar daca la inceput s-a observat ca discutiile si activitatile pe grupe s-au desfasurat mai greu, spre sfirsitul activitatii parintii au dovedit mai mult curaj si si-au putut formula asteptarile fata de scoala:

Atentia sporita asupra copiilor in timpul pauzelor si in timpul orelor;

Asteptari mai ridicate in clasele mai mari, mai ales in ceea ce priveste elevii mai buni;

Asteptari adecvate pentru copiii problema;

Severitate mai mare;

Caldura, iubire, intelegere din partea profesorilor fasa de elevi;

Mai multe activitati extracurriculare, mai multe excursii, activitati distractive, mai multe activitati de recuperare sau diferentiere;

Accent deosebit pe pregatirea pentru viata a elevilor, pe educarea acestora;

Control riguros al temelor de acasa al elevilor;

Indeplinirea intereselor elevilor fara deosebire; utilizarea unor metode de predare interesante, atractive;

Rezultate bune la invatatura, sa devina cunoscuti pentru rezultatele deosebite;

Colaborare mai buna scoala-familie;

Insusirea limbii si a culturii in limba materna la un nivel mai ridicat (in special la sectia maghiara).

I2.3. Analiza compunerilor scrise de elevi

Compunerile scrise de elevi au intregit imaginea creata anterior, cu imaginea unei familii-scoli ideale. De la cele doua sectii au sosit doar 36 lucrari. Aceastea demonstreaza ca elevii nu sunt prea deschisi fata de cadrul didactic. Lucrarile au fost redactate in special de elevii foarte buni sau de acei elevi care au avut ocazia sa ma cunoasca cu ocazia unor activitati din scoala. Anexele sunt doar un exemplu ilustrativ din compunerile scrise de elevi. Compunerile scrise despre scoala contureaza o imagine scolara mai mult sau mau putin realizabila, dar caracteristic este apropierea de copii, respectiv dotarea mai buna. Visurile legate de familie insa prezinta de fapt partea insorita a vietii, jocuri, excursii comune, intamplari hazl

Voi selecta cateva trasaturi ale scolii si ale familiei ideale, asa cum apar in compuneri:

SCOALA MODEL: ore scurte, pauze de 15-20 minute, profesorii zambesc intotdeauna, clasele sunt curate, luminoase, peste tot se vad lucrarile elevilor, elevii se uita mult la televizor si la video, de trei ori pe saptamana sunt ore de educatie fizica, se deseneaza si se canta mult, se merge la film, muzeu, nu sunt note, se invata impreuna cu parintii, se lucreaza mult la calculatoare, copiii au ocazii multe pentru a cunoaste alti elevi, elevii participa la conducerea scolii, se asculta muzica in fiecare pauza, elevii vin la scoala in masini pe perne de aer, profesorii sunt frumos imbracati, elevii se joaca la club, temele de casa contin doar doua exercitii, nu exista teme de casa, daca elevii gresesc profesorii corecteaza frumos, calm, elevii ai tutuiesc pe profesori, se lucreaza mult pe grupe, la sedinte se spun doar lucruri bune despre copii, orele sa inceapa ami tarziu, parteneriate ci scoli europene, notele inlocuite cu calificate, rezultatele trimise prin posta, teme putine, de preferat in locul lor lectii lungi sau desfasurare de proiecte, discipline pe alese, frecventa libera la lectii, multe discutii cu profesorii, profesorii au simtul umorului, dulapior personal, echilibru intre teorie si practica, invata pentru viata, profesorii isi iubesc disciplina de predare etc.

FAMILIA IDEALA: cumpara o masina noua, straina, se muta in alta locuinta, in excursie se poate duce si calculatorul, elevii se culca tarziu, seara copiii se joaca remi, tata glumeste, face glume, casa mare, da bani de buzunar, nu te pune sa faci curat, un robot face ordine, ai bani pentru opsice vrei, toti se iubesc, e ca un cuib ocrotitor, mama face mancare dupa pofta fiecaruia, este timp de joaca si de discutii in fiecare zi, multe excursii, vizite impreuna, bunica nu este suparata, se mananca la masa impreuna, nu exista bani, doar fericire si iubire, se cumpara cele mai frumoase haine, duminica se mananca la restaurant, mama si cu tata sunt rabdatori si nu se cearta, parintii nu controleaza caietele copiilor, toti copiii au frati, .

Cunoscand parerile elevilor cream posibilitatea unei mai bune autoaprecieri, mai bune autocunoasteri, si putem cauta metodele si procedeele care sa contribuie la imbunatatirea imaginii scolii, imaginii familiei, putem descoperi disfunctionalitatile acestora si putem contribui la gasirea de mijloace adecvate pentru imbunatatirea relatiei elev-scoala-familie. Daca compunerile sunt analizate vom observa ca visurile compenseaza lipsurile, partile negative ale scolii sau ale familiei. Elevii si.-au creat o lume de vis in care se simt in siguranta, unde sunt iubiti, intelesi, tratati cu rabdare.

Cunoscand aceste visuri, rationand si judecand care sunt partile realizabile, putem contribui la crearea in scoala a unei atmosfere calde, placute, apropiate de elev, la detensionarea atmosferei din familie, la crearea atat in familie, cat si la scoala a unui mediu centrat pe nevoile si interesele elevului. Nu este voie sa uitam ca pentru realizarea acestora este nevoie de contributie tuturor cadrelor didactice, precum si a parintilor. Doar lucrand impreuna, fiind increzatori se vor putea realiza visurile copiilor nostri. Daca am exprima aceasta colaborare printr-o diagrama am apela la imaginea a doua cercuri care se intersecteaza, in centru fiind copilul, copilul nostru, copilul familiei si copilul scol

Venn Diagram

I3. ACTIVITATI DERULATE

Cu ocazia convorbirilor desfasurate cu directiunea s-a hotarat alcatuirea unei echipe ca va pune in aplicare activitatile in parteneriat cu familia. Pentru implementarea programelor s-a obtinut colaborarea si cooperarea consiliilor de administratie. Cadrele didactice au dovedit maxima flexibilitate in acceptarea propunerilor formulate si alcatuirea planului managerial – domeniul Dezvoltare si relatii comunitare, a programelor de activitati cu parintii, a proiectelor educative de parteneriat scoala-familie-comunitate, a tematicii orelor de dirigentie.

In proiectare s-a avut in vedere:

stabilirea unor obiective clare, masurabile,

alcatuirea de echipe de lucru a cadrelor didactice,

responsabilizarea cat mai multor cadre didactice pentru realizarea activitatilor, stabilirea de termene limita,

precizarea modalitatilor de evaluare a activitatilor,

derularea de minicercetari la nivel de clasa,

concordanta programelor cu nevoile familiilor si scolii,

implicarea parintilor in desfasurarea, organizarea unor actiuni scolare si extrascolare,

implicarea parintilor in luarea deciziilor, elaborarea programelor scolii, a regulamentului de ordine interioara

varietatea tematicii si activitatilor,

motivarea si implicarea altor parteneri,

incurajarea voluntariatului,

implicarea de specialisti – psihologi, asistenti sociali,

diversificarea modalitatilor de colaborare cu familia,

imbunatatirea comunicarii cu asociatiile parintesti de pe langa scoala si cu alte ONG-uri.

In continuare voi prezenta proiectarile realizate pentru largirea deschiderii spre parteneriate, pentru imbunatatirea comunicarii scoala-familie-elev, pentru satisfacerea nevoilor relevate cu ocazia interviurilor, pentru crearea unui mediu scolar si familial adecvat dezvoltarii optime a personalitatii copiilor.

a) PLAN MANAGERIAL – FRAGMENT

DOMENIU: Dezvoltare si relatii comunitare

Nr.

crt.

Obiective

Activitati

Termen

Responsabil

Evaluare

1.

Imbunatatirea colaborarii cu autoritatile locale

Studierea legislatiei in vigoare;

Organizarea unor intalniri ale reprezentantilor organizatiei locale cu personalul didactic, parintii elevilor, reprezentanti ai unor institutii comunitare;

Intocmirea unui program de activitati al unopr actiuni de interes comunitar;

15 IX

30 IX

15 XI

Director

Chestionar

2.

Stabilirea legaturilor cu organele de politie, jandarmi, pompieri

Luarea legaturii cu organele de politie, jandarmi, pompieri;

Stabilirea termenilor colaborarii;

Organizarea unor activitati scolare si extrascolare in parteneriat - program;

10 IX

15 IX

15 XI

Resp. cu act. rutiera

Pliant

3.

Imbunatatirea colaborarii dintre scoala si familie

Stabilirea nevoilor si a scarii de valori a familiei si scolii;

Conturarea activitatilor in colaborare;

Conceperea de proiecte de finantare comune;

Organizare de activitati recreativ-educative pentru parinti;

30 IX

15 X

15 XI

15 XII

Resp. comisia met. inv. si pres. Cons. parintilor

Chestionar

Portofoliu

4.

Continuarea colaborarii transfrontaliere

Stabilirea programului de activitati comune ale scolilor infratite;

1 XI

Consilier

educativ

Jurnal

5.



Dezvoltarea unor relatii de parteneriat cu  centre de educatie

CJAP, P.P.Neveanu, Speranta, Protectia Copilului, ARSM, etc.

Organizarea unei mese rotunde – intercunoastere;

Identificarea nevoilor concrete, cererii de educatie;

Stabilirea unor programe comune;

1 X

15X

1 XI

Psiholog

Grafic

6.

Largirea ariei de colaborare cu cultele religioase si cu unele ONG-uri

APF, Fundatii, Generatie Tanara, Mesagerii Sanatatii, etc.

Expozitie cu realizarile scolii si ale elevilor; (sensibilizare)

Identificarea nevoilor si problemelor comune;

Conceperea de proiecte de finantare;

15 IX

15 X

15 XI

Director adjunct

Ciorchine

7.

Pregatirea colaborarii cu agenti economici in vederea realizarii educatiei pentru cariera

Identificarea agentilor economici cu valoare de posibili parteneri potentiali ai scolii;

Clarificarea conditiilor concrete de desfasurare a parteneriatului;

Organizarea unei intalniri pentru facilitarea intercunoasterii;

Alcatuirea unor postere de prezentare a agentilor economici;

15 X

15 XI

15 XII

15 XII

Consilier educativ

Postere

8.

Infiintarea “biroului de presa” al scolii

Organizarea colectivului de contact;

Intalnire cu reprezentanti ai mass-media;

Alcatuirea mapei de prezentare.

Organizarea activitatii de evaluare a colaborarilor – expozitie, dineu;

10 IX

1 XI

15 X

Resp. catedra limba si comunicare

Portofoliul activitatilor

b) PROIECT EDUCATIV

PARTENERIAT IN EDUCATIE : SCOALA – FAMILIE-COMUNITATE

„Prezenta parintilor poate transforma cultura scolii” (S.L. Lightfoot)

Argument

Termenul de „parteneriat” este bazat pe premisa ca partenerii au un fundament comun de actiune si un spirit de reciprocitate care le permit sa se uneasca. Astfel, parintii si profesorii pot crea parteneriate variabile, angajandu-se in activitati comune de invatare, sprijinindu-se unii pe altii in indeplinirea rolurilor cerute, desfasurand proiecte de curriculum colaborativ, participand impreuna la diverse activitati de luare a deciziei.

Intalnirile „tipice” cu parintii nu abordeaza intotdeauna aceste probleme, oferind parintilor putine sanse de a cunoaste profesorii elevilor si problemele scol De aceea, trebuie pus accent pe activitati de cunoastere interpersonala pentru a crea un cadru de siguranta si pe strategii de desfasurare a acestora cat mai variat si accesibil.

Ca urmare, acest proiect, isi propune sa dezvolte competente de lucru cu familia elevului si sa raspunda nevoilor de comunicare, relationare, construire de echipe, cooperare, motivare si implicare.

Propunatorul este constient insa ca parteneriatul scoala-familie nu „produce” neaparat elevi de succes!

Scopul proiectului

- Optimizarea relatiei scoala-familie-comunitate, in asa fel incat elevii sa obtina

singuri succesul.

Obiective

Realizarea unor cercetari pentru dignosticarea relatiei scoala-familie;

Identificarea instrumentelor de comunicare scoala-familie;

Antrenarea parintilor in activitati de informare si formare educationala;

Diversificarea modalitatilor de colaborare cu familia;

Crearea unui cadru de motivare si implicare a partenerilor;

Incurajarea voluntariatului ; atragerea parintilor catre activitati din „lumea scolii”.

Grupul tinta

parintii clasei

elevii clasei

profesorii

Locul si perioada de desfasurare

Scoala

Parcursul anului scolar 2005-2006

Colaboratori

- conducerea scolii, profesor psihopedagog, profesorii clasei, bibliotecar,  politia de proximitate, Fundatia „Solidaritate si Speranta”

Materiale

chestionare

referate (lectorate)

materiale informative (Regulament scolar, brosuri, pliante, afise etc.)

program calculator pentru tema „Violenta in scoala si in famile”

Finantarea activitatilor

Comitetul de parinti

diferiti sponsori

vanzarea unor obiecte artizanale confectionate de elevi

Popularizarea proiectului

pliante pentru parinti, elevi si profesori

Mod de realizare

Nr.

Activitati

Forma

Responsabil

Perioada (Data)

1

Parintii „se intorc” la scoala

Alcatuirea Comitetului de Parinti

lectorat

diriginte

sept.2005

2

Discutii informale asupra Regulamentului de ordine interioara si a documentelor scolare

informare

sedinta cu parintii

director

diriginte

oct 2005

3

Elaborarea unui chestionar pentru parinti privind colaborarea scoala-familie

atelier de lucru

prof. psihoped.

diriginte

oct 2005

4

Aplicarea chestionarului si interpretarea rezultatelor

chestionar

prof. psihoped.

diriginte

oct. 2005

5

Consilierea parintilor in cazul aparitiei unor crize in familie care pot influienta progresul scolar al elevului

cabinet de consiliere

prof. psihoped.

diriginte

Consiliul prof. clasei

saptamanal

joi 10ºº-12ºº

6

Violenta in scoala si in familie

dezbatere

prezentare „Power Point”

diriginte

elevi  , parinti

politist de proximitate

ianuarie 2006

7

Activitate de voluntariat: „Mana de la mana”

actiune de reconditionare si vopsire a bancutelor din clasa

parinti

elevi

diriginte

febr. 2006

8

Biblioteca scolii-loc de intalnire cu ocazia „martisorului” in familie

expozitie de martisoare pentru mamici

diriginte

elevi

bibliotecar

martie 2006

9

Influenta familiei asupra carierei elevului

„Profesia” de parinte-O zi din viata unui parinte

ora de dirigentie

invitat- un parinte

diriginte

prof. psihoped.

aprilie 2006

10

Pregatirea tinerilor pentru viata de familie

dezbatere- invitat specialist al Fundatiei „Solidaritate si speranta”

diriginte

mai 2006

c) PROGRAMUL ACTIVITATILOR CU PARINTII

- propunere -

Durata: an scolar

Loc de desfasurare: scoala

Grup tinta: parinti, cadre didactice, elevi

Scop: optimizarea relatiei scoala-familie

Obiective

dezvoltarea abilitatilor de comunicare a parintilor;

constientizarea rezultatelor chestionarelor;

constientizarea necesitatii abordarii unei atitudini pozitive, incurajatoare, consecvente in educarea copiilor;

dezvoltarea abilitatilor de autoeducare continua a parintilor;

dezvoltarea abilitatilor de abordare a unei atitudini parentale consecvente si congruente;

constientizarea necesitatii realizarii comunicarii intre parinte si copil;

insusirea unor tehnici de promovare a situatiilor de comunicare;

cunoasterea obiectivelor educative ale scolii;

cunoasterea scarii de valori a familiei pentru realizarea unor obiective comune – scoala-familie;

punerea in concordanta a scarilor de valori ale familiei si scolii;

prezentarea realizarilor elevilor;

promovarea imaginii pozitive a scolii;

cresterea gradului de deschidere al familiilor elevilor fata de scoala;

formarea echipelor de lucru ale parintilor.

Parteneri: cadre didactice, parinti, specialisti in educatie, reprezentanti ai comunitatii;

Materiale: chestionare, postere, grafice, album-foto, fise de lucru, obiecte artizanele, jocuri

Modalitati de mediatizare: pliante, afise, invitatii mass-media, Coltul parintilor

Desfasurare – program de activitati:

Nr. crt.

ACTIVITATI

OB.

RESPONSABIL

TERMEN

EVALUARE

Organizarea comitetelor de parinti pe scoala

Resp. activitati cu parintii

15 sept.

Liste centralizate

Sedinta cu parintii – Scoala mea

Resp. activitatea educationala

15 nov.

Postere Scoala mea

Chestionar – Scoala si familia;

Familia si educatia

Psihologul scolii

30 nov.

Chestionare

Prezentarea concluziilor chestionarelor

Psihologul scolii

20 dec.

Grafic – prezenta

Expozitie cu lucrarile copiilor

Profesor

Desen

20 dec.

Fotografii portofoliu

Cum dezvoltam la copil o imaginea de sine pozitiva? – intalnire cu psihologul

Psiholog

CJAPP

30 ian.

Scaunul lui DA si NU

Prezentare de carte – Meseria de parinte

Responsabil comisia inv. din scoala

28 febr.

Grafic socio

Conduita parentala – exigente impuse de particularitatile de varsta - lectorat

Psihologul scolii

30 mart.

Fish-bowl

Drumetie

Presedintele comitetului de parinti pe scoala

1 mai

Album-foto

Ziua portilor deschise – lectii deschise

Director- director adjunct

15 mai

Chestionar

Conflicte in relatia parinte-copil

Responsabil activitatile cu parintii

30 mai

Discutii in familie – masa rotunda scoli partenere

Director- director adjunct- pres. comitetului de parinti

30 mai

Chestionar

Obiectivele si valorile familiei

Responsabil cu act. educativa

15 iun.

Fisa centralizare

Ziua familiei – jocuri sportive

Profesor educatie fizica

15 iun.

Grafic participare

TEMATICA PROPUSA PENTRU ORELE DE DIRIGENTIE SI ACTIVITATI CU PARINTII

  • Dezvoltarea personalitatii elevului:

Alegerea prietenilor, Dezvoltarea stimei de sine, Autoritate si dragoste, Autonomie – dirijare personala, Legatura parinte –copil si consecintele ei in dezvoltarea personalitatii, Ce meserie sa-mi aleg?, Trebuie sa fiu cel mai bun?, Cum sa reactionez in fata unui esec?

  • Educatia pentru munca si calitate:

Petrecerea eficienta a timpului liber, Legatura profesor – elev, Supravegherea copiilor, Gestionarea timpului liber, Cum sa invat?, Munca si implicatiile ei, Sclavia in zilele noastre

  • Educatia pentru viata privata:

Prietenii, Rezolvarea conflictelor, Comportamentul in societate, Caracteristicile educatiei in familie, Climatul familial, Legatura intre generatii, mass-media si educatia, Familia si siguranta afectiva,

  • Educatia juridica si prevenirea delincventei juvenile:

Disfunctiile ei si implicatiile sale in evolutia tinerilor, Drogurile, alcoolul –cale spre delincventa, prevenirea si corectarea conduitelor gresite ale copilului, Violenta si urmarile ei,

  • Educatie pentru sanatate:

Stressul de toate zilele, Fumatul si consecintele lui, Alimentatia sanatoasa, Nici o zi fara miscare, Dezvoltarea sexuala a adolescentului si implicatiile ei, Predare fara stress, Calculatorul in viata copiilor nostri, Igiena si imbracaminte

e) PROGRAMUL ASOCIATIEI PARINTILOR DIN BARNA

Nr. crt.

Activitati

Termen

Responsabil

Loc de desfasurare

Adunarea generala a membrilor

1 oct.

presedinte

scoala

Intalnire cu directiunea

15 oct.

Pres., vicepres.

scoala

Festivalul regional al papusarilor - Fantezia



30 oct.

Trifoi, Sipos

Centru cultural

Reorganizarea formatiei de dansuri populare

15 nov.

Ciresan M

Responsabil activit.ed.

Sala Caminului cultural

Intalnire cu psihologul – Autonomie si dirijare

30 nov.

Duma M.

Selmarean D

scoala

Pregatirea unor felicitari si podoabe de Craciun

15 dec.

Pitic D

Indrei M.

Biserica

Cu colinda de Craciun

24 dec.

Invatatori,

Olah, Pitic

Biserica ortodoxa

Elaborare de proiecte de finantare

dec –ian-febr.

Irinescu, Sipos

sediu

Hai la scoala! – promovarea scolii printre copii de gradinita

Ian.- fabr.

Inv., prof.

Olah

gradinita

Bal de binefacere

Febr.

Ciresan M, Irinescu D.

Casa de cultura Lugoj

Coaserea costumelor populare si cumpararea meselor de tenis de masa pentru donare scolii

Mart.

Sipos

Gheorghe D

Croitorie

Sala de sport

Vizionare de spectacol la teatru

martie

Duma R.

Teatru National Lugoj

Incondeierea oualor de Pasti

15 apr.

Sipos

Centru Cultural

Asigurarea transportului formatiei de dansuri populare la festivalul :Vetre strabune

apr.

Gheorghe D.

Sipos

Olah N.

Timisoara

Dumbrava

Otelec

Tormac

Excursie a familiilor la Calacea

1 mai

Ciresan M

Calacea

Intalnire cu psihologul – Stilurile parentale si efectele lor

15 mai

Duma R.

scoala

Ziua familiilor – jocuri recreative, concursuri

4 iunie

Gheorghe D

Padurea Verde

Serbare de sfarsit de an si expozitie cu creatiile copiilor

17 iun.

Ciresan M.

Pecora D

scoala

Organizarea taberelor de vara pentru copii

Iul.-aug

Sipos , Ciresan M

Gheorghe D.

Cheveres

I4. PREZENTAREA STARII FINALE

V.4.1. Prelucrarea chestionarelor in paralel

S-a dovedit ca in zilele noastre, rolul scolii si al familiei este in continua schimbare crescand rolul educativ al scol De aceea este foarte important ca scoala sa-si alcatuiasca un sistem de obiective educative consultand si parintii, sa cunoasca nevoile si parerile parintilor, sa se puna de acord cuacestia pentru organizarea de activitati in parteneriat. Elaborarea de programe educative pentru adulti prin consultarea unor

Spre sfarsitul anutului scolar in luna mai au fost impartite membrilor comitetelor de parinti pe scoala, unui grup de parinti ai elevilor problema, precum si membrilor organizatiilor nonguvernamentale de pe langa scoala un numar de 100 de chestionare, din care mi-au fost returnate 86.

Tot acest chestionar, operand modificarile necesare au fost impartit si cadrelor didactice din scoli un numar de 88 de chestionare din care mi-au fost returnate 74. daca realizam o prima compartia a acestor date, observam ca aceste chestionare au fost completate in procentaj asemanator: 86% din parinti, respectiv 84% din cadrele didactice. Tragem concluzia tratarii cu seriozitate a acestor probleme, atat din partea scolii, cat si din partea familiei.

Figura 5. Reprezentarea grafica a distributiei chestionarelor

- completate de parinti - - completate de cadre didactice


Apeland la interpretarea chestionarului

potrivit punctajului obtinut in urma completarii se dovedeste existenta unei relatii:

fructuoasa: 46 parinti (42%), 37 cadre didactice (50%)

buna: 32 parinti (35%), 30 cadre didactice (40%)

superficiala. 8 parinti (11%), 7 cadre didactice (10%)

nu exista: 0 parinti (0%), 0 cadre didactice (0%).

Chestionarele dovedesc ca exista o calaborare buna intre scoala si familie, parintii si cadrele didactice au dovedit ca relatia scoala-familie este importanta pentru ei si se implica in obtinerea succesului acesteia, oferind si cerand ajutor, informatii, sprijin material, actional si moral, participand la activitatile organizate de scoala si implicandu-ae in viata copilului lor.

Grafic rezultatul central se prezinta astfel:

Figura 6. Evaluarea relatiei scoala-familie

Figura 6. Evaluarea relatiei scoala-familie

De remarcat ca in ceea ce priveste profesorii, acestia au parere mai buna despre calitatea relatiei scoala – familie. Acesta ne pune pe ganduri, si dovedeste ca exista anumite bariere comunicative de la parinti spre scoala dar care se vor putea ameliora prin activitati organizate. Faptul ca exista 10%, 11% chestionare care dovedesc superficialitatea acestei relatii impune organizarea riguroasa de activitati de implicare a parintilor, de autocunoastere si autodezvoltare a personalitat

Intrebarile chestionarului pot fi grupate pentru analiza in 5 mari grupe.

a)      Intrebari ce vizeaza fluxul informational intre scoala si parinti – 1, 10, 11

b)      Intrebari cu surprind realitatile comunicarii scoala-familie

c)      Intrebari ce vizeaza managementul institutional – 4

d)      Intrebari ce vizeaza implicarea si suportul mediului familial

e)      Intrebari ce vizeaza implicarea in viata scolii

Analiza calitativa a chestionarelor completate a condus la extragerea urmatoarelor concluzii, prezentate in paralel pentru a observa concordanta de opinii si optiuni intre cei doi factori educativi responsabili de educarea, formarea viitoarei generat

a) Primul grup de intrebari se refera la fluxul de informatii de la scoala la familie. Este de remarcat faptul ca a fost mult mai usor de identificat masura fluxului informational cand s-a exemplificat concret la ce se refera – progres sau probleme ale copilului. Atat parintii cat si cadrele didactice considera ca se realizeaza o informare foarte buna in acest sens, dar informatiile generale legate de obiective, programe, activitati, scara de valori ale scolii nu ajung in aceeasi masura la partenerul educativ al scol Este bine ca informatiile legate de copii ajung la familii, dar trebuie revizuita informarea parintilor legata de viata scolii in general. Este de remarcat ca informatiile ajung la parinti, nu in masura dorita, dar faptul ca secventa a patra a raspunsurilor – niciodata - nu a inregistrat nici un raspuns dovedeste clar preocuparea cadrelor didactice si a directiunii pentru transmiterea informatiilor tuturor partenerilor implicati in educatia copiilor, mai ales scol

Figura 7. prezinta grafic realitatea transmiterii de informatii intre cele doua institutii educative

Figura 7. Reprezentarea fluxului informational scoala – familie

b)   Referitor la comunicarea scoala – familie, parinti – cadre didactice de la scoala la familie si invers se poate observa ca exista 10%-15% parinti ce nu primesc informatii de la scoala, nu solicita cadrele didactice si nu mentin legatura de nici un fel. Este trista aceasta realitate, dar scoala va trebui sa ia masuri in reducerea acestui procentaj. Cei care vorbesc sau tin legatura cu scoala rareori sunt in procent de 15-20%, procentaj motivat prin programul incarcat al familiilor preocupate de asigurarea bazei materiale a familiilor. Este pozitiv ca un procent de 30%-40% din parinti pastreaza legatura frecvent cu scoala. Aceasta dovedeste deschiderea si implicarea forurilor educationale, precum si responsabilitatea si spiritul de raspundere al parintilor. Ce trebuie ameliorat este curajul parintilor de a cere ajutor scolii in problemele ivite cu copiii lor. Parintii recunosc in aproximativ 50% - 55% din rezultate ca solicita rar cadrele didactice in rezolvarea problemelor ivite.

Faptul ca cele doua grafice, reprezentarea raspunsurilor parintilor si reprezentarea raspunsurilor cadrelor didactice, aproape se suprapun arata ca se cunoaste situatia comunicarii de ambele parti. Faptul ca numarul celor care tin legatura cu scoala este mai mare decat cel al celor care vorbesc cu cadrele didactice dovedeste ca discutiile nu sunt singurul mijloc de comunicare intre scoala si familie. Observand numarul celor care nu tin legatura cu scoala, nu vorbesc cu cadrele didactice corespunde procentual datelor prezentate de cadre didactice cu ocazia convorbirilor: exista cam 15% - 25% dintre parinti care lasa educatia aproape in totalitate pe umerii scolii – iar legat de cei care pastreaza frecvent legatura se confirma ca aproximativ 30% din parinti sunt foarte interesati de obtinerea informatiilor la zi. Grafic situatia este prezentata in figura 8.

Figura 8. Reprezentarea comunicarii scoala – familie

c) O intrebare vizeaza evaluarea managementului institutional, al atitudinii conducerii fata de dezvoltarea parteneriatului scoala – familie. Este de remarcat ca raspunsurile date la chestionare atat de parinti cat si de cadre didactice dovedesc deschiderea acesteia fata de parinti. Aceasta realitate este cunoscuta atat de cadre didactice si de parinti ceea ce dovedeste ca factorii decizionali din scoala au dat dovada de pricepere si abilitati de comunicare vizavi de parinti si au reusit sa castige increderea tuturor partenerilor educationali. Exista un numar mic de raspunsuri ce considera ca directiunea nu se implica destul in cooperarea scolii cu familia. Consider ca aceste raspunsuri deriva din realitatea ca unii parinti nu se intereseaza de viata scolii, lucru dovedit si de chestionar, si ca unele cadre didactice dovedesc o atitudine foarte critica, aproape refractara fata de directiune.

Figura 9. Atitudinea conducerii fata de parteneriatul scoala - familie

d) Setul urmator de intrebari vizeaza implicarea parintilor in viata elevilor, in asigurarea conditiilor materiale si ambientale necesare studiului elevului, atitudinea ocrotitoare, raspunzatoare fata de progresul scolar al copilului, consecventa in urmarirea rezultatelor la invatatura. Se remarca ca la nici un item nu s-a inregistrat raspunsul – niciodata -. In mod ideal s-ar concluziona ca fiecare familie se ocupa de educarea, de urmarirea consecventa a scolarilor, dar raspunsurile date de cadre didactice dovedesc ca exista parinti care nu se intereseaza deloc de evolutia copilului lor. Aceasta neconcordanta dintre raspunsurile cadrelor didactice si ale parintilor se explica si prin faptul ca parintii care au completat chestionarele sunt in general membri ai Comitetelor de parinti, care dovedesc atitudine mai interesata si implicata. E posibil ca tocmai parintii care nu se intereseaza de situatia scolara a copilului sa fie tocmai aceia care nu au restituit chestionarele. Se observa ca exista un numar mare de parinti care sprijina si urmaresc rar evolutia copiilor, aceste situatii fiind caracteristice pentru clasele gimnaziale si de liceu, cand libertatea elevilor este mult mai mare. Urmarirea sistematica a evolutiei scolarilor pierde din ritmicitate si rigoare o data cu inaintarea in varsta a scolarilor si este functie de programul de munca al parintilor. Reprezentarea schematica a implicarii in sprijinirea copilului, controlul carnetelor si asigurarea ambiantei adecvate studiului este surprinsa in figura 10.

Figura 10. Reprezentarea suportului mediului familial

e) Ultimul grup de intrebari aduce referiri la implicarea familiilor in viata scolii, in solicitarea parintilor pentru desfasurarea de activitati in parteneriat, la masura sprijinului oferit scolii de catre familie, la masura curajului in oferirea de idei, sugestii pentru activitatile scol Urmarind graficul realizat se poate concluziona ca exista un numar relative mare de parinti implicvati in sporirea resurselor scolii, aprox. 30%, deci este un manunchi de oameni cointeresati, pe care se poate sprijini scoala. Este mare numarul celor care sunt rar implicati in sporirea resurselor, sau care niciodata nu isi ofera suportul. Acesta dovedeste totusi insuficienta deschidere a parintilor spre scoala, greutatea depasirii barierelor comunicationale dintre familie si scoala mai ales urmarind problema din unghiul de vedere al parintelui. Prezenta la activitatile extracurriculare – concursuri, serbari, excursii, tabere, spectacole ale copiilor, dovedeste interesul parintilor pentru activitati de acest fel, nevoia acestuia de a vedea evolutia copiilor, preferinta pentru activitatile mai lejere, fara constrangeri deosebite, ce relaxeaza si conduc spre inchegarea familiilor si ale colectivelor de parinti. Solicitarile din partea scolii sunt dese, chiar foarte dese, existanmd totusi situatii cand aceste solicitari nu sunt constientizate, datorita deficitelor de comunicare dntre parinti si copii, dntre scoala si parinti, sau alipse de interes pentru aceasta atat din partea cadrelor didactice cat si din partea parintilor. Totusi este bine ca mai mult de 60% din parinti recepteaza si prelucreaza mesajele si solicitarile venite din partea scolii, acest lucru fiind o garantie a implicarii pe viitor a parintilor. Este interesant sa urmarim si evolutia oferirii de ideui si sugestii cscol Se observa aproape o suprapunere a celor doua grafice, ceea ce arata ca se cunoaste foarte bine situatia atat de catre scoala cat si de catre parinti. Este poate singurul graphic care are ascensiune spre ultima variabila – niciodata – datorita lipsei de curaj a parintilor in oferirea de sugestii, idei scolii, a complexarii acestora. Majoritatea parintilor nu ofera idei sau sugestii, dar se implica in viata scol Este de remarcat ca exista un manunchi de parinti 30% - care pot contribui la imbunatatirea vietii educationale a scolii prin idei, sugestii si mai apoi prin suport pentru sporirea resurselor si care pot fi activizati in dezvoltarea de programe si proiecte scoalre si extrascolare. Figura urmatoare ilustreaza grafic cele descrise mai sus.

Figura 11. Implicarea parintilor in viata scolii

I4.2. Prezentarea concluziilor posterelor

Pentru cunoasterea parerilor elevilor in salile de clasa am afisat postere (20 – una pentru fiecare nivel de clasa, 8+12 ) intitulate “Scoala mea”, “Familia mea” – pe care si-au putut sintetiza parerile legate de scoala si de familie, surprinzand partile pozitive si negative ale acestor institutii educative. Raspunsurile date demonstreaza ca familia ramane un mediu intim, care poate fi cunoscut in realitatea sa prin alte metode, elevii fiind mult mai curajosi in exprimarea opiniilor despre scoala. Parerile, opiniile de pe postere dovedesc spiritul critic al tinerilor, capacitatea lor de apatrunde esenta lucrurilor, viziune realista,

In continuare voi prezenta tabelar acele caracteristici care apar la mai mult de 5% din aprecieri:

SCOALA MEA

SCOALA MEA

POZITIV

NEGATIV

Sali de clasa mari; semiinternatul;

Atmosfera placuta; membru al comunitatii

Invatam sa lucram cu calculatorul;

Profesorii sunt buni cu noi;

Cunoastem alti copii;

Mergem in excursii si organizam serbari;

Participam la concursuri;

Este muzica in pauze; legaturi europene;

Trupe de dans de toate felurile;

Ziarul si radioul scolii,

Parintii pot intra sa vorbeasca cu profesorii; Cercuri de tot felul;

Avem mobilier nou; Multi sponzori;

In pauze putem juca baschet sau fotbal;

Putem ramane la scoala dupa ore sau sa venim in vacante;

Activitati cu/pentru parinti;

Dirigintele discuta cu noi multe lucruri care ne intereseaza

Pauzele sunt scurte;

Avem ore multe;

Sunt elevi batausi/increzuti/ de bani gata;

Trebuie sa scriem teme;

Primim note;

Scriem multe lucrari;

Trebuie sa venim la scoala dupa-masa;

Nu este buna sala de sport; (1)

Curtea este neingrijita; (1)

Tendinta de omogenizare;

Franare in dezvoltare;

Incredere redusa in elev;

Apel mereu la parinti, nu tine secrete;

Ore de dupa-masa;

Ore prea de dimineata;

Parintele este certat in cancelarie sau pe coridor;

Miros greu; putine flori;

Unii profesori tipa

FAMILIA MEA

FAMILIA MEA

 

POZITIV

NEGATIV

 

Am unde sa stau;

Primesc cadouri;

Mi se indeplinesc dorintele;

Primesc mancare;

Sunt iubit;

Au grija de mine;

Pot sa ma joc;

Pot sa invat;

Tata imi da bani de buzunar;

Mama e intelegatoare;

Mama imi pregateste mancarea preferata;

Ma joc cu fratii mei;

Am calculator;

Parintii ma imbratiseaza mereu;

Ma ingrijesc daca sunt bolnav;

Imi cumpara cartile pentru scoala;

Ma lasa la chefuri cu colegii;

In camera mea fac ce vreau;

Adun bani in pusculita

Sunt bani putini;

Tata lucreaza mult;

Parintii sunt nervosi, se cearta mult:

Trebuie sa facem ce vor cei mari;

Se cearta cu noi, daca facem rele;

Ne pedepsesc.

Ne cearta sau ne pedepesc pentru notele mici,

Imi urmaresc toate miscarile;

Imi verifica temele;

Parintii nu ma inteleg, au uitat ca si ei au fost tineri,

Primesc bataie;

Nu accepta ca pot gresi;

Nu vorbim deloc la masa;

Trebuie sa fac curat;

Nu primesc intotdeauna ce vreau,

Nu vin la scoala la serbare, sau la sedinte,

Daca bea tata e agresiv;

Mama nu are timp de mine.

Raspunsurile au demonstrat, ca scoala si famila sunt vazute ca institutii care aigura necesitatile de baza ale copilului si doar in al doilea rand se evidentiaza importanta insusirii unor modele educative, sau a invatarii in general. Scoala prezinta importanta pentru elev pentru ca aici apartine unui cerc de prieteni, pentru ca aici se creeaza posibilitatea intalnirii acestora. Un semnal important il constituie nevoia de intelegere, iubire, compasiune, a copiilor, atat din partea parintilor cat si din partea cadrelor didactice. Problemele economice urmaresc aaat viata de familie cat si scoala, dar atitudinea pozitiva a cadrelor didactice si a parintilor ar putea contrabalansa influenta nefasta a acestor lipsuri economice.

CONCLUZII

Cercetarea derulata a dat raspuns la semnele de intrebare ridicate, dovedind veridicitatea unor supozitii si combatand altele.

La inceputul anului scolar parintii sunt informati in linii mari despre activitatea din unitatile scolare unde  s-a desfasurat cercetarea, sunt mai tematori, mai putin implicati in viata scolii, nu cunosc bine obiectivele scolii, motiv pentru opiniile lor nu reflecta intotdeauna realitatile scol Interviurile realizate cu parintii dovedesc ca, desi parintii sunt informati legat de obiectivele scolii, de programele derulate pe parcursului anului, nu sunt cunoscatori ai acestora, nedand importanta prea mare

Cadrele didactice sunt deschise spre comunicarea cu elevii si cu familiile acestora si stimuleaza parintii spre implicare in desfasurarea de programe educative si recreative, in luarea de decizii privitoare la copiii lor, in realizarea unor activitati in parteneriat cu scoala.

Implicarea parintilor in activitatea organizatiilor nonguvernamentale ce functioneaza pe langa scoli contribuie la cresterea coeziunii grupului de parinti, la depasirea barierelor comunicative, la cresterea increderii fata de scoala, fata de colectivul de conducere al acesteia, la adancirea colaborarii si cooperarii cu scoala, ca institutie ce se ocupa de educarea copiilor lor.

Organizarea planificata, constienta de activitati in parteneriat scoala – familie duce spre o comunicare eficienta, constructiva ce are ca rezultat formarea unei imagini reale despre scoala si familie.

Elevii judeca in mod critic legatura scolii cu familia, dar nu au curajul sa isi manifeste intotdeauna parerile, elevii care au rezultate mai bune la invatatura raspunzand mai repede si mai deschis solicitarilor. Elevii dovedesc capacitati de a-si exprima liber opiniile, de a patrunde in esenta lucrurilor, de a caracteriza adecvat mediul scolar si familial.

S-a dovedit ca in mare parte familiile nu sunt capabile sa-si indeplineasca functiile biologice primordiale intampinand dificultati la scolarizarea copiilor. De aceea ar fi necesara derularea unui program de spijinire sociala care ar oferi sprijin familiilor care intampina dificultati materiale.

Chestionarele completate de parinti demonstreaza ca parintii respecta cadrele didactice si accepta parerile si sfaturile acestora. Conflicte vizibile nu exista intre cadrele didactice si parinti , dar aceasta cercetare nu a putut descoperi conflictele latente existente. Pentru imbunatatirea relatiei cadru didactic-parinte, ar fi bine sa functioneze un club al parintilor, loc propice pentru intalnirea dintre parinti, pentru discutarea problemelor ivite, pentru clarificarea unor probleme educative, de pedagogie, psihologia copilului, loc potrivit pentru derularea intr.o atmosfera placuta, relaxata a consultatiilor cu parint

Deschiderea cadrelor didactice dovedita si in cazul chestionarelor face posibila realizarea acestui obiectiv. Chestionarele dovedesc ca exista o calaborare buna intre scoala si familie, parintii si cadrele didactice au dovedit ca relatia scoala-familie este importanta pentru ei si se implica in obtinerea succesului acesteia, oferind si cerand ajutor, informatii, sprijin material, actional si moral, participand la activitatile organizate de scoala si implicandu-ae in viata copilului lor.

Grafic rezultatul central se prezinta astfel:

Figura 6. Evaluarea relatiei scoala-familie

De remarcat ca in ceea ce priveste profesorii, acestia au parere mai buna despre calitatea relatiei scoala – familie. Acesta ne pune pe ganduri, si dovedeste ca exista anumite bariere comunicative de la parinti spre scoala dar care se vor putea ameliora prin activitati organizate. Faptul ca exista 10%, 11% chestionare care dovedesc superficialitatea acestei relatii impune organizarea riguroasa de activitati de implicare a parintilor, de autocunoastere si autodezvoltare a personalitat

Totusi este bine ca mai mult de 60% din parinti recepteaza si prelucreaza mesajele si solicitarile venite din partea scolii, acest lucru fiind o garantie a implicarii pe viitor a parintilor. Este interesant sa urmarim si evolutia oferirii de ideui si sugestii cscol Se observa aproape o suprapunere a celor doua grafice, ceea ce arata ca se cunoaste foarte bine situatia atat de catre scoala cat si de catre parinti. Este poate singurul graphic care are ascensiune spre ultima variabila – niciodata – datorita lipsei de curaj a parintilor in oferirea de sugestii, idei scolii, a complexarii acestora

Figura 11. Implicarea parintilor in viata scolii

Metodele utilizate au creat posibilitatea relevarii partilor pozitive si negative ale scol Consider pozitiva corelarea pe aceasta tema a parerilor cadrelor didactice, ale parintilor si ale elevilor. Pentru rezolvarea problemelor materiale ale scolii trebuie organizate echipe de lucru care sa se ocupe de obtinerea de sponzorizari , elaborarea de proiecte. In aceste echipe de lucru este bine sa colaboreze parinti si cadre didactice in interesul elevilor si al scol Ar constitui un pas inainte organizarea parintilor in organizatii nonguvernamentale, ceea ce este dovedita de activitatea parintilor elevilor de la sectia maghiara. Parintii pot sa ajute scoala in mobilizarea parintilor, in stabilirea legaturii cu biserica, alte organizatii nonguvernamentale. Scoala trebuie sa apropie parintii de scoala cu un program de activitati atractiv.

Una dintre concluziile de baza ale activitatilor cu parintii este ca, desi parintii sunt multumiti cu activitatea cadrelor didactice, nu pot sa dea exemple concrete despre rezultatele scolii, ale cadrelor didactice, ale elevilor scol Pentru inbunatatirea acestei situatii propun crearea unui panou Info-parinti, care ar sintetiza prin imagini, compuneri, texte cele mai importante rezultate ale scolii, acele mai importante realizari ale elevilor. Trebuie pus un accent deosebit pe promovarea si monitorizarea activitatilor din scoala.

Analiza si prelucrarea datelor chestionarelor a adus la lumina metodele utilizate de cadrele didactice. S-a dovedit ca acestia sunt deschisi fata de parinti, sunt pregatiti pentru schimbare, dar gradul lor de deschidere nu este in corcondanta cu anii petrecuti in invatamant, nu este functie de varsta, de nivelul calificar Deschiderea cadrelor didactice spre nou poate fi corelata cu motivarea alegerii profesiei de dascal, cu satisfactiile profesionale. Am putut descoperi corelatii intre alegerea profesiei – satisfactii profesionale – metode didactice si de educatie.

Cadrele didactice care nu s-au pregatit pentru aceasta profesie, nu se multumesc cu locul si rolul lor in societate, nu sunt constienti de calitatea activitatii depuse, nu percep apreceierea colegilor sau a superiorilor si accepta cu mai mare greutate schimbarile. Lucrarea a demonstrat o realitate trista si anume ca profesorii, invatatorii tineri sunt nemultumiti cu statutul lor social si cu retribuirea cadrului didactic si acesta este unul din motivele pentru care sunt mai greu de motivat. Acele cadre didactice sunt mai deschise, mai flexibile pentru care cariera didactica nu este o simpla meserie.

Aceasta concluzie face necesara functionarea birourilor de orientare scolara si profesionala, atat pentru adulti cat si pentru elevii scol Analiza chestionarelor si convorbirile a demonstrat ca in ciuda deschiderii cadrelor didactice exista bariere comunicative: pe de o parte profesorii sunt nemultumiti cu activitatea parintilor, pe de alta parte parintii nu au curajul sa-si manifeste parerile, sau considerand atitudinea cadrului didactic nefavorabila se departeaza de scoala. Ar fi necesare mai multe activitati comune, care ar contribui la mai buna cunoastere a parintilor si a cadrelor didactice, la imbunatatirea comunicatiei dintre acestia. Atitudinea pozitiva a cadrului didactic, atmosfera de incredere creata cu ocazia discutiilor cu parintii, a consultatiilor cu acestia, planificarea si organizarea in comun a unor activitati ar contribui la imbunatatirea relatiei scoala-familie.

Informatiile obtinute de la elevi ajuta la conturarea calitatilor si defectelor scol S-a dovedit ca elevii privesc cu ochi critic situatia familiei si a scolii si ofera solutii apropiate de copil pentru rezolvarea neregularitatilor. Realitatea ca despre familie s-au primit informatii mai putine a demonstrat necesitatea si importanta muncii dirigintelui in cunoasterea familiilor elevilor, in descoperirea si rezolvarea problemelor.

Cunostintele profesionale, empatia, dragostea de copil sunt calitati indispensabile pentru un diriginte. Una dintre sarcinile cele mai importante ale cadrului didactic este realizarea diferentierii, activizarea elevilor cu un potential intelectual mai redus, descoperirea partilor lor pozitive, in scopul incurajarii, stimularii lor si inbunatatirii rezultatelor scolare. Ziarul scolii, recompensele, excursiile sau taberele recompensa creeaza un mediu propice pentru realizarea acestor obiective. Precum demonstreaza si anexa 13 activitatile desfasurate in comun cadre didactice-parinti-elevi creeaza un mediu propice pentru comunicare. Activitatile desfasurate in colaborare cu biserica intregesc efectul educativ al scol Nu trebuie sa uitam ca scoala este locul unde se contureaza grupul de prieteni al copilului, de aceea trebuie sa urmarim cu atentie dezvoltarea acestor prietenii, efectul lor asupra dezvoltarii copilului. Putem oferi calitate acestor prietenii daca organizam calitativ timpul liber al copiilor, contribuim la infiintarea cluburilor pentru cop

Lucrarea mea a contribuit la crearea unei imagini reale despre relatia scoala-familie-elev, dezvaluind inca o data importanta muncii cadrului didactic, oferind o directie de actiune in vederea remedierii lipsurilor observate. Ar fi folositoare dezvoltarea temei aplicind chestionarele si realizand convorbirile cu toti parint Aici de un real ajutor ar fi dirigintele, care datorita relatiei mai apropiate cu elevii si parintii ar putea mobiliza mai bine colectivul de parinti de la fiecare clasa.

Dezvoltarea temei ar putea viza un interviu cu directorul pe probleme educative al scolii, care ar putea oferi informatii mai vaste despre munca la clasa a dirigintilor, despre munca educativa din scoala. Elaborand fise cu obiective am putea mobiliza parintii pentru elaborarea in comun cu cadrele didactice a sistemului de obiective al scol

Cunoscand punctele slabe ale relatiei familie-scoala, eliminandu-le prin metodele propuse – consultatii cu parintii, cursuri de autocunoastere, de perfectionare, consiliere psiho-pedagogica, excursii comune, club al parintilor, panou-info parinti, organizarea unei organizatii nonguvernamentale, monitorizarea si promovarea activitatilor etc. , dupa un an scolar s-ar putea realiza un studiu comparativ ceea ce ar demonstra evolutia relatiei scoala-familie in timpul scurs.

Asa cum a demonstrat si lucrarea, cei doi factori educativi – scoala si familia – sunt pregatite pentru o colaborare activa, straduindu-se sa elimine neajunsurile.

Sa lucram si in continuare,

Impreuna,

Pentru copiii nostri,

Ca parteneri!

VI BIBLIOGRAFIE

CARTI

  1. Bagdy Emőke (1997)– Socializarea in familie si dezvoltarea personalitatii, Budapesta, TK
  2. Bontas, Ioan (1994) – Pedagogie, Bucuresti, Ed. ALL

Brassai László (2001) – Consiliere si orientare –Sfantu-Gheorghe, Editura T3

  1. Calin, Marin (1996) – Teoria educatiei, Bucuresti, Ed. ALL
  2. Comanescu, Ioan (1998) – Prelegeri de pedagogie, Oradea, Editura Imprimeriei de Vest
  3. Cristea, Sorin (2004) – Managementul organizatiei scolare, Bucuresti, EDP, R.A.
  4. Cristea Sorin (1996) – Metodologia reformei educatiei, Pitesti, Editura Hardiscom
  5. Cucos, Constantin (2006) – Pedagogie, Iasi, Polirom
  6. Damsa, Ioan; Dolean, Dacian Dorin (2001) – Meseria de parinte, Cluj Napoca, Editura Motiv
  7. Ferenczi Gyula, dr. Fodor László (1993) – Bazele stiintifice ale pedagogiei, Cluj Napoca, Editura Studium
  8. Giddens, Anthony (1995) – Sociologie, Bucuresti, Editura Humanitas
  9. Gilly Michel (1989) – Elev bun, elev slab, Bucuresti, EDP
  10. Hegedűs András (1997) – Psihologia, Budapesta, Editura Aula
  11. dr. Ionescu, Miron (1998)– Educatia si dinamica ei Bucuresti,, Ed Tribuna Invatamantului
  12. Iosifescu, Serban – coordonator – (2001) – Management institutiopnal pentru institutiile de invatamant, Buzau, Tipogrup press
  13. Iucu B., Romita (2000) – Managementul si gestiunea clasei de elevi, Iasi, Editura Polirom
  14. Joita Elena (1995) – Management scolar – elemente de tehnologie manageriala, Craiova, Editura Gheorghe Cartu
  15. Kozma Tamás (1996) – Introducere in sociologia educatiei, Budapesta, NTK
  16. Kulcsár Tiberiu (1977)– Psihologia scolara, Bucuresti, EDP
  17. Marga, Andrei (1998)– Reforma invatamantului acum, Bucuresti, Ed. Scoala Romaneasca
  18. Mitrofan, Iolanda (1991) – Familia de la A la Z, Bucuresti, Editura stiintifica
  19. Muresan, Valeria (1988) – Familia, factor prim de educatie, Timisoara, Editura Universitatii de Vest
  20. Nanszákné dr. Cserfalvi Ilona (1997) – Cercetarea unor fenomene pedagogice, Debrecen, TK
  21. Nanszákné dr. Cserfalvi Ilona (1999)– Pedagogie sociala, Debrecen, TK
  22. Nicola, Ioan (1996) – Pedagogie, Bucuresti, EDP
  23. Oláh Erzsébet, Zsidi Zoltán (1999) – Ce poate sa faca dirigintele? Ce poate sa faca parintele?, Debrecen, Ed. THOT
  24. Paun, Emil (1998) - Sociopedagogie scolara, Iasi, Editura Polirom

Popescu Grosu, Eugenia (1996) – Respectati-i pe copii!, Bucuresti, Ed. Recif

  1. Rose, Vincent (1992) – Cunoasterea copilului, Bucuresti, EDP
  2. Stoica, Marin (1997) – Pedagogie, Edit. Cartu Alexandru, Craiova
  3. Vrasmas, Ecaterina Adina (2002)Consilierea si educatia parintilor, Bucuresti, Editura Aramis
  4. Zamfir, Catalin, Vlasceanu, Lazar (1993) – Dictionar de sociologie, Bucuresti, Editura Babel
  5. XXX (1998) - Dictionar de termeni pedagogie, 1998, Bucuresti, EDP

REVISTE

  1. Barlai Róbertné (1993) – Parteneri in educatie – Revista de pedagogie, Budapesta, nr. 3
  2. Béres Katalin (2001) – Din asteptarile secolului XXI, Közoktatás, nr. 8
  3. Dr. Fodor László – In zorii unui nou mileniu – Közoktatás, nr. 1, anul XII
  4. Kosane Ormai Vera (1993) – Scoala si familia - Cercetari de psihologia educatiei – Revista de pedagogie, Budapesta, TK
  5. Marga, Andrei – Despre viitorul educatiei, Közoktatás, nr. 1, anul IX
  6. Sava, Simona (2003) – Parteneriat educational: formarea la locul de munca – Revista de stiinte ale educatiei, anul V, nr. 1-2 (8-9) / 2003, articolul Ed. Universitatii de Vest, Timisoara, 2003;
  7. Dodoi, Simona (2002) – Un mod de realizare a parteneriatului educatoare – invatator, revista Invatamantul primar, nr. 2-4/2002, Bucuresti, Editura Miniped

ADRESE WEB

www.edu.ro

www.sei.ro

www.scoalaparintilor.ro

www.parinti.ro

www.edict.ro

www.prodidactica.md

ANEXA 1

PARTENERIAT SCOALA- COMUNITATE: program de granturi acordate scolilor din mediul rural

Din acest an, Ministerul Educatiei si Cercetarii lnseaza un program de granturi pt a consolida relatiile dintre scoala si comunitate. Fiecare grant va avea o valoare maxima de 7000 USD.
Programul de Granturi Scoala-Comunitate (GSC) isi propune imbunatatirea accesului elevilor din scolile din mediul rural la un invatamant de calitate prin stimularea parteneriatului dintre scoala si comunitatea locala. Scolile si comunitatile locale sunt incurajate sa identifice impreuna problemele cu care se confrunta, sa formuleze si sa implementeze propriile solutii pentru rezolvarea acestora.
Programul sprijina doua tipuri de activitati interdependente: acorda asistenta Consiliilor de Administratie ale Scolilor si finanteaza si administreaza un Program de Granturi pentru Scoala si Comunitate (GSC) destinat motivarii si indrumarii acestora in implementarea propriilor solutii de imbunatatire a calitatii procesului de invatamant.
Prin Programul GSC se vor acorda aproximativ 2.500 de granturi in cinci runde de competitie, iar suma maxima ce poate fi acordata pentru un proiect este de 7.000 USD. „Grantul” reprezinta un fond nerambursabil primit pe baza de competitie, din partea MedC, pentru realizarea obiectivelor unui proiect.
Contributia comunitatii locale (minim 10% din suma solicitata in numerar si/sau in natura) este o conditie obligatorie pentru proiect si trebuie asigurata din resursele proprii ale partenerilor solicitantului sau din alte resurse ale comunitatii locale (agenti economici locali, autoritati locale, parinti etc). Depunerea propunerilor de proiecte este precedata de un proces de pregatire a scolilor pentru elaborarea de proiecte, pana in acest moment fiind incluse in acest tip de training 2218 scoli din mediul rural. Au fost depuse un numar de 1484 de propuneri de proiecte din care 1473 au fost declarate eligibile si au intrat in procesul de evalure. Se estimeaza ca in urma evaluarii vor primi finantare un numar de 500 de scoli aplicante.

Propunerile de proiecte trebuie sa se incadreze in trei categorii:
a) Proiecte care incurajeaza participarea elevilor in procesul de invatare si sprijina elevii dezavantajati
b) Proiecte care sprijina imbunatatirea performantelor cadrelor didactice
c) Proiecte care intaresc relatiile la nivelul comunitatii, deschiderea scolii catre comunitate si asigurarea micilor reparatii ale scolilor
Prima runda de competitie a Programului de Granturi a fost o faza pilot (au fost implicate sapte judete pilot: Arad, Arges. Dolj, Galati, Iasi, Maramures si Sibiu). In cadrul primei runde de competitie au fost acordate un numar de 71 de granturi in valoare totala de 10.831.659.179 lei.
Exemple de scoli care implementeaza proiecte in prima runda de competitie:
- Scoala generala Adea, jud. Arad – „Copiii schimba comunitatea”
- Scoala cu cls. I-VIII Bascov, jud. Arges – „Incotro tinere? Esti pregatit sa te integrezi in societatea europeana?”
- Scoala cu cls. I-VIII „Marin Sorescu” Bulzesti, jud. Dolj – „Marin Sorescu in sufletele copiilor din satul natal”
- Scoala gimnaziala nr. 1 Ghidigeni, jud. Galati – „Vreau sa fiu parlamentar”
- Scoala cu cls. I-VIII „Constantin V. Nechita” Focuri, jud. Iasi – „Scoala bunului cetatean”
- Scoala cu cls. I-VIII nr. 4 Poienile de sub Munte, jud. Maramures – „Impreuna prin muzica”
- Scoala cu cls. I-VIII Rosia, jud. Sibiu – „Familie si comunitate constienta, scoala eficienta”

In momentul de fata propunerile de proiecte sunt in plin proces de evaluare din punct de vedere tehnic si financiar, urmand ca implementarea celor 500 de granturi castigatoare sa inceapa in luna noiembrie, in baza unui Acord de Grant pe care scoala beneficiara il va semna cu Ministerul Educatiei si Cercetar
Runda a treia de competitie va fi lansata anul viitor, cel mai tarziu in luna martie. Pentru a putea participa la Programul de Granturi, unitatea de invatamant trebuie sa trimita la Unitatile Judetene de Implementare a Proiectului (sediul Inspectoratelor Scolare Judetene) o „scrisoare de interes”. Formularul „scrisorii de interes” se poate descarca de pe site-ul rural.edu.ro

Sursa: Ministerul Educatiei si Cercetarii
www.sei.ro

ANEXA 2

Recomandarea 1501 (2001)[i]



Responsabilitatea parintilor si invatatorilor in educatia copiilor

  1. Adunarea subliniaza ca educatia se afla la baza dezvoltarii fiecarei fiinte umane si a societat Luand in considerare importanta sa pentru viitorul Europei, ea trebuie sa ocupe un loc prioritar in dezbaterile Adunarii si activitatea Comitetului Ministrilor.
  2. Educatia, de la nasterea copilului si pana la o varsta adulta, este un amestec al factorilor si al influentelor. Totusi, doua institutii,
  3. Familia si scoala joaca un rol primordial si au responsabilitati educative formale in fata legii si a societat
  4. Parintii au fost si raman mereu primii educatori ai copilului. Ei au dreptul si datoria de a implementa bazele sale intelectuale si emotionale, si de a dezvolta sistemul sau de valori si de atitudini, cu atat mai mult ca un copil este foarte influentat de perioada prescolara. Ei trebuie de asemenea sa exerseze responsabilitatile lor in calitate de parinti ai elevilor. Din partea sa, Statul, prin sistemul educativ, trebuie sa formeze tinerii pentru a deveni buni cetateni si buni profesionisti, si pentru a le da bazele unei instruiri si a unei dezvoltari personale pe tot parcursul viet
  5. Chiar daca cadrul general de repartizare a responsabilitatilor este clar, aplicarea sa practica devine din ce in ce mai problematica intr-o societate contemporana prada a tulburarilor profunde care afecteaza atat familia cat si scoala, precum si legaturile intre aceste doua institut Schimbarile in structura familiei modifica repartizarea clasica a rolulurilor, sarcinilor si responsabilitatilor in cadrul sau. Pe de alta parte, ascensiunea societatii de informare impune sfidari fara precedent pentru sistemul educativ. Familia si scoala sunt de asemenea mereu expuse factorilor externi precum media (mai ales televiziunea si Internetul), prietenii, comunitatea in ansamblul ei, etc.
  6. In situatia actuala, nici parintii, nici invatatorii nu sunt in masura sa transmita tinerilor toate cunostintele lor, competentele si valorile de care au nevioe pentru a se include bine in societate. „Parinte” ramane singura „profesie” care nu se invata formal, in timp ce scoala, care detine cunostintele si experienta educatiei, deseori nu are motivare si mijloace. Atunci insa cand este neceasr a face fata sfidarilor precum subordonarea informatiei si modelelor alternative furnizate de media, sau fenomenelor grave ale societatii precum exluderea sociala, marginalizarea sau violenta, familia la fel ca si scoala nu au repere.
  7. In prezenta acestei situatii complexe, se constata o confuzie crescanda in ceea ce priveste rolul pe care trebuie sa-l joace parintii si scoala in educatia tinerilor. Ei risca astfel sa paseze mingea unul celuilalt, fiecare ascunzindu-se si netinand cont de responsabilitatea sa fata de probleme foarte serioase.
  8. Fara a alcatui o lista exhaustiva, dar convingatoare a necesitatii unei constiintizari sporite a responsabilitatilor respective ale parintilor si a scolii, Adunarea considera totusi ca, in loc sa priveasca ce pot face in mod izolat doua instante, ar trebui de examinat cum se pot articula si contribui la o miscare de ansamblu. In acest fel, cea mai buna comunicare intre copii, parinti si scoala, cu participarea lumii asociative si a educatiei neformale, si crearea unui adevarat parteneriat intre ei par a fi absolut necesare pentru a raspunde necesitatilor educative ale societatii noastre.
  9. Cu toate ca, in ultimii ani, autoritatile publice si-au dat seama in mod progresiv de aceasta necesitate, gradul actual de parteneriat intre scoala si parinti poate fi considerat ca fiind insuficient, chiar daca exista diferente importante intre diferite tari si diferite moduri de viata, culturi si religii in interiorul fiecarei tari. Tinerii insasi nu se simt suficient de implicati in luarea deciziilor care ii privesc. Comunitatea (autoritati politice, lumea economica, organizatii si asociatii publice sau private, media) ar trebui de asemenea implicate mai mult.
  10. Prin urmare, Adunarea cere Comitetului Ministrilor:

i.             sa examineze problema responsabilitatilor parintilor si a profesorilor in educatia copiilor, si masurile de ordin legislativ, educativ si practic, care pot ameliora comunicarea si pot consolida parteneriatul intre ei, si sa prezinte Adunarii un raport despre aceasta;

ii.            sa organizeze in 2002 o conferinta internationala cu privire la parteneriatul intre parinti si scoala cu participarea Uniunii europene si a Unesco;

  1. Adunarea cere de asemenea Comitetului Ministrilor sa recomande Statelor membre sa ia masuri speciale cu privire la aceasta, daca este cazul:

i.             sa amelioreze comunicarea si interactiunea intre parinti si instantele educative la toate nivelurile de invatamant (national, regional si local) si sa incurajeze stabilirea parteneriatelor, asigurand conditiile necesare de ordin legal, financiar si organizational pentru realizarea practica a acestor obiective;

ii.            sa implice mai mult organizatiile neguvernamentale si in special instantele responsabile de educatia neformala;

iii.          sa promoveze si sa dezvolte instruirea continua a parintilor, pentru a ii ajuta sa-si joace rolul de educatori intr-o lume in evolutie permanenta, pentru a-i face mai constienti de responsabilitatile lor si, de asemenea, pentru a asigura o mai mare coerenta intre mesajele pe care copilul le primeste acasa si la scoala;

iv.          sa integreze sau sa desfasoare educarea relatiilor cu parintii in instruirea invatatorilor, in special instruirea continua;

v.           sa implementeze politici cu privire la valorizarea profesiei de invatator;

vi.          sa propuna solutii pentru o mai buna exercitare a responsabilitatilor parentale in cazuri in care concilierea vietii de familie si de lucru este dificila, si pentru ca copiii sunt obligati sa ramana singuri acasa;

vii.        sa faca autoritatile educative mai atente fata de necesitatile si preocuparile tinerilor, in special prin creatia sau consolidarea consiliilor de elevi si alte forme de participare la nivelurile local, regional si national, sa le asocieze mai mult cu alegerile educative si cu solutionarea problemelor precum violenta in scoala;

viii.       sa acorde o atentie speciala educatiei copiilor care provin din mediul social si familial defavorizate, si sa promoveze parteneriate specifice, daca este necesar in afara scolilor, cu parintii din aceste medii; sa instruiasca invatatorii pentru relatiile interculturale si sa asigure mijloacele necesare pentru a depasi barierele lingvistice si culturale in relatiile cu familiile imigrantilor;

ix.           sa acorde transparenta functionarii institutiilor de stat scolare, pentru a le deschide mai mult pentru dialog si de a incuraja astfel participarea parintilor; sa adopte orare si forme mai suple pentru a facilita o astfel de participare;

x.            sa incurajeze cooperarea intre scoala si colectivitatile locale utilizand, de exemplu, institutiile scolare ca loc pentru a crea un spirit comunitar, implementand structurile sociale, sportive si culturale;

xi.           sa sporeasca autonomia institutiilor scolare pentru a permite scolii sa se adapteze mai usor la diverse realitati locale.

  1. Adunarea recomanda de asemenea Comitetului Ministrilor sa sfatuie Statele membre sa instituie un larg dialog public si o constientizare soprita a necesitatii de a coopera intre familie si scoala, de exemplu:

i.             dezvoltand participarea colectivitatilor locale, a patronilor si a organizatiilor neguvernamentale competente la dezbateri cu privire la problemele scolare;

ii.            promovand dezbaterile televizate cu privire la educatie si subliniind responsabilitatile educative ale celor doi parinti si ale profesorilor;

iii.          profitand de noile tehnologii ale comunicarii pentru a dezvolta dialogul intre familie si scoala.

Sursa: www.sei.ro

ANEXA 3

ACORD DE PARTENERIAT

Avand in vedere prevederile Constitutiei Romaniei, ale Legii Invatamantului nr.84/1995 modificata si completata, ale Legii nr.128/1997 – Statutul Personalului Didactic, modificata si completata, ale Regulamentului de Organizare si Functionare a unitarilor scolare, ale Legii nr.272/ 2004, privind protectia si promovarea drepturilor copilului,

Se incheie prezentul:

Acord cadru de parteneriat

pentru educatie

I. Partile semnatare

1. Unitatea de invatamant .cu sediul in str..reprezentata prin prof director, dl./d-na _____ _______ ______ _____________.

2. Beneficiarul indirect - Parintele/reprezentantul legal al elevului, d-na/dl. _____ _______ ______ ______________, cu domiciliul in _____ _______ ______ __________,

Beneficiarul direct - elevul/copilul

Scopul acordului

Asigurarea conditiilor optime de derulare a procesului de invatamant prin implicarea si responsabilizarea partilor in educatia copiilor/elevilor

Scoala isi asuma principala responsabilitate in procesul instructiv-educativ.

Elevul isi asuma raspunderea pentru propria educatie.

Parintele se declara o persoana responsabila pentru educarea si comportamentul copilului si pentru colaborarea cu scoala spre binele copilului.

Pentru desfasurarea, la standarde de calitate, a procesului instructiv-educativ, partile se angajeaza, prin vointa proprie, dupa cum urmeaza:

1. Scoala se angajeaza :

a) sa asigure cadrul organizatoric si logistic pentru desfasurarea procesului educational in conditii legale;

b) sa ofere servicii educationale de calitate, la nivelul standardelor elaborate de MEdC pentru fiecare nivel de studiu / ciclu de scolarizare;

c) sa asigure siguranta elevilor pe perioada prezentei acestora in incinta si spatiul scolar, precum si in deplasarile organizate de unitatea de invatamant si aprobate de inspectoratul scolar;

d) sa coopereze cu toate institutiile si structurile de ale caror servicii beneficiaza scoala si de care depinde bunul mers al procesului de invatamant;

e) sa dea dovada de respect si consideratie in relatiile cu elevii si parintii acestora / reprezentantii lor legali, intr-un raport de egalitate ;

f) sa nu desfasoare actiuni de natura sa afecteze imaginea publica a elevului, viata intima, privata si familiala a elevului;

g) sa trateze cu profesionalism si responsabilitate orice situatie speciala legata de educatia elevului /copilului ;

h) sa stabileasca, de comun acord cu parintii, calendarul intalnirilor periodice si apoi sa il puna in aplicare;

i) sa elibereze, la cerere si in timp util, orice document scolar ce serveste interesului elevului, in conditiile legii;

j) sa asigure accesul egal la educatie, in limitele planului de scolarizare si a efectivelor aprobate, cu interzicerea oricarui tip de discriminare ;

k) sa ia in considerare, sa analizeze si sa raspunda oricarei sesizari scrise si semnate din partea elevilor sau a parintilor referitoare la rele practici in scoala;

l) sa elaboreze proiectul regulamentului intern al scolii, dupa consultarea elevilor (peste 14 ani) si a parintilor / reprezentantilor legali, anual, in prima luna de scoala;

m) sa solicite implicarea parintilor in stabilirea disciplinelor optionale de examen;

n) sa tina cont de solicitarile beneficiarilor privind CDS ;

o) sa recompenseze /sanctioneze, obiectiv si echitabil, rezultatele si conduita elevilor ;

p) sa explice clar toate prevederile prezentului contract celorlalte doua parti semnatare.

2. Beneficiarul indirect - Parintele/reprezentantul legal al elevului se angajeaza :

a) sa isi inscrie copilul la scoala; pentru clasele I –VIII inscrierea se face cu prioritate la scoala in raza careia domiciliaza;

b) sa-si asume responsabilitatea promovarii, in educatia elevului / copilului a principiilor, valorilor si normelor de conduita, sustinute de scoala la care este inscris;

c) sa isi asume, impreuna cu elevul, responsabilitatea pentru orice fapta a elevului, desfasurata in afara scolii, dar care ar putea prejudicia prestigiul acesteia;

d) sa nu desfasoare actiuni de natura sa afecteze imaginea publica, viata intima, privata si familiala a personalului scolii;

e) sa respecte prevederile Regulamentului de Organizare si Functionare a unitarilor scolare;

f) sa asigure frecventa zilnica a elevului la cursuri si sa informeze scoala de indata ce se impune absenta acestuia de la program;

g) sa asigure tinuta decenta a elevului la cursuri, conform Regulamentului Intern;

h) sa informeze scoala cu privire la orice aspect, care poate contribui la imbunatatirea situatiei scolare/sociale a copilului ;

i) sa dea curs solicitarii conducerii institutiei de invatamant, ori de cate ori este necesar, de a se lua masuri cu privire la conduita sau situatia scolara a elevului ;

j) sa se prezinte la scoala, cel putin, o data pe luna, pentru a discuta cu dirigintele situatia scolara a copilului ;

k) sa ii asigure copilului, in limita posibilitatilor, conditii decente de invatare ( durata si locatie) la domiciliu;

l) sa trateze cu respect si consideratie institutia scolara si pe reprezentantii ei;

m) sa suporte pagubele produse de elev;

n) sa comunice dirigintelui toate datele de legatura cu familia si orice modificari ale acestora.

3. Beneficiarul direct - elevul se angajeaza :

a) sa respecte scoala, insemnele si personalul acesteia, precum si pe colegii sai;

b) sa aiba un comportament, care sa nu afecteze sanatatea, securitatea, demnitatea si libertatea celorlalti din unitatea scolara ;

c) sa nu desfasoare actiuni de natura sa afecteze imaginea publica, viata intima, privata si familiala a personalului scolii;

d) sa frecventeze, regulat, cursurile, conform programului orar, si sa participe la activitatile de evidentiere a identitatii scolii;

e) sa respecte prevederile Regulamentului Intern si ale Regulamentului de Organizare si Functionare a unitarilor de invatamant preuniversitar;

f) sa invete potrivit nivelului de studiu si ritmului propriu de invatare;

g) sa se implice direct si sa raspunda solicitarii profesorilor de a participa la dezvoltarea sa ca personalitate;

h) sa pastreze, in buna stare, bunurile scolii si sa foloseasca, cu grija, manualele transmisibile, puse la dispozitie, gratuit, de catre scoala;

i) sa aiba o tinuta vestimentara / personala si o conduita decenta, neprovocatoare, neagresiva si neostentativa;

j) sa aiba zilnic asupra sa carnetul de elev si sa il prezinte ori de cate ori este necesar profesorului/ parintelui/dirigintelui.

I Durata acordului

Prezentul acord se incheie pe durata scolarizarii elevului in unitatea de invatamant.

IV. Alte clauze

. Orice neintelegere dintre parti se poate solutiona pe cale amiabila, in cadrul Consiliului profesorilor clasei, al Consiliului profesoral al unitatii de invatamant.

Partile semnatare inteleg ca nerespectarea angajamentelor proprii poate implica schimbari de atitudine ale celorlalte parti.

Nerespectarea dovedita a angajamentelor asumate de scoala duce la aplicarea sanctiunilor legale si la o monitorizare stricta din partea Inspectoratului Scolar.

4. Pentru incalcarea obligatiilor ce le revin potrivit prezentului contract, personalul didactic de predare, personalul didactic auxiliar, precum si cel de conducere din cadrul unitatii de invatamant, pe baza sesizarilor/referatelor scrise si semnate, va fi discutat in Consiliul de administratie al unitatii scolare.

Nerespectarea, din culpa, de catre parinte sau reprezentantul legal, a obligatiei privind asigurarea frecventei scolare a elevului in invatamantul obligatoriu constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda intre 50 RON si 200 RON, in conformitate cu prevederile art.180 alin.(3) din Legea nr.84/1995, cu modificarile si completarile ulterioare.

Nerespectarea, de catre elev, a prevederilor prezentului contract atrage dupa sine punerea abaterilor savarsite de acesta, in discutia Consiliului Elevilor, a Consiliului profesorilor clasei si a Consiliului profesoral, urmata de aplicarea sanctiunilor disciplinare prevazute in Regulamentul de Organizare si Functionare a unitatilor de invatamant.

Prezentul acord inceteaza de drept in urmatoarele cazuri:

a) in cazul in care parintele semnatar decade din drepturile parintesti, urmand a se incheia un nou contract cu celalalt parinte al elevului sau cu reprezentantul legal al acestuia;

b) in cazul transferului elevului la o alta unitate de invatamant;

c) in situatia incetarii activitatii unitatii de invatamant;

d) alte cazuri prevazute de lege.

Incheiat azi, .., in doua exemplare, in original, unul pentru scoala si unul pentru familie/elev

Unitate scolara,   Beneficiar indirect, Beneficiar direct, elevul,

Sursa: www.didact.ro

ANEXA 4

Un program de implicare al parintilor

PARINTII LA SCOALA

INTALNIRI

Parintii voluntari in clase

Parintii asistand la biblioteca

Camera parintilor

Parintii vizitand clasele

Proiecte parinte-profesor

Clase de educare a adultilor pentru parinti si a altora

Bilant parinte - profesor

Deschiderea pentru activitati speciale

Intalniri parinte-profesor referitoare la curriculum

Intalniri pentru evaluarea progresului, revizuirea atitudinilor parinte-profesor in cadrul clasei

Conferinte asupra unor cazuri aparte

Consiliu familie-scoala

Relatii cu conducatorii institutiilor publice

Intalniri de analiza-actiune

Intalniri multoidisciplinare

Adunari personal-parinti

LEGATURI CU FAMILIA

COMUNICARI IN SCRIS

Vizitele acasa ale profesorilor si ale altora

Legatura telefonica si scrisa

Reprezentantii parintilor

Intalniri in cadrul comunitatii

Invatarea acasa * urmarirea curriculumului

Programe de conducere a invatarii comportamentului la scoala si acasa

Gazeta de perete a scolii

Brosura scolii

Brosuri despre curriculum

  • instructiuni pentru parinti
  • scrisori de instiintare in limbile comunitatii
  • jurnale de familie/de scoala, zilnice/saptamanale
  • evaluare la scoala si in familie
  • pastrarea evidentei la scoala si in familie

ANEXA 5

CHESTIONAR PRIVIND COLABORAREA

SCOALA – FAMILIE – pentru parinti

Va rugam sa raspundeti la intrebari, incercuind una dintre variante

Sunt informat asupra ofertei educationale a scol

a) frecvent b) de cele mai multe ori c) rareori d) niciodata

Vorbesc cu cadrele didactice despre obiectivele educationale propuse in activitatea cu elev

a) frecvent b) de cele mai multe ori c) rareori d) niciodata

Am prezentat idei si sugestii cadrelor didactice pentru imbunatatirea activitatii educative.

a) frecvent b) de cele mai multe ori c) rareori d) niciodata

Conducerea scolii stimuleaza cooperarea intre cadrele didactice si parinti.

a) frecvent b) de cele mai multe ori c) rareori d) niciodata

Am fost solicitat de catre cadrele didactice pentru participarea la activitati educative.

a) frecvent b) de cele mai multe ori c) rareori d) niciodata

Imi sprijin copilul la realizarea activitatilor de invatare pentru acasa.

a) frecvent b) de cele mai multe ori c) rareori d) niciodata

Particip la activitatile extracurriculare ( sedinte, mese rotunde, lectorate, excursii, etc. ) organizate de scoala.

a) frecvent b) de cele mai multe ori c) rareori d) niciodata

Copilul meu are o ambianta adecvata studiului.

a) frecvent b) de cele mai multe ori c) rareori d) niciodata

Solicit cadrele didactice in solutionarea problemelor copilului meu, legate de dezvoltarea personala a lui.

a) frecvent b) de cele mai multe ori c) rareori d) niciodata

Sunt informat asupra progreselor scolare realizate de catre copilul meu.

a) frecvent b) de cele mai multe ori c) rareori d) niciodata

Sunt informat cand copilul meu prezinta probleme de invatare si de comportament.

a) frecvent b) de cele mai multe ori c) rareori d) niciodata

Contribui la sporirea resurselor materiale si financiare ale scol

a) frecvent b) de cele mai multe ori c) rareori d) niciodata

Mentin legatura cu scoala ( dirigintele, cadrele didactice ).

a) frecvent b) de cele mai multe ori c) rareori d) niciodata

Verific carnetul de note al copilului meu.

a) frecvent b) de cele mai multe ori c) rareori d) niciodata

INTERPRETARE

Frecvent

De cele mai multe ori

Rareori

Niciodata

3 p

2 p

1 p

0 p

DACA SE OBTIN:

Ø      Intre 25 – 36 p exista o relatie fructuoasa intre scoala si familie

Ø      Intre 13 – 24 p exista o relatie buna, dar aceasta poate si trebuie imbunatatita

Ø      Intre 6 – 12 p relatia este superficiala, parintele nu se implica in desfasurarea activitatii educative

Ø      Intre 0 – 5 p relatia scoala – familie nu exista, trebuie luate imediat masuri de initiere si dezvoltare a relatiei scoala – familie

ANEXA 6

TEMATICA POSTERELOR

Prin discutiile legate de aceste postere am dori sa cunoastem asteptarile si interesul Dvs. legate de educatia din scoala, opiniile Dvs. In legatura cu parteneriatul scoala-familie. Va rugam sa sa alegeti prin incercuire 2-3 raspunsuri care v-au trezit interesul sau sa aduceti completari, fara retineri, daca aveti propuneri .

1. Sub ce forma doriti sa pastrati legatura cu inv./dirigintele copilului Dvs.?

Consultatii cu parintii

Sedinte cu parintii

Vizite la domiciliu

Ziua “Portilor deschise”

Discutii inainte sau dupa orele de curs

Corespondenta – caiet de corespondenta, rapoarte scrise

__________ ______ ____ __________ - propunere

__________ ______ ____ __________ - propunere

2. Care ar fi genurile de activitati la care ati lua parte cu placere?

Ziua “Portilor deschise”, expozitii cu lucrarile elevilor

Ore deschise

Discutii legate de problemele pedagogice

Referate, filme educative pe probleme pedagogice, psihologice

Cluburi ale parintilor

Reuniuni (parinti si copii)

Expozitii de carti

Teatru, concert, concursuri sportive

Activitati gospodaresti (parinti alaturi de copii)

Tabere, excursii (cu participarea parintilor)

__________ ______ ____ ________- propunere

__________ ______ ____ ________ - propunere

Ce teme educative doriti sa abordam in cadrul sedintelor/lectoratelor cu parintii?

Dezvoltarea intelectuala a copilului

Dificultatile de invatare

Autonomie – autoritate parinteasca

Prietenii

Educatia sexuala

Timpul liber

Caracteristicile educatiei in familie

Dificultati in educatie – in familie si in scoala

Relatia parinte – copil

__________ ______ ____ ________ - propunere

__________ ______ ____ _________ - propunere

ANEXA 7

GHID DE INTERVIU PENTRU PARINTI

Prin desfasurarea acestui interviu dorim sa cunoastem parerea Dvs. Despre implicarea parintilor in viata scolii, despre asupra parteneriatului scoala-familie.

Va rugam sa raspundeti sincer si deschis pentru a asigura corectitudinea cercetar

1. Cunoasteti obiectivele si programul de activitati al scolii?

2. In ce masura luati parte la planificarea, oprganizarea activitatilor din scoala?

3. Care este parerea Dvs. despre posibilitatile de informare din scoala, legate de situatia copiilor?

4. Care este parerea Dvs. despre activitatea educativa din scoala?

5. Ce parere aveti despre activitatilew extrascolare organizate de scoala?

6. Cati parinti - procentual – participa la sedintele cu parintii sau la alte activitati organizate de scoala- excursii, concursuri, spectacole)?

7. Care credeti ca este motivul absenteismului parintilor?

8. Cum credeti ca ar putea fi mobilzati parintii mai putin interesata?

9. Ce propuneri aveti pentru activitatea viitoare a scolii?

10. Ce asteptati de la scoala, de la cadrele didactice din scoala?


ANEXA 8

CHESTIONAR PRIVIND COLABORAREA

SCOALA – FAMILIE – pentru cadre didactice

Va rugam sa raspundeti la intrebari, incercuind una dintre variante.

Informez asupra ofertei educationale a scol

a) frecvent b) de cele mai multe ori c) rareori d) niciodata

Instiintez parintii despre obiectivele educationale propuse in activitatea cu elev

a) frecvent b) de cele mai multe ori c) rareori d) niciodata

Parintii au prezentat idei si sugestii pentru imbunatatirea activitatii educative.

a) frecvent b) de cele mai multe ori c) rareori d) niciodata

Conducerea scolii stimuleaza cooperarea intre cadrele didactice si parinti.

a) frecvent b) de cele mai multe ori c) rareori d) niciodata

Am solicitat parintii pentru participarea la activitati educative.

a) frecvent b) de cele mai multe ori c) rareori d) niciodata

Parintii isi sprijinesc copilul la realizarea activitatilor de invatare pentru acasa.

a) frecvent b) de cele mai multe ori c) rareori d) niciodata

Participa la activitatile extracurriculare ( sedinte, mese rotunde, lectorate, excursii, etc. ) organizate de scoala.

a) frecvent b) de cele mai multe ori c) rareori d) niciodata

Elevii au acasa o ambianta adecvata studiului.

a) frecvent b) de cele mai multe ori c) rareori d) niciodata

Parintii ma solicita in solutionarea problemelor copilului lor, legate de dezvoltarea lor personala.

a) frecvent b) de cele mai multe ori c) rareori d) niciodata

Informez parintii asupra progreselor scolare realizate de elevi.

a) frecvent b) de cele mai multe ori c) rareori d) niciodata

Informez parintele cand copilul prezinta probleme de invatare si de comportament.

a) frecvent b) de cele mai multe ori c) rareori d) niciodata

Parintii contribuie la sporirea resurselor materiale si financiare ale scol

a) frecvent b) de cele mai multe ori c) rareori d) niciodata

Parintii mentin legatura cu scoala ( dirigintele, cadrele didactice ).

a) frecvent b) de cele mai multe ori c) rareori d) niciodata

Parintii verifica carnetul de note al copilului lor.

a) frecvent b) de cele mai multe ori c) rareori d) niciodata

ANEXA 9

GHID DE INTERVIU PENTRU CADRE DIDACTICE

Prin desfasurarea acestui interviu dorim sa cunoastem parerea Dvs. Despre implicarea parintilor in viata scolii, despre asupra parteneriatului scoala-familie.

Va rugam sa raspundeti sincer si deschis pentru a asigura corectitudinea cercetar

Care sunt problemele cu care se confrunta scoala?

Ce asteptari aveti de la parinti?

Care sunt ocaziile cand le sunt prezentate parintilor obiectivele, programul scolii?

In ce masura participa parintii la planificarea, organizarea programelor educative, gospodaresti etc. ale scolii?

Puteti sa dati exemple cand parintii au venit cu sugestii, propuneri legate de imbunatatirea activitatii scolii? Au fost acceptate?

Cati parinti participa – procentual – la activitatile organizate de scoala (sedinte, lectii, excursii, spectacole, activitati gospodaresti)?

Cum tineti legatura cu parintii?

Cat de des vorbiti cu parintii?

Care considerati ca este motivul absenteismului parintilor de la activitatile scolii?

Cum credeti ca ar putea fi mobilizati parintii mai putin interesati?

ANEXA 10

AVOCATUL ELEVULUI - disfunctionalitati ivite

Cauze

Actori

Solutii

Socio-economice

Parinti someri/imigranti

Profesori diriginti

Comunitate

Consiliere, pregatire suplimentara, monitorizare, parteneriate

Culturale

- rasturnarea scarii valorice

- cultura de cartier

Mass-media

Anturajul

Promovarea experientelor pozitive

Peer-educatori

Voluntariat-ONG- Centre educative in timpulliber

Psihologice – frustrari, reprimari, abuz intelectual, emotional

Familia

Scoala – relatia profesor-elev, elev-elev

Educatia parintilor

Formarea profesorilor

Comunicare+consilier – individ si grup

Educatia

- scoala nu este respectata

- dezechilibru – curricular, extracurricular

Institutii cu atributii in educatie – parteneriat educational

MedC, ISE

Parinti

Schimbari legislative, curriculare, parteneriat – scoala-elev-parinti-comunitate

Formarea initiala – permanenta

Flexibilizarea/adaptabilitatea curriculara – nivel pre si universitar

SOCIETATEA IN TRANZITIEconcluzii

Mass-media

Promovarea nonvalorii, regizare si manipulare, denaturarea informatiei, exemplificare nonpedagogica, promovarea negativului, agresivitate

Scoala/elevul

criza de identitate, carente educationale, discriminare, lipsa de valorizare

Scoala/cadre didactice

frustrari socio-economice, carente in formarea initiala si continua, inconsecventa, lipsa rsurselor materiale/umane, management defectuos, curriculum neadaptat, mentalitati anacronice

Familia

saracie, insecuritate sociala, violenta domestica, migrarea/abandon/separare, perceptia valorilor, management familial, lipsa informatiei sau a educatiei, mentalitate, conflict intre generatii, carente emotionale

Grupul

subcultura, imitatie, anturaje nepotrivite, modele false, aventurism/teribilism, dorinta de afirmare/ apartenenta, perceptii diferite








Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 7057
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site