Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


Gradinita

MODURI SI FORME DE ORGANIZARE A PROCESULUI DE INVATAMANT GEOGRAFIC

didactica pedagogie

+ Font mai mare | - Font mai mic



MODURI SI FORME DE ORGANIZARE A PROCESULUI DE INVATAMANT GEOGRAFIC




1.1. Tipuri de lectii de geografie

Tipul de lectie desemneaza un anumit mod de organizare si desfasurare a activitatii de predare-invatare-evaluare, in functie de obiectivul didactic funda­mental.

Obiectivul didactic fundamental reprezinta sarcina principala sau domi­nanta a lectiei care poate fi comunicarea unor cunostinte, formarea priceperilor, deprin­derilor si competentelor, finisarea si consolidarea cunostintelor si competentelor, recapitularea si sistematizarea, evaluarea cunostintelor sau competentelor.

Lectiile se grupeaza in categorii (tipuri) in functie de obiectivul didactic fundamental (factor constant), iar in functie de factorii variabili constituie va­riante in interiorul fiecarei categorii. Factorii variabili sunt: obiectul de inva­tamant, nivelul de pregatire al elevilor, complexitatea cunostintelor care vor fi insusite, strategiile didactice de care dispune profesorul, stilul didactic al profe­sorului, mijloacele de invatamant utilizate, locul lectiei in sistemul de lectii etc.

Varianta de lectie reprezinta “structura concreta a unei lectii impusa, pe de o parte de tipul caruia ii apartine, iar pe de alta parte, de factorii variabili ce intervin” (Nicola, Ioan, 1996, pag. 440).

In didactica traditionala exista o varietate de tipuri/categorii si variante de lectii.

Lectiile de transmitere si dobandire a cunostintelor noi, care se caracte­rizeaza prin faptul ca momentul comunicarii profesorul are ponderea maxima in lectie, au variantele: lectia introductiva (la inceputul predarii unei discipline, la inceputul unui capitol); lectia-prelegere; lectia-expunere; lectia-film; lectia bazata pe modele; lectia bazata pe material demonstrativ; lectia bazata pe mijloace de instruire; lectie bazata pe instruire asistata de calculator.

Lectiile de dobandire de noi cunostinte, care se caracterizeaza prin faptul ca elevii au rol mai activ in dobandirea cunostintelor, au variantele: lectia-problematizata; lectia bazata pe activitatea independenta a elevilor; lectia prin activitati practice pe teren; lectia cu ajutorul manualului sau a altor surse de documentar; lectia de dobandire a cunostintelor prin activitati pe grupe; lectia de descoperire pe cale inductiva; lectia de descoperire pe cale deductiva; lectia bazata pe dezbatere euristica; lectia-dezbatere; lectia bazata pe experiente de laborator; lectia bazata pe studiul de caz.

Lectiile de formare a priceperilor, deprinderilor si competentelor intelec­tuale, care vizeaza dobandirea unor procedee de munca intelectuala, obisnuirea cu organizarea si desfasurarea muncii independente, educarea capacitatilor intelectuale si a tehnicilor de munca intelectuala a elevilor, precum si aplicarea in practica a cunostintelor, au variantele: lectie bazata pe exercitii si probleme aplicative; lectia de munca independenta pe baza fiselor; lectia bazata pe autoinstruirea asistata de calculator; lectia de studiu individual in biblioteca; lectia bazata pe surse documentare scrise.

Lectiile de formare a priceperilor, deprinderilor si competentelor prac­tice, care vizeaza organizarea unor activitati in care elevii au prilejul exersarii unor abilitati practice, au variantele: lectia de laborator; lectia bazata pe calculator; lectia bazata pe elaborarea modelelor; lectia bazata pe activitati practice sau experimentale in terenul geografic; lectia bazata pe realizarea unor proiecte.

Lectiile de consolidare a cunostintelor si competentelor, care vizeaza corectarea, completarea, imbogatirea cunostintelor, au variantele: lectie bazata pe exercitii / probleme; lectia bazata pe activitati practice; lectia-concurs; lectia prin jocuri; lectia bazata pe studiul de caz; lectia pe baza fiselor; lectia cu ajutorul calculatorului; lectia-vizita la muzee, expozitii, intreprinderi agricole sau industriale; lectia-dezbatere etc.

Lectiile de recapitulare si sistematizare a cunostintelor vizeaza actualiza­rea cunostintelor si competentelor, ordonarea lor intr-un sistem mai larg de cunostinte (capitol, tema, disciplina de invatamant). Aceste lectii se organizeaza la inceputul anului scolar cu scopul recapitularii si sistematizarii cunostintelor dobandite in anul anterior, la finele capitolelor sau anumitor teme, la finele anului scolar. Exemplifi­cam cateva variante: lectia pe baza planului alcatuit de profesor si elevi, prezentat anterior sau la inceputul activitatii de profesor; lectie pe baza referatelor; lectia ba­za­ta pe scheme recapitulative; lectia bazata pe utilizarea fiselor de lucru; lectia bazata pe rezolvari de exercitii si probleme; lectia bazata pe activitati practice; lectia-concurs; lectia de sinteza; lectia bazata pe studiu de caz; lectia de recapitulare bazata pe calculator; lectia bazata pe munca independenta a elevilor; lectia-vizita etc.

Lectiile de evaluare a cunostintelor si competentelor sunt lectii de “bilant” care evidentiaza modificarile produse si influentele asupra personalitatii elevilor dupa parcurgerea unui program de invatare intr-un interval de timp. Aceste lectii releva in ce masura elevii si profesorul au realizat obiectivele propuse si ce ar trebui sa intreprinda in viitor in acest scop. Din numeroasele variante remarcam: lectia de verificare prin chestionare orala; lectia de verificare prin teme sau lucrari scrise; lectia bazata pe imbinarea verificarii orale cu cea scrisa; lectia de evaluare prin lucrari practice; lectia destinata analizei lucrarilor scrise; lectia destinata analizei lucrarilor practice; lectia de verificare bazata pe aplicatii ale cunostintelor si abilitatilor; lectia de verificare / autoverificare cu ajutorul calculatorului; lectia de verificare cu ajutorul fiselor; lectia de verificare prin teste de cunostinte; lectia de evaluare prin exercitii / probleme; lectia-seminar etc.

Lectia de creatie vizeaza organizarea unor activitati in care este solicitata originalitatea, inventivitatea si creativitatea elevilor in conceperea unor produse. Remarcam unele variante: lectia bazata pe elaborarea unor proiecte; lectia bazata pe conceperea unor modele; lectia bazata pe conceperea unor exercitii, probleme, intrebari, texte etc;

Lectia mixta (combinata) se caracterizeaza prin faptul ca include activitati corespunzatoare mai multor obiective didactice fundamentale: dobandire de noi cunostinte, formare de priceperi si deprinderi intelectuale si/sau practice, fixarea si consolidarea cunostintelor, recapitulare si sistematizare, verificare si apreciere etc.

1.2. Succesiunea evenimentelor instruirii intr-o lectie de geografie

Momentul lectiei reprezinta o secventa sau o microstructura din cadrul lectiei destinata realizarii unui obiectiv didactic fundamental. Scenariul si derularea concreta a unei lectii cuprinde o suita de momente care se succed temporal si in cadrul caruia se desfasoara activitati specifice:

momentul organizatoric (salutul; pregatirea mijloacelor de invatamant: carti, caiete, atlase, planse, aparate, instrumente pentru scris etc; inscrierea absen­telor in catalog);

verificarea temei pentru acasa;

verificarea cunostintelor anterioare (lectia sau capitolul anterior);

dobandirea cunostintelor noi (evocarea cunostintelor anterioare, stimularea motivatiei, discutarea obiectivelor, prezentarea materialului-stimul, descrierea sarcinii de invatare, comunicarea noilor cunostinte, angajarea in situatia de invatare, asigurarea feed-back-ului etc);

evaluarea cunostintelor si competentelor noi;

finisarea si consolidarea cunostintelor noi (corectarea greselilor, comple­tarea lacunelor, imbogatirea cunostintelor, consolidarea cunostintelor);

recapitularea cunostintelor;

sistematizarea cunostintelor;

precizarea activitatilor pe care elevii le vor efectua acasa.

Tema: Alegeti cateva variante de lectii si specificati momentele specifice fiecareia.

1.3. Alte forme si modalitati de organizare a activitatii didactice la geografie

1.3.1. Consultatiile si meditatiile

Consultatiile didactice (lat. consultation – consfatuire, consiliere, sfat) sunt activitati didactice facultative, organizate in afara orelor orelor din orar, de catre profesor, cu scopul consilierii elevilor intr-un anume domeniu al stiintei. Activitatea se desfasoara sub forma de discutii in perechi sau in grupuri mai mari, unde elevii au initiativa, propun subiectele abordate, formuleaza intrebari, iar profesorul sau alti colegi ofera sugestii si raspunsuri. Scopul acestor activitati il constituie corectarea greselilor, completarea lacunelor, lamurirea unor cunostinte teoretice sau aplicative mai dificile, mai complexe si neintelese, imbogatirea cunostintelor. Continutul acestor activitati nu este intotdeauna precizat anterior.

Sugestii metodologice privind organizarea si proiectarea eficienta a consultatiilor:

stabilirea impreuna cu elevii a unui inventar al problemelor importante ce vor fi discutate la consultatii pentru ca elevii si profesorul sa se pregateasca; desigur, profesorul ar trebui sa faca fata problemelor neprevazute care pot aparea in timpul consultatiei;

problemele abordate ar trebui sa devina interesante, iar desfasurarea activitatii sa se faca intr-o atmosfera mai destinsa decat in lectii pentru a facilita dialogul elevi-profesor; nu se acorda note, nu se fac evaluari ale cunostintelor.



Meditatiile (lat. meditatio – pregatire suplimentara a lectiilor cu profesorul) sunt activitati didactice relativ obligatorii, organizate in afara orelor din orar, de catre profesor, din initiativa proprie sau ca raspuns la solicitarea elevilor cu scopul instruirii suplimentare la o anumita disciplina de invatamant, indeosebi a elevilor cu dificultati la invatatura.

Sugestii metodologice privind organizarea si proiectarea eficienta a medita­tiilor

se organizeaza la cererea profesorului sau a elevilor, eventual cu scopul pregatirii pentru examene finale (de capacitate, bacalaureat);

se bazeaza pe cunoasterea rezultatelor elevilor la disciplina respectiva, pentru a se justifica aceste activitati suplimentare obligatorii si pentru a se asigura continuturile si strategiile optime;

deoarece prin aceste activitati se vizeaza inlaturarea unor lacune si corectarea unor erori provenite din activitatea didactica programata, ar fi preferabil ca meditatiile sa se desfasoare conform unui orar si dupa o tematica stabilita riguros. In organizarea activitatii si in alegerea continutului rolul predominant il detine profesorul. Acesta organizeaza si monitorizeaza intreaga activitate, evalueaza rezultatele elevilor.

In scolile cu internate sau camine, conceptul de meditatie are o semnificatie aparte, el reprezentand activitatea de pregatire individuala a elevilor desfasurata in sali speciale, sub supravegherea unui pedagog. Exista si meditatii particulare prestate de catre diversi specialisti, in afara scolii, care au ca obiective pregatirea suplimentara a elevilor pentru cerintele curente ale procesului de invatamant, pentru sustinerea unui concurs de admitere, pentru un examen final (capacitate, bacalaureat).

1.3.2. Cercul de geografie

Cercul de geografie cuprinde un grup de elevi care desfasoara, sub coordonarea profesorului, activitati cu continut geografic, in afara orelor de curs, pe o perioada indelungata de timp.

Organizarea cercului de geografie. Profesorul stabileste impreuna cu elevii: denumirea cercului, obiectivele vizate, activitatile, forma de organizare, un regulament, tipul, frecventa si durata activitatilor etc. Profesorul informeaza conducerea scolii despre activitatea cercului. Un cerc de elevi are membri elevi si un conducator elev, care va fi ales pe baza propunerilor si prin vot. Membrii cercului pot primi sarcini de efectuat sau isi asuma efectuarea unor activitati. Activitatile organizate sunt mentionate intr-un jurnal.

Activitatile specifice cercului de geografie pot fi: vizionarea filmelor documentare sau a unor filme realizate de catre membrii cercului; organizarea sesiunilor de comunicari stiintifice si referate; elaborarea unor panouri decorative cu imagini si citate din domeniul geografiei; elaborarea unor mijloace de invatamant (planse, machete, colectii de fotografii, articole din ziare, roci, minerale, ierbare etc); organizarea unor vizite, drumetii, excursii; organizarea unor intalniri cu geografii sau cercetatori din alte domenii; elaborarea unei reviste (tiparita sau electronica) cu tematica geografica; organizarea unor seri distractive cu tematica geografica; organizarea unor concursuri.

Sugestii privind organizarea unei activitati a cercului de geografie

Pregatirea activitatii cuprinde: stabilirea activitatii, precizarea obiecti­velor concrete, fixarea datei si a duratei, analizarea si cautarea resurselor necesare, distribuirea sarcinilor membrilor, fixarea etapelor activitatii, stabilirea unor forme de valorificare a activitatii, asigurarea spatiului in care se desfasoara activitatile etc

Desfasurarea activitatii cuprinde: organizarea spatiului in care va avea loc activitatea, pregatirea mijloacelor necesare, adunarea membrilor si invitatilor la data si locul stabilit, desfasurarea propriu-zisa a activitatii, discutarea concluziilor etc. Fiecare activitate are particularitatile sale, motiv pentru care se organizeaza si se desfasoara diferit de la o situatie la alta.

1.3.3. Cabinetul de geografie

Importanta cabinetului de geografie. Cabinetul de geografie cuprinde un ansamblu de mijloace de invatamant, care constituie premisa desfasurarii unor activitati didactice de predare-invatare si evaluare eficienta, dar nu garanteaza ca elevii vor invata mai bine si mai rapid. Cabinetul de geografie nu este un depozit de materiale sau o sala de muzeu in care elevii vin, admira exponatele si pleaca fara sa dobandeasca nici o cunostinta. Eficienta cabinetului de geografie depinde de competenta si de maiestria noastra de a realiza cu elevii activitati de invatare optime, de priceperea de a utiliza mijloacele de invatamant si strategiile didactice cele mai adecvate. Consideram eficiente acele activitati care permit atingerea obiectivelor instructiv-educative in timpul planificat (ora, trimestru, an scolar) cu cheltuieli minime de resurse materiale si educationale, cu maxim de satisfactie pentru elev. Activitatile didactice sunt eficiente cand diferenta dintre obiectivele propuse si rezultatele realizate este minima sau nula. Pentru eficientizarea activitatilor si pentru ca elevii sa obtina succes aplicam strategii de invatare semnificativa in care elevul este situat in centrul activitatii, iar cabinetul de geografie devine un laborator in care se experimenteaza, se aplica, se demonstreaza, se cerceteaza. In acest spatiu elevii au mijloacele de invatamant necesare, iar profesorul le ofera diferite strategii pentru a se realiza invatarea. Cabinetul, terenul geografic si insasi realitatea invecinata constituie spatiile optime in care elevii invata geografia. Nerespectarea acestor cerinte determina formalism in amenajarea si utilizarea cabinetului de geografie.

Sugestii privind componentele cabinetului de geografie. Neexistand modele standard, cabinetul de geografie constituie rezultatul activitatii creative a unui profesor sau grup de profesori. Componentele unui cabinet de geografie ar putea fi:

Partea expozitiva, care cuprinde mijloacele didactice tridimensionale, cartografice, fotografice, audiovizuale. Se recomanda expunerea permanenta a hartilor care se utilizeaza frecvent. Deasupra hartilor sunt expuse fotografii ale unor peisaje semnificative, planse cu continut esential in invatarea geografiei si care vizeaza continutul mai multor lectii. In vitrine exista colectii de roci, minerale, fosile, scoicarul, samantarul, plante presate, corali, fructe tropicale, mulaje, carti.

Partea lucrativa cuprinde pe peretele din fata clasei tabla, tabla magnetica, ecranul de proiectie, iar in sala, mesele de lucru ale elevilor si mijloacele audiovizuale. Sunt expuse permanent retroproiectorul, epidiascopul, televizorul, care au dimensiuni mari si sunt frecvent utilizate. Celelalte aparate sunt depozitate in dulapuri. Ar fi ideal ca mesele sa aiba iluminare interioara pentru copierea hartilor, cate un sertar cu roci si minerale mai importante, iar in partea de sus atlase, harti lipite cu aracet pe panza, globuri geografice, dictionare de termeni geografici. Aceste materiale raman permanent pe banci sau sunt distribuite la nevoie. Nu se recomanda lipirea hartilor pe banci sau aplicarea sub sticla deoarece acestea sunt distruse de elevi sau determina erori in evaluare.

Depozitul de mijloace de invatamant, organizat in dulapurile din cabinet sau intr-o sala alaturata, cuprinde mijloace didactice variate.

Mijloacele tridimensionale (obiectuale) sunt: lada cu nisip, suportul pentru harti si materiale grafice, animale impaiate, colectia de roci si minerale, colectia de materii prime si produse industriale, colectia de profile de soluri, ierbare, insectare, samantare. scoicare, corali, fructe tropicale (nuca de cocos, smochine, masline), plante presate, coaja de arbori, diorame ale unor medii, machete, mulaje, forme de relief din polistiren expandat, eprubete, palnii, becuri, vase transparente, lupe, ciocan geologic etc.

Depozitul cuprinde instrumente si aparate de masura:

- pentru observatii meteorologice: termometre (normal, minima, maxima, de sol), glaciometrul Danilin, termograful, barometrul aneroid, higrometrul, ba­rograful, girueta cu placa Wild, anemometrul cu cupe, heliograful, nefoscopul, mira de zapada, pluviometrul, pluviograful, eprubeta evaporimetrica etc.

- pentru observatii astronomice, pentru orientare si pentru masurarea spatiului: busola, teluriul, rigla de latitudine, rigla fuselor orare, ruleta, metrul, luneta etc.

- pentru observatii hidrologice: mire hidrometrice, limnigraful, jalonul sonda, tija metalica, sonda de mana, flotori, termometre de suprafata si de adancime, rigla nivometrica, plutitorul de lemn, fluierul plutitor etc.

Mijloacele scrise si grafice din cabinet sunt: harti, tablouri, albume, atlase, culegeri de lecturi geografice, planse, dictionare, reviste, pliante, colectii de decupaje din reviste, teste, curiozitati, jurnale de calatorii, folii pentru retroproiector, colectia de vederi, cartograme, cartodiagrame, cartoscheme, jocuri, planse etc.

Mijloacele audiovizuale disponibile in cabinet sunt: epiproiectorul (pentru materiale opace), epidiascopul (pentru materiale opace si diapozitive), diascolul (pentru diapozitive si diafilme), aspectarul, diastarul si aspectomatul (pentru diapozitive), aparatul de filmat, documatorul pentru citit microfilme, retro­proiectorul (pentru materiale transparente), magnetofonul (pentru benzi magnetice), picupul (pentru discuri), proiectorul cinematografic (pentru filme), casetofonul (pentru casete audio), videocasetofonul (pentru casete video), televizorul, compact-discul, camera video, calculatorul, colectiile de diapozitive (diateca), diafilme (diafilmoteca), casete audio, casete video, discuri, C.D.-uri, filme (filmoteca), microfilme etc.

Functiile cabinetului de geografie sunt:

Functia didactica. Cabinetul este spatiul optim unde se desfasoara activitati didactice eficiente, unde se utilizeaza multe materiale didactice, la momentul potrivit, inlaturandu-se transportul si problema camuflajului.

Functia stiintifica. Prin utilizarea strategiilor bazate pe mijloace de invatamant specifice investigatiei, elevii dobandesc informatii stiintifice si isi formeaza abilitati de cercetare stiintifica. Materialele didactice din cabinet constituie surse de informare care pot fi utilizate direct de catre elevi.



Functia aplicativa. In cabinet elevii fac demonstratii, experimente, analize, confectioneaza material didactic, intocmesc colectii de materiale, consulta sursele de informare, manevreaza obiecte, fac exercitii.

Functia de ambient. Cabinetul indeplineste aceasta functie pentru faptul ca invatam mai rapid si mai semnificativ intr-un spatiu placut, util, comod, practic.

Tema: Proiectati o lectie desfasurata in cabinetul de geografie.

1.3.4. Terenul geografic

Terenul geografic este un spatiu amenajat si dotat cu mijloacele, instrumen­tele si aparatele necesare pentru observarea, intelegerea si cunoasterea unor notiuni, fenomene si procese geografice, a dinamicii lor, pentru formarea priceperilor si deprinderilor elevilor. Terenul geografic este un laborator in aer liber unde elevii sunt in contact nemijlocit cu realitatea inconjuratoare si fac singuri observatii.

Terenul nu are rol decorativ, iar amenajarea si dotarea lui nu constituie scop in sine. Eficienta si functionalitatea terenului depind de: structura, com­plexitatea si calitatea modelelor realizate (forma, structura, proportii, relatii); de strategiile utilizate de profesor cu elevii; de stimularea motivatiei intrinseci a elevilor etc. Iata cateva cerinte didactice pe care ar trebui sa le respectam in amenajarea terenului geografic, in proiectarea si realizarea activitatilor:

sa fie amenajat dupa criterii stiintifice;

componentele terenului geografic sa corespunda cerintelor programelor scolare privind dobandirea cunostintelor si formarea abilitatilor;

sa fie dotat cu aparatele si instrumentele necesare efectuarii masurarii unor parametri ai fenomenelor si proceselor geografice studiate in gimnaziu si liceu;

rezultatele obtinute prin observatii instrumentale sa fie analizate, transpuse din tabele in materiale grafice, sa fie interpretate;

activitatile de invatare sa aiba in centrul lor elevul care experimenteaza, demonstreaza, analizeaza, masoara, face prognoze, identifica legaturi cauza-efect, simuleaza fenomene si procese din realitatea inconjuratoare;

activitatile sa fie organizate pe grupe mici, fiecare grup avand sarcini precise si metodologie proprie de lucru.

Sugestii privind componentele terenului geografic

Un teren geografic ar putea fi organizat pe mai multe platforme.

Platforma pentru observatii astronomice, pentru orientare si masurarea spatiului cuprinde gnomonul, eclimetrul, ceasul solar, indicatorul meridianului si paralelei locului, indicatorul stelei polare, roza vanturilor, stalpul pentru inaltime, cararea pentru lungime, metrul cub, metrul patrat.

Platforma meteorologica cuprinde in adapostul meteorologic termo­metre (normal, de minima, de maxima), termograful, higrometrul, higrograful, iar pe platou stalpul cu girueta cu placa Wild si anemometru cu cupe, heliograful, nefoscopul, stalpul cu doua pluviometre, pluviograful, termometrul de sol Savinov, mira de zapada.

Platforma geomorfologica si hidrologica este un model de reprezentare la scara tridimensionala a unui complex de forme de relief. Pe o suprafata de 20/30 m pot fi construite din pamant, acoperite cu roci adecvate si fixate cu iarba, urmatoa­rele forme si tipuri de relief: lant montan, masiv montan, deal, podis, campie, vulcan, delta, relief litoral, relief desertic, un bazin hidrografic, relief carstic etc.

Functiile terenului geografic

Functia didactica, deoarece se organizeaza activitati eficiente de predare ba­za­te pe strategii de invatare activa bazate pe observatie, experiment, exercitiu, modelare, invatare prin descoperire si pe utilizarea unor instrumente si aparate de masurare;

Functia stiintifica, deoarece elevii efectueaza o cercetare si o cunoastere stiintifica a realitatii. Observatiile, masuratorile, experimentele efectuate apropie activitatea didactica de cea de cercetare, iar elevii isi formeaza priceperi si deprinderi specifice investigarii stiintifice. Observarea, masurarea, consemnarea si prelucrarea datelor permit intelegerea cauzei aparitiei unor fenomene si procese, desfasurarea si efectele lor;

Functia aplicativa si experimentala. Elevii observa realitatea prin inter­mediul analizatorilor, masoara diversi parametri cu ajutorul instrumentelor si aparatelor specifice cercetarii stiintifice, fac analize, demonstratii, experimente, comparatii. Terenul geografic este un laborator in natura in care se verifica prin­cipiile si legile care stau la baza unor fenomene, se simuleaza procesele fluviale, de eroziune, transport, acumulare, procesul de infiltrare a apei, procesele de alu­necare, de eroziune torentiala, de formare a ghetarilor, formarea izvoarelor etc.

Tema: Proiectati o lectie desfasurata in terenul geografic.

1.4. Activitatile didactice extrascolare specifice geografiei

Activitatile cu scop didactic din spatiul extrascolar sunt organizate intr-un cadru institutionalizat din afara sistemului de invatamant fie de colectivul didactic al scolii, fie de alte institutii: teatre, case de cultura, cluburi ale copiilor, organizatii nonguvernamentale, organizatii sportive, tabere, muzee etc. Cadrul de desfasurare a activitatilor didactice influenteaza eficienta instructiv-educativa a acestora. Nu este acelasi lucru daca vizionezi un film despre Muntii Bucegi sau sa faci o excursie in acesti munti.

In mediul extrascolar se organizeaza: activitati de club, activitati in cercuri tehnice, activitati in biblioteci, activitati in muzee, vizionari de spectacole sau filme documentare, realizarea de emisiuni radio sau de televiziune, vizite, excursii, drumetii, concursuri, jocuri, intalniri cu oameni de stiinta etc.

Sugestii metodologice privind organizarea activitatilor extrascolare

Organizarea activitatilor didactice in biblioteci. Elevii sunt condusi intr-o biblioteca cu scopul cunoasterii modului de organizare a acesteia: organizarea fisierului, organizarea depozitului etc. Se organizeaza diverse activitati cu scopul dobandirii unor proceduri: cautarea surselor bibliografice la fisier si in cuprinsul cartilor, completarea unei fise pentru imprumut acasa sau la sala, alcatuirea fiselor, extragerea informatiilor din surse diferite, alcatuirea unei bibliografii etc.

Activitatile in muzee sunt organizate de catre profesor sau de catre specialistii muzeului. Se organizeaza activitati care vizeaza scopuri diferite: vizitarea intregului muzeu sau a unei sectii, analizarea unor documente neexpuse publicului, discutii pe anumite subiecte cu specialistii muzeului etc. Activitatea didactica este organizata la momentul oportun, in functie de lectiile din programa scolara. Elevii si parintii vor fi informati asupra momentului vizitei, a scopului, a sarcinilor si asupra costurilor.

Activitatile de club cuprind spectacolele, serbarile, concursurile, care se desfasoara in cluburile destinate copiilor sau adultilor. Elevii se inscriu la anumite cercuri existente in cadrul clubului. Fiecare cerc are un numar membri si un instructor. Activitatea se desfasoara conform unui orar si a unei planificari stricte a elementelor de continut abordate in fiecare activitate. Cercurile cu continut geografic din cadrul acestor cluburi vizeaza: ocrotirea mediului, turismul, orientarea turistica etc.

Vizionarile de spectacole sau filme documentare se organizeaza fie la sugestia scolii, fie la cea a organizatorilor. Activitatea se desfasoara in cinematografe, in sali de spectacole, in sali cu calculatoare sau televizoare. Elevii sunt insotiti de profesori, iar activitatea este condusa de acestia sau de catre membrii institutiei organizatoare.

Pregatirea profesorului pentru vizionarea filmului cuprinde: formularea obiectivelor; consultarea listei cu filmele din filmoteca sau de pe casetele video din biblioteci; vizionarea filmelor pentru cunoasterea mesajelor, a calitatii, a duratei si a gradul de accesibilitate; stabilirea momentului in care va fi vizionat si de catre ce clasa; notarea principalelor probleme si a succesiunii cadrelor; daca se renunta la comentariul original al filmului, se elaboreaza alt comentariu.

Pregatirea elevilor pentru vizionarea filmului cuprinde: discutarea obiec­tivelor; stabilirea locului si momentului vizionarii; comunicarea unor informatii despre continutul filmului; precizarea problemelor pe care le vor urmari.

Vizionarea filmului se face in liniste. Profesorul intervine doar uneori cu scurte atentionari asupra momentelor importante.



Discutiile pe baza filmului cuprind: analizarea unor momente sau aspecte din din film; formularea intrebarilor de catre elevi; formularea raspunsurilor de catre elevi sau profesor; sistematizarea informatiilor, formularea concluziilor; localizarea pe harta a locurilor prezentate.

Realizarea unor emisiuni radio sau tv (concursuri, jocuri, reportaje etc). In vizite si excusii se realizeaza filme documentare cu continut geografic cu diferite subiecte. Activitatea este coordonata de profesori sau de catre realizatorii emisiunilor respective.

Concursurile si jocurile se organizeaza intre reprezentanti din scoli diferite. Tematica vizeaza un continut geografic.

Intalnirile cu oameni de stiinta se organizeaza fie de catre scoala, fie de catre alte institutii. Formele de organizare sunt: conferinta, dezbaterea, masa rotunda etc.

Expeditia geografica scolara este o calatorie de studii si cercetare, cu o durata de 10 – 14 zile, care este efectuata de catre elevii cu pasiune pentru geografie, coordonati de un profesor, in afara localitatii de domiciliu. Grupul are o mare autonomie: cazarea se face adesea in corturi, masa este pregatita de catre participanti. Sunt cercetate fenomene si procese naturale sau/si antropice dintr-un anumit spatiu. Pregatirea, desfasurarea si valorizarea expeditiei geografice scolare este similara cu a vizitei.

Tabara scolara constituie un spatiu amenajat pentru cazarea, relaxarea, instruirea elevilor, in serii de 10 – 14 zile. Elevii sunt organizati in grupuri. De fiecare grup raspunde un profesor, care coordoneaza intreaga activitate.

Orientarea turistica este o activitatea care vizeaza parcurgerea unui traseu dupa harta si pe baza unor indicii de catre echipe. In conditii de concurs, timpul este un factor important.

Vizita geografica este o deplasare scurta de cel mult o zi care ofera posibilitatea revenirii acasa in aceeasi zi si care are ca scop cunoasterea unui singur obiectiv, de obicei antropic.

Destinatia unei vizite poate fi o localitate, o intreprindere (miniera, pis­cicola, centrala electrica, fabrica), o ferma agricola (viticola, pomicola, stana, ferma de animale), o exploatare forestiera, un santier de constructii, o statiune de cercetare, o statie de epurare a apei, o statie meteorologica, o statie hidrolo­gica, un observator astronomic, un planetariu, o gradina botanica, o gradina zo­ologica, diferite muzee (al satului, etnografic, zoologic, botanic, de istorie, de ar­ta, al inventiilor), un santier arheologic, cetati, castele, o biblioteca, univer­sitati etc. Vizita este organizata dupa orele de curs, la sfarsit de saptamana sau in vacante.

Tipuri de vizite in functie de etapa de pregatire a elevilor la o anumita disciplina

- introductive, care se organizeaza inaintea predarii unei discipline, la inceput de capitol;

- curente, care se organizeaza concomitent cu invatarea disciplinei respective; au rol ilustrativ, demonstrativ, aplicativ; daca obiectivul fundamental al vizitei este dobandirea de cunostinte noi se organizeaza o lectie-vizita.

- finale, care se organizeaza la sfarsitul predarii cu scopul fixarii sau recapitularii cunostintelor, a ilustrarii sau aplicarii unor cunostinte.

Sugestii metodologice privind organizarea vizitei

Pregatirea vizitei cuprinde: formularea obiectivelor; documentarea asu­pra obiectivului de vizitat (carti, harti etc.); alegerea traseului si a obiectivelor de vizitat; deciderea programului activitatii; alegerea mijloacelor de transport; estimarea costurilor (bilete pentru mijloacele de transport sau la intrarea in muzee); obtinerea aprobarilor din partea conducerii scolii, a directorului obiec­tivului de vizitat sau din partea forului tutelar; obtinerea aprobarii pentru fotografiat sau filmat; parcurgerea traseului si vizitarea obiectivului de catre profesor; depunerea unei cereri la secretariatul intreprinderii insotita de un tabel nominal cu elevii, comunicarea datei si orei sosirii, a numarului si varstei elevilor, a scopului urmarit si solicitarea prezentei unui ghid; informarea elevilor asupra obiectivului care va fi vizitat, asupra scopului si obiectivelor activitatii; precizarea orei si locului plecarii si intoarcerii, a duratei vizitei; indicarea echipamentului pe care trebuie sa-l aiba elevii; indicarea regulilor care vor fi respectate; recomandarea alimentelor necesare in functie de sezon; elaborarea unui tabel nominal cu elevii unde acestia semneaza ca vor respecta pe parcursul activitatii regulamentul scolar, regulile de circulatie si toate regulile stabilite de profesor.

Desfasurarea vizitei cuprinde: adunarea elevilor la o anumita ora, intr-un anumit loc; verificarea nominala a prezentei elevilor; verificarea echipamen­tului; organizarea deplasarii spre obiectivul vizat: reamintirea regulilor, trasarea unor responsabilitati concrete pe durata deplasarii; deplasarea spre obiectivul de vizitat; sosirea la obiectivul de vizitat; informarea conducerii obiectivului de vizitat de prezenta grupului; stabilirea relatiei cu ghidul care va conduce elevii; precizarea scopului si obiectivelor vizitei; parcurgerea traseului simultan cu explicarea unor aspecte de catre ghid sau profesor; efectuarea sarcinilor de invatare de catre elevi (observarea aspectelor prezentate; notarea informatiilor in functie de obiective; fotografierea/filmarea unor aspecte; adresarea de intrebari; colectarea unor materiale; efectuarea desenelor, masuratorilor, experimentelor.)

Prelucrarea si valorificarea informatiilor cuprinde: analizarea, inter­pretarea, prelucrarea informatiilor; prezentarea rezultatelor si a concluziilor in lectii, expozitii sau activitati de cerc prin mijloace scrise (rezumate, eseuri, des­crieri, curiozitati, referate), mijloace vizuale (harti, fotografii, desene, diapozi­tive, filme documentare, albume, esantioane, schite, grafice, tabele) si mijloace verbale (discutii, dezbateri, prezentari de referate).

Drumetia este o deplasare cu o durata scurta de cel mult o zi, pe dis­tante mici, fara mijloace de transport auxiliare si care are ca scop recreerea si refacerea fizico-psihica in cadrul natural.

Drumetia are ca scop relaxarea, dar si cunoasterea directa a unor aspecte din realitate. Obiectivele cognitive care pot fi atinse in drumetie sunt culegerea informatiilor prin observarea directa a mediului, cunoasterea nemijlocita a unui obiectiv natural (rezervatie, peisaj, lac, pestera) sau antropic. Obiectivele formative realizabile de catre elevi in vizite si drumetii vizeaza cateva directii fundamentale:

- invatarea unui comportament adecvat fata de membrii grupului: respec­tarea indicatiilor conducatorului grupului, colaborarea si acordarea ajutorului colegilor;

- invatarea unui comportament adecvat fata de mediu: ocrotirea plantelor si animalelor, pastrarea curateniei, colectarea gunoaielor, respectarea panourilor de interzicere a pescuitului, a focului, a accesului in spatii ocrotite etc.

- formarea unor priceperi, deprinderi si capacitati individuale: aprinderea unui foc, pregatirea hranei, reparatul echipamentului, pregatirea celor necesare pentru drumetie, orientarea in teren si pe harta, deplasarea in grup, pe jos, cu mijloace de transport, colectarea unor materiale, efectuarea de observatii, masuratori, analize, desene etc.

- desavarsirea unor trasaturi de caracter: punctualitatea, vointa, per­severenta, corectitudinea, cinstea, respectul etc.

- dobandirea unor caracteristici fizice: rezistenta, viteza, forta etc.

Metodologia de organizare, conducere si valorificare a rezultatelor unei drumetii este similara vizitei. In plus se indica normele de securitate ale mersului pe drumurile publice si ale pastrarii sanatatii membrilor grupului; se precizeaza normele pentru ocrotirea naturii si protejarea mediului.

Excusia – principala activitate didactica extrascolara cu continut geografic

Excursia este o calatorie cu durata de cel putin o zi, efectuata in afara localitatii de resedinta, cu un mijloc de transport si care are ca scop recreerea si refacerea fizico-psihica a persoanei, culegerea informatiilor prin observare directa, cunoasterea mediului in care traim. Excusiile sunt organizate in cursul unei zile, la sfarsit de saptamana sau in vacante.

Sugestii metodologice privind organizarea excursiei scolare

Pregatirea excursiei cuprinde: stabilirea scopului si a obiectivelor activi­tatii; comunicarea intentiei noastre directorului scolii si solicitarea acordului acestuia; alegerea traseului si a obiectivelor care vor fi vizitate; stabilirea programului pe zile in functie de lungimea si dificultatea traseului, de numarul si importanta obiectivelor vizitate in fiecare zi, de mijlocul de transport, de locurile de cazare si masa; stabilirea programului zilnic (ora scularii, a meselor, durata deplasarii de la un obiectiv la altul, durata meselor, a pauzelor, ora culcarii; estimarea costurilor in functie de mijlocul de transport, calitatea si numarul cazarilor si meselor, numarul de zile ale excursiei, numarul participantilor; stabilirea dimensiunii si structurii grupului; documentarea cartografica (atlase, harti si ghiduri) si bibliografica (pliante, reviste, carti, ghiduri) efectuata de profesor si elevi; organizarea grupului de elevi (comunicarea scopului, a obiectivelor, a traseului, a obiectivelor, a locurilor si conditiilor de masa si cazare, a mijlocului de transport, a numelor profesorilor insotitori, a alimentelor si echipamentului necesar, a costului, a sarcinilor pe care le vor efectua inainte, in timpul si dupa excursie, a regulilor pe care le vor respecta, a datei, orei si locului plecarii si intoarcerii); semnarea unui tabel nominal prin care se obliga sa respecte in excursie regulamentul scolar, regulile de circulatie, ca vor respecta indicatiile profesorilor, etc.

Desfasurarea excursiei cuprinde: adunarea elevilor la o anumita ora, intr-un anumit loc; verificarea nominala a prezentei elevilor; verificarea echipamentului; organizarea deplasarii, reamintirea regulilor, trasarea unor responsabilitati concrete pe durata deplasarii; deplasarea spre obiectivele de vizitat; sosirea la obiectivele de vizitat; explicarea unor aspecte de catre ghid sau profesor; efectuarea sarcinilor de invatare de catre elevi (observarea aspectelor prezentate; notarea informatiilor in functie de obiective; fotografierea/filmarea unor aspecte; adresarea intrebarilor; colectarea unor materiale; efectuarea desenelor, masuratorilor, experimentelor) etc.

Prelucrarea informatiilor se face in acelasi fel ca la vizita.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1725
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site