Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



Gradinita

Metode de stimulare a creativitatii in cadrul invatarii active la limba si literatura romana. Metoda Frisco

didactica pedagogie

+ Font mai mare | - Font mai mic




Metode de stimulare a creativitatii in cadrul invatarii active la limba si literatura romana. Metoda Frisco




Motto : „Sa nu-i educam pe copii pentru lumea de azi.

Aceasta lume nu va mai exista cand ei vor fi

mari. Si nimic nu ne permite sa stim cum va

fi lumea lor. Atunci sa-i invatam sa se adapteze.”

(Maria Montessori)

1.Cateva consideratii preliminare. Plecand de la cunoscutul dicton “ Nimic nu este usor in aceasta lume si fiecare lucru isi are importanta lui “, fiecare cadru didactic are azi o mare responsabilitate in procesul de invatamant, in sensul ca este obligat sa le ofere elevilor posibilitatea dobandirii unei experiente sociale si constructive noi, bazata pe cooperare si colaborare in rezolvarea problemelor vietii, ca sa poata sa-si asigure convietuirea intr-o lume pasnica.

Folosirea cu proritate a metodelor si tehnicilor active centrate pe elev, care sa contribuie la formarea potentialului intelectual al elevilor, presupune implicarea copilului in actul de invatare, pentru ca sa i se ofere conditii optime pentru dezvoltarea gandirii, a intelectului, in directia flexibitatii, creativitatii, inventivitatii si pentru dezvoltarea interesului pentru propria formare, in sensul formarii lui ca participant activ la procesul de educare. Astfel, pe elevul implicat in procesul de invatare, metodologia activa ii formeaza capacitatea de a-si insusi aptitudinile invatarii, precum si aptitudinile fundamentale ale muncii si ale rezolvarii de probleme. (O. Pacurari, op. cit.,pag 10). Este cunoscut faptul ca metodele centrate pe elev “il plaseaza pe individ in evaluarea eficacitatii procesului lor de invatare si in trasarea obiectivelor pentru dezvoltarea ulterioara. Avantajele metodelor centrate pe elev este ca ajuta la pregatirea individului, facilitandu-i o tranzitie mai usoara spre locul de munca, cat si spre invatarea continua” (O. Pacurari, op. cit., pag.12), ajutandu-l, in acest mod, sa inteleaga lumea in care traieste si sa aplice in diferite situatii de viata ceea ce a invatat.

Rolul educatorului/cadrului didactic in procesul atat de complex de modelare a copilului in drumul atat de sinuos spre maturizare este poate cel mai important, deoarece, punandu-si elevii in situatii variate de instruire, el transforma scoala “intr-un templu si un laborator”(Mircea Eliade).

2.Metode active si interactive – avantaje.

Conform dictionarului, invatarea activa inseamna procesul de invatare calibrat pe interesele/nivelul de intelegere/nivelul de dezvoltare a participantilor la proces. In cazul invatarii active, se pun bazele unor comportamente/componente vizibile:

componente ce denota participarea (elevul e activ, raspunde la intrbari, ia parte la activitati);

gandirea creativa (elevul are propriile sale sugestii, propune noi interpretari);

invatarea aplicata (elevul devine capabil sa aplice o strategie de invatare intr-o anumita instanta de invatare);

construirea cunostintelor (in loc sa fie pasiv, elevul indeplineste sarcini care il vor conduce spre intelegere).

.Metoda Frisco

Printre metodele interactive de rezolvare de probleme prin stimularea creativitatii, care actioneaza procesul de predare-invatare se afla si Metoda Frisco, metoda activ-participativa in masura sa solicite plenar, dar sa si valorifice maximal si pe multiple planuri potentialul uman de cunoastere, de simtire si de actiune cu care un elev sau altul vine la scoala.. Lectiile bazate pe Metoda Frisco prezinta cateva caracteristici importante:

elevii sunt pusi in situatia sa interactioneze, sa lucreze productiv unii cu altii;

in cadrul activitatilor de invatare elevii isi dezvolta judecatile de valoare pertinente, care sa-i dezvolte gandirea , invata prin eforturi proprii, il transforma din obiect in subiect al educatiei, din participant pasiv intr-unul activ. Caracterul ludic al Metodei Frisco, cadrul ei antrenant si activ in acelasi timp, au un impact extraordinar asupra elevilor, oferind alternative noi de invatare, altele decat cele cunoscute, traditionale.

Vom incerca , in cele ce urmeaza, sa prezentam un model de aplicare a metodelor de invatare activa si interactiva. Aplicarea Metodei Frisco,caracterizata prin flexibilitate, ofera elevilor posibilitatea de a se implica activ in actul de invatare, constituindu-se alaturi de celelalte metode interactive, intr-un instrument util in eficientizarea activitatii la clasa. Demersul nostru de a prezenta aceasta metoda activa cu un puternic potential creativ, menit sa contribuie la promovarea unei metodologii didactice moderne, active, se inscrie in domeniul incercarilor si cautarilor creative de a ameliora si eficientiza munca educatorilor cu subiectii educatiei sale.

3.1 Definitie si procedee

Metoda a fost propusa de echipa de cercetare Fours boys of Frisco (cei patru baieti din San Francisco). Scopul sau principal este de a identifica probleme complexe si dificile si de a le rezolva pe cai simple si eficiente.

Metoda Frisco a fost conceputa sa foloseasca doua procedee:

1.aplicarea listei de control(check list);

2.brainstorming-ul regizat (staget brainstorming).

Lista de control reprezinta un chestionar alcatuit dintr-o succesiune de intrebari care sa permita formularea unor concluzii clare si care lamureste continutul problemei propuse spre rezolvare.

Chestionarul (lista de control) trebuie sa respecte o serie de conditii:

sa contina intrebari simple, fara echivoc , formulate clar, fara a lasa loc interpretarilor ;

intrebarile sa fie ordonate dupa o scara psihologica;

sa solicite un numar mic de informatii;

sa ceara informatiile pe care elevii le pot da;

sa presupuna raspunsuri simple de tipul : da/nu.

3.2 Etapele de desfasurare a Metodei Frisco.

Momentele principale ale unei lectii care include Metoda Frisco, corespund, dupa Ana Stoica, unor etape bine definite:

profesorul imparte clasa in doua echipe : prima echipa, numita si echipa de investigatie (investigation team ), este alcatuita din zece-cincisprezece elevi; a doua echipa, echipa de concluzionare (inference team ), are in componenta de cinci-sase membri;

profesorul aplica lista de control membrilor echipei de investigatie;

elevii formuleaza raspunsuri scrise;

echipa de concluzionare identifica problemele, le comenteaza critic si propune rezolvari obisnuite, clasice;

profesorul distribuie membrilor echipei de concluzionare roluri care definesc anumite structure psihologice : conservatorul, exuberantul, pesimistul, optimistul:

a)Conservatorul apreciaza meritul solutiilor vechi, le puncteaza neajunsurile si se pronunta pentru mentinerea lor fara a exclude eventualele imbunatatiri;

b)Exuberantul emite idei originale, imposibil de aplicat in practica, asigurand prin aceasta o atmosfera imaginativ-creativa;

c)Pesimistul este cenzorul care neaga oportunitatea oricarei imbunatatiri a solutiilor originale;

d)Optimistul critica pozitia pesimistului si sustine, in mod realist, solutiile propuse de exuberant.

la sfarsitul discutiilor, profesorul sistematizeaza ideile si invita pe elevi sa formuleze concluziile necesare;

profesorul realizeaza evaluarea pe baza raspunsurilor la chestionar si a ideilor exprimate de participanti.

4. Metoda Frisco aplicata la limba si literatura romana. Exemple de buna practica.

4.1PROIECT DIDACTIC

Data

Clasa

Obiectul

Tipul lectiei

Timpul

a VI -a

Limba si literatura romana

de consolidare si sistematizare

50min.

Subiectul lectiei

„D-l Goe „– de I.L.Caragiale – lectia a II – a de consolidare si sistematizare a  cunostintelor despre personajul literar.

Obiectivul cadru

Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului scris.

Obiectivul special

Cultivarea receptivitatii literar-artistice a elevilor.

Obiective operationale/cognitive

01 – Sa indice personajele operei citite;

02 – Sa incadreze corect un personaj in opera, dupa locul si importanta sa;

03 – Sa precizeze trasaturile fizice si morale ale personajlui;

04 – Sa precizeze faptele si cuvintele rostite de el, din care se desprind trasaturile;

05 – Sa recunoasca si sa-si insuseasca modalitatile de caracterizare a personajului principal;

06 – Sa precizeze atitudinea naratorului fata de personaj;

07 – Sa emita judecati de valoare originale asupra personajului;

08 – Sa se exprime clar, corect si concis.

Obiective afective

01 – Sa participe cu interes/activ la actul de invatare/comunicare;

02 – Sa inteleaga, sub aspect emotional, atmosfera comica creata de autor si sa perceapa substratul ironic al operei literare;

03 – Sa introduca noile cunostinte in propriul sistem de valori.

Strtategii didactice

1.Metode si procedee: spargerea ghetii, Metoda Frisco, conversatia ghidata/argumentarea, cvintetul (cinquain), lucrul in grup, explicatia, brainstormingul, eseul de cinci minute.

2.Forme de activitate: Activitatea frontala combinata cu lucrul in grup, activitatea independenta individuala.

3.Resurse: • capacitatile normale de invatare a elevilor;

• cunostintele lor anterioare;

• timpul de invatare: 50 min.

Bibliografie

Secventa lectiei

Strategii didactice

Activitatea profesorului

Activitatea elevului

Evaluarea

I Moment organizatoric

Conversatia

-Stabileste relatia de comunicare cu elevii;

-Le solicita elevilor sa se pregateasca pentru ora.

Devin disponibili pentru ora; isi pregatesc cele necesare pentru desfasurarea orei.

II.Captarea atentiei

Spargerea ghetii

Conversatia

Ii solicita pe elevi sa comenteze, succint, cele trei maxime scrise pe tabla:

Politetea e cheia de aur care deschide toate portile.”;



2.”Educatia este al doilea soare, pentru cei care o au.”;

3.”Fericirea nu sta in lene, ci in munca.” (Lev Tolstoi)

Intrebare:De ce credeti ca am deschis lectia cu discutarea maximelor despre politete, educatie si lene?

-Persoana care este politicoasa este privita cu simpatie pretutindeni si are de castigat prin comportamentul sau;

-A fi educat inseamna ca vei sti sa te descurci in viata, ca-ti vor fi deschise portile vietii, vei fi instruit si intelept;

-A fi lenes nu inseamna a fi fericit, din contra, ai de pierdut; nu vei avea niciodata nimic din ce are cel care munceste.

Elevii sesizeaza ca cele trei maxime fac, de fapt, referire la schita”D-l Goe”, mai precis, la personajul principal.

III.Anuntarea temei noi

Conversatia

Lucrul in grup

Cvintetul

-Se anunta tema noua

-Se anunta obiectivele operationale ale lectiei

-Li se comunica elevilor ca, in vederea testarii capacitatilor de a rezuma informatiile, de a surprinde complexitatea sentimentelor, ideilor sa alcatuiasca trei cvintete,corespun-zator celor trei grupe reprezentative care sa reflecte modul de comportare si actiune ale lui Goe.

Li se explica elevilor structura cvintetului:

1.Subiectul: Goe;

2.doua adjective care descriu subiectul;

3.trei verbe care exprima actiuni ( verbe la gerunziu, infinitive lungi);

4.patru cuvinte care exprima sentimentele fata de subiect;

5.cuvant care exprima esenta subiectului.

-Se fac aprecieri asupra modului de lucru si de cooperare in crearea cvintetelor.

G.1.

Goe

Nerabdator, lenes,

Calatoreste,nu asculta,zbiara

Puisor rasfatat de dame

Obraznicatura.

G.2

Goe

Neascultator si obraznic,

Zbiara, jigneste, se ascunde

Puisor rasfatat de dame

Lenes

G.3

Goe

Neobrazat, ingamfat,

Calatoreste,zbirand,insultand

Fiu de bani gata

Las.

Evaluarea

Fragmen

tara

IV.Studierea temei noi

VI. Concluziona

rea activitatii

Conversatia ghidata

Explicatia

Metoda Frisco

Asa cum v-am anuntat ,ne oprim astazi, pentru consolidare, tot la lectia “D-l Goe – caracterizarea personajului” incercand sa abordam, din perspectiva metodelor interactive,care cred ca va va face placere, dat fiind ineditul Metodei Frisco.

Li se explica elevilor, succint ,in ce consta aceasta metoda de stimulare a creativitatii:

-Metoda presupune interpretarea unui anumit rol din partea participantilor;

-Se explica originea metodei;

-Se accentueaza faptul ca metoda pune in discutie o anumita problema care poate fi privita din mai multe perspective;

-Precizeaza elevilor ca vor fi formate doua echipe:

1.echipa de investigatie (zece-cincisprezece elevi) care vor raspunde unui chestionar pe marginea lectiei anterioare.

2.Echipa de concluzionare (cinci – sase membri, dar si mai multi,depinde de numarul care comenteaza critic intrebarile echipei de investigatie si propune rezolvari obisnuite) ,revenindu-le apoi sarcina de a juca urmatoarele roluri:

C –conservatorul  /traditionalistul;

E. – exuberantul;

P.-pesimistul;

O.- optimistul.

-Se precizeaza (vezi Anexa 1), prin explicatii clare, sarcina pe care o are fiecare dintre roluri;

-Profesorul imparte lista de control/chestiona

rul echipei de investigatie, formata din trei grupe:

G.1

1.Care sunt personajele din schita “D-l Goe”?

2.Care este personajul principal si ce loc ocupa in schita?

3.Stabiliti care sunt personajele secundare?

4.Care sunt personajele episodice si figurative?

G.2

1.Cum explicati titlul schitei?

2.Enumerati cateva dintre peripetiile lui Goe.

3.Care sunt trasaturile fizice desprinse din schita?

4.Ce trasaturi morale ati observat in text prin prisma celor trei dame?

G.3

1.Din faptele savarsite si din limbaj se desprind alte trasaturi reale ale personajului. Care sunt acestea?

2.Numiti modalitatile de caracterizare a personajului principal.

3.Goe e caracterizat in mod direct de catre autor, prin descriere. Argumentati.

4.Din ce rezulta caracterizarea indirecta a personajului?

-Grupele sunt invitate sa formuleze raspunsurile la intrebarile din lista de control.

-Membrii echipei de concluzionare fac aprecieri la adresa raspunsurilor si, condusi de professor, identifica problema: Joaca o atitudine fata de faptul ca Goe este un copil obraznic, lenes si needucat.

-Sunt impartitte rolurile

-Profesorul apreciaza activitatea elevilor care si-au sustinut rolurile, invitandu-i sa formuleze concluziile necesare.

Elevii asculta si fac insemnari in caiete.



Elevii lucreaza in grupuri si dau raspunsuri intrebarilor din lista de control.

Elevii raspund intrebarilor prin liderii lor.

Conservatorul/traditiona-

listul

E pacat, dragi colegi, ca personajul nostrum ,Goe ,nu asculta de sfaturile celor din jur si ca este etichetat inca de la aceasta varsta frageda un copil needucat ;e pacat ca este obraznic atat cu familia cat si cu cei din jur si ca e lenes, ramanand de mai multe ori repetent.

Ar trebui sa fie incurajat de familie sa munceasca si sa fie politicos.

Exuberantul

Si ce daca nu asculta Goe? Mie mi se pare relevant faptul ca isi traieste copilaria in adevaratul sens al cuvantului, fara sa-si faca griji, in sanul unei familii care-l rasfata si care-i ofera protectie prin faptul ca are bani, sunt avuti. Daca as avea si eu conditiile materiale ale lui Goe, cine stie, poate as fi mai rau ca el.

Pesimistul

Eu cred cu tarie ca Goe n-are iesire; baiatul este un lenes convins din natura, un rasfatat fara pereche, incurajat de familie sa faca orice, sa fie obraznic si sa nu conteze nimic pentru el.

Optimistul Eu sunt sigur, dragi colegi, ca   este un copil recuperabil. Cand va creste mai mare si se va maturiza, Goe va constientiza ce se intampla cu el si se va schimba ca atare, in bine, devenind un om corect, politicos, muncitor si demn.

Elevii, indemnati de profesor, ajung la urmatoarea concluzie: Goe este prototipul copilului rasfatat dintotdeauna, rod al unei educatii gresite.

Aprecie-

rea lucru-

lui in grup

Aprecie-rea rolurilor jucate

VII. Realizarea feedback-lui

Brainstorming

Eseul de cinci minute

•Ajunsi la Bucuresti,mem-brii familiei si Goe asista la ceremonia de 10 Mai. Imaginati-va ca aventurile lui Goe nu se termina aici, ci continua cu alte doua fapte pe care le va savarsi. Povestiti-le!

•Se cere elevilor sa aiba o foaie libera de caiet pe care sa dea raspunsurile la cele doua lucruri care li se cer:

a)            Scrie un lucru pe care l-ai invatat in lectia de azi;

b)      b) Scrie o intrebare pe care o mai retii in legatura cu acesta (lucrul).

•Profesorul strange lucrarile si le foloseste in proiectarea lectiei urmatoare.

VIII. Asigurarea retentiei si transferului

Conversatia

Voi cere elevilor sa-l caracterizeze pe Goe, dupa planul scris pe tabla in ora precedenta si dupa observatiile si concluziile reiesite in urma lectiei de zi.

IX. Evaluarea

Elevii sunt evaluati pe baza raspunsurilor din chestionar si a ideilor exprimate de participanti prin aprecieri generale si individuale, pozitive si negative.

Aprecie

rea si notarea elevilor

X. Tema pentru acasa

•Li se indica elevilor sa redacteze, in maximum 50 de randuri, caracterizarea lui Goe. 



La fel se poate desfasura si lectia „Vizita”, data fiind asemanarea dintre cele doua personaje si abordarea aceleiasi tematici.

4.2. Metoda Frisco aplicata in lectia „Dan – capitan de plai” de V. Alecsandri – lectia a II –a de caracterizare a personajului.

Etapele lectiei : • Formarea celor doua echipe :

– echipa de investigatie;

– echipa de concluzionare.

• Impartirea rolurilor si explicarea sarcinilor :

• conservatorul/traditionalistul

• exuberantul

• pesimistul

• optimistul

• Impartirea intrebarilor din lista de control/a chestionarului pentru echipa de investigatie, pe trei grupe:

G.I : 1.Care este personajul principal al poemului si ce loc ocupa in opera?

2.Cum explicati titlul poemului ?

3.Ce fel de opera este “ Dan, capitan de plai “? Argumentati.

G. II :1.Cum este prezentat de autor Dan in expozitiune?

2.Care sunt trasaturile fizice cu care este inzestrat personajul ?

3.Care este procedeul de caracterizare prin care este prezentat Dan din punct de vedere fizic ?

G.III :1.Care sunt trasaturile morale ale lui Dan in confruntarea cu dusmanii si cu Hanul Ghirai ?

2. Prin ce modalitati de caracterizare a personajului completeaza autorul portretul moral al personajului sau ?

3. Desprindeti trasaturile lui Dan din ultima parte a poemului.

Verificarea raspunsurilor la intrebari;

Echipa de concluzionare ajutata de professor face aprecieri critice asupra raspunsurilor date;

Identificarea problemei (de catre profesor )

Joaca o atitudine fata de comportamentul si spiritul de sacrificiu in numele dragostei de tara a lui Dan din poemul eroic „Dan, capitan de plai” de V. Alecsandri .

Impartirea rolurilor;

Defasurarea activitatii pe roluri:

Conservatorul/traditionalistul

E pacat sa nu apreciem comportamentul lui Dan din poemul cu acelasi nume, care ne impresioneaza prin cinste, intelepciune, demnitate umana, dragoste si sacrificiu pentru tara si sa nu-i recunoastem patriotismul sincer, in ciuda varstei sale inaintate.

Exuberantul

Si ce daca Dan e in varsta? Important este ca si-a trait viata in demnitate, fara griji, in mijlocul naturii, in liniste, departe de haosul lumesc, pretuit de natura si prirteni adevarati, inzestrat cu mult curaj, dragoste fata de tara, inzestrat cu sentimentul onoarei si al cultului cinstei.

Dcaa stau bine sa ma gandesc, as fi gata sa traiesc in natura si liniste , departe de lumea dezlantuita, sa am un cal care sa ma poarte pretutindeni si, in cazul in care tara imi va cere s-o apar, n-as pregeta o clipa sa o fac si asemenea lui Dan as fi in stare, la nevoie, sa ma sacrific.

Pesimistul

Faptul ca Dan a murit, sacrificandu-se pentru tara, este intr-adevar un merit, a fost alegerea sa. In varsta, meditand din ce in ce mai des la trecerea timpului, Dan trebuia sa ramana acasa, sa se bucure de liniste in mijlocul naturii.

Dan era, dupa mine, o fire idealista, ar fi vrut sa indrepte lumea, deoarece ii parea “ingusta pentru bine si larga, prea larga pentru rau “.Ar fi dorit „o lume buna ca bunul Dumnezeu”. A vrut prea mult, peste limitele unei fiinte umane si, exagerand la varsta lui, pe campul de lupta, e capturat de Ghirai.

Optimistul

Mi s-a oferit, conform rolului jucat ,care-si exprima opinia intotdeauna ultimul, prilejul sa-i ascult pe confratii mei si m-a impresionat diversitatea solutiilor lor la problema in discutie. Sunt sigur, dragi colegi, ca Dan reprezinta intruchiparea romanului pentru care libertatea tarii este sacra. Desi in varsta, indraznet, intelept, mandru, semet, viteaz, dovedind spirit de sacrificiu, infratit cu natura, demn, patriot, respingand cu fermitate compromisurile, , impresionand prin simtul onoarei, Dan este reprezentantul unei perioade de glorie din istoria noastra nationala, epoca lui Stefan cel Mare, cand iubirea de patrie era suprema.

Este un model, pentru ceea ce inseamna iubirea de tara pentru noi, tinerii, si sunt convins, desi cativa dintre voi se indoiesc, ca daca istoria/tara o va cere, se vor gasi si printre noi eroi de tipul lui Dan care sa aduca, prin jertfa lor, cinstire patriei.

Aprecierea activitatii interpretarii de roluri de catre profesor

Formularea concluziei asupra problemei:

Dan, personajul central al poemului eroic “Dan, capitan de plai” de V. Alecsandri plasmuire a imaginatiei populare, este un erou insufletit de sentimente nobile si intruchipeaza pe toti luptatorii romani care, cu pretul vietii, si-au aparat glia stramoseasca

Desigur, Metoda Frisco, care este numai o etapa/un moment distinct intr-o lectie, poate fi combinata si cu alte metode si tehnici interactive care sa-l situeze pe elev in centrul actului de invatare in calitate de participant activ, de subiect si nu de obiect al educatiei.

4.3 Metoda Frisco in desfasurarea unui text liric „Lumina lina” de Tudor Arghezi, clasa a VII-a.

Etapele lectiei : • Formarea celor doua echipe:

1.- echipa de investigatie

2.- echipa de concluzionare

• Impartirea rolurilor:

• conservatorul/traditionalistul;

• exuberantul;

• pesimistul;

• optimistul

•Impartirea intrebarilor din lista de control pentru echipa de investigare, pe cele trei grupe:

G. I 1. Ce exprima poezia „Lumina lina” de T. Arghezi ?

2. Explica titlul poeziei.

3.Care este figura de stil prezenta in titlu si ce va sugereaza?

G.II 1. Metafora care il simbolizeaza pe poet este albina. De ce credeti ca poetul a les o astfel de metafora?

2.Recitati prima strofa si explicati de ce albina este intr-o situatie dramatica.

3.In strofa a doua poetul argumenteaza dramatismul situatiei albinei din prima strofa. Explicati unde a dus-o pe albina patima pentru atingerea idealului.

G.III 1. In strofa atreia, eul liric isi exprima prin adresare directa, sentimentele fata de albima. Care sunt acestea? Argumentati-le prin citirea versurilor respective.

2. Care credeti ca este concluzia/mesajul poeziei?

3. Recititi ultimul vers al poeziei si dati-i interpretarea respectiva.

Verificarea frontala a raspunsurilor elevilor;

Aprecierea raspunsurilor (de catre echipa de concluzionare ajutata de profesor);

Identificarea problemei (de catre profesor):

Joaca o atitudine fata de albina – intruchipare a aspiratiei general-umane spre atingerea perfectiunii/idealului prin creatie.

Desfasurarea activitatii pe roluri.

Conservatorul/Traditionalistul

Desigur, recunosc, „lumina lina” este o metafora prin care albina il simbolizeaza pe poet in efortul de a atinge, prin creatie, absolutul.

De aceea e pacat ca nu apreciem eforturile depuse de albina in a ne hrani. Menirea ei de a poleniza sugereaza faptul ca menirea poetului este de a da si a raspandi arta, pe cand harnicia ilustreaza truda artistului,delicatetea ei inseamna sensibilitatea si frumusetea pe care ne-o ofera arta. Sunt indurerat ca mica vietate aruncata „in plasa verde a zilei”, in valtoarea vietii, si-a gasit sfarsitul prea timpuriu, pentru cei care creeaza.

Exuberantul

Si ce daca albina si-a gasit sfarsitul dominata de patima pentru ideal? Lasati, dragi colegi, e numai o mica vietate ca multe altele si n-o plange nimeni. De ce nu a ascultat „de vantul de la stup” sa se tempereze. Sigur, efortul pentru atingerea idealului a fost prea mare pentru ea, pentru puterile ei, de aici dramatismul situatiei. Dar o condamna cineva pentru ca a luptat pentru ideal? Putea fi oprita ? Nicidecum. Si eu, care uneori ma consider un nesocotit, as fi facut poate la fel. Ma arunc cu avant cateodata in a face lucruri care ma depasesc. Si ce daca, nu regret niciodata, simt ca traiesc, nasabuinta, nu-i asa, e doar apanajul tineretii.

Pesimistul

Sunt trist cand ma gandesc la esecul dramatic, sfasietor al albinei, la neputinta de a atinge absolutul. Sunt deprimat de ceea ce i s-a intamplat albinei si nimeni nu ma poate convinge ca exista cineva care sa-l impiedice pe creatorul de arta sa nu fie cuprins de patima distrugatoare de atingere a idealului in creatie. Nimeni n-a atins pana acum absolutul. Ce rost are, prin urmare zbatera necontenita a unora de a-l atinge?

Mai bine am lasa ca lucrurile sa se desfasoare normal, sa fim mai prudenti, sa ne multumim cu mai putine lucruri spre linistea si siguranta noastra.

Optimistul

Stati, dragi colegi, ca nu e asa. Omul, cat traieste, este dator sa lupte, sa se zbata permanent, sa-si indeplineasca menirea pe pamant. Nu putem toti sta cu mainile-n san. O admir pe albina pentru efortul ei si, implicit, pe poet, fara sa neg insa ca sufletul mi-e putin atins de melancolie. Daca am da inapoi sau ne-am lasa cuprinsi de mediocritate, cine ar mai produce valori culturale/artistice in lumea asta, ce-ar face omenirea fara arta ? Nu, nu se poate asa. Recunosc ca totul in viata trebuie realizat cu moderatie, albina, prin urmare, trebuia sa fie mai prudenta, sa-si cunoasca limitele, deoarece, asa cum se stie, absolutul nu se poate atinge, este atributul Divinitatii. Daca ar fi ascultat, albina si-ar fi indeplinit misiunea, dar n-ar fi realizat mari lucruri si n-ar fi ramas (poetul) in constiinta generatiilor viitoare.

Numai artistul adevarat care produce opere de valoare pe care le lasa mostenire urmasilor, devine nemuritor cu pretul chiar al sacrificiului. Omul obisnuit moare cu adevarat ( se spune in popor ca e plans trei zile, apoi e uitat, nu si de familie, adevarat) pe cand oamenii de creatie, prin operele lor, pastrate si transmise secole de-a randul , din generatie in generatie, raman vii. Si sunt niste oameni sacrificati, e lesne de inteles.

Asadar, cu perseverenta, cu vointa si printr-o munca asidua fiecare, chiar daca nu e neaparat creator, ajunge sa-si atinga idealul in viata, dar atentie !, conditia noastra de oameni este limitata, sa ne cunoastem limitele.

Un lucru este clar : omul care aspira catre un ideal este constient ca sacrificiul face parte din conditia sa de creator si ca ,stapanit de fiorul creatiei, va fi stapanit cu siguranta de patimi mistuitoare..

Apreciera activitatii inmterpretarii de roluri a elevilor de catre profesor.

Formularea concluziei asupra problemei de catre elevi sprijiniti de catre profesor:

Poezia „Lumina lina” este reprezentativa pentru creatia lui Arghezi si este una dintre artele sale poetice (creatie literara in versuri care inglobeaza viziunea despre lume si viata a unui autor, despre misiunea sa in univers si a artei sale). Poezia exprima aspiratia poetului pentru atingerea idealului absolut in creatie. Cu alte cuvinte, in conceptia lui Arghezi si nu numai, artistul, creatorul de frumos este insufletit de setea de a atinge perfectiunea.

Dupa parerea noastra, Metoda Frisco, ca tehnica interactiva de invatare, poate fi folosita numai in lectiile de literatura nu numai in gimnaziu, dar si in liceu, in doua variante. Una dintre ele, cea completa, cuprinzand lista de control/chestionarul va este prezentata prin proiectul didactic si prin cele doua scenarii secventiale de la sectiunea 4.2. si 4.3.

In viziunea in care a fost conceputa de noi (teorie exista din abundenta, aplicatii minime), Metoda Frisco, combinata cu alte metode traditionmale interactive, trebuie sa se desfasoare pe parcursul unei ore intregi, data fiind complexitatea problematicii abordate.

In opinia noastra, opinie intemeiata pe o indelungata experienta didactica, poate fi folosita cu aceeasi eficienta si o a doua varianta, mai scurta, prin eliminarea etapei chestionarului. In acest caz, Metoda Frisco reprezinta doar o etapa distincta in cadrul lectiei, iar rolul ei este sa conduca la o eficientizare rationala a bugetului de timp alocat activitatii de invatare-predare. Dupa estimarile noastre, variantei ii pot fi rezervate, 15-20 minute, oferindu-i astfel cadrului didactic posibilitatea de a completa scenariul didactic al orei cu alte metode care sa duca la optimizarea, in general, a procesului d e

invatamant.

5. Concluzii

Pledoaria pentru utilizarea metodelor specifice in cadeul activitatilor de grup are la baza cateva avantaje evidente, care corespund atat obiectivelor cognitive, cat si celor socio-integratoare ale procesului de predare-invatare:

ofera posibilitatea manifestarii unor puncte de vedere diferite;

asigura un climat interactiv, mareste posibilitatea de comunicare;

favorizeaza aparitia unor raporturi noi de cunoastere si de stima reciproca;

obisnuieste participantii sa accepte puncte de vedere diferite, creste gradul de sustinere a propriului punct de vedere;

ofera sansa de a reflecta asupra propriilor idei, valori, atitudini si prilejuieste reconsiderarea lor in contextual contactului cu diferentele individuale;

prezinta atractivitate si declanseaza placere datorita caracterului ludic al metodelor interactive;

formeaza un comportament adecvat necesar integrarii in viata sociala.

6. Bibliografie

O.,Pacurari, Invatarea activa.Ghid pentru formatori, MEC-CNPP.,2oo1

Gliga, I., Invatarea activa, MEC., Bucuresti, 2001.

Jiga, I., Negrut, I., Invatarea eficienta, Editura Editis, Bucuresti, 1999.

Cerghit, I., Metode de invatamant, ed. a III-a, Bucuresti, Editura Didactica si

Pedagogica, 1997.

Pintilie, Mariana, Metode moderne de invatare-evaluare, Editura Eurodidact, Cluj-

Napoca, 2003.

Ionescu, Miron, Chis, Vasile,Strategii de predare si invatare, Editura Stiintifica,

Bucuresti, 1992.

Ana Stoica, Creativitatea elevilor, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1983.



loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 7189
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site