CATEGORII DOCUMENTE |
Gradinita |
MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII
programe scolare PENTRU CLASA A iii-A
stiinte ale naturii
Aprobat prin ordin al ministrului
Nr. 5198 / 01.11.2004
Nota de prezentare
Revizuirea curriculumului scolar de Stiinte ale naturii pentru clasele a III-a si a IV-a a fost determinata, in primul rand de urmatoarele aspecte:
introducerea la clasele I si a II-a, incepand cu anul scolar 2003-2004, in aria curriculara "Matematica si stiinte ale naturii" , si de preluarea in curriculum-ul acestei discipline, a unei parti a sistemului de cunostinte prevazut spre insusire in programele scolare anterioare de Stiinte ale naturii pentru clasele a III-a si a IV-a aprobate cu ordinul ministrului educatiei si cercetarii nr. 4301 din 22.08.200;
inregistrarea unor scoruri nesemnificative in ultimii ani ca rezultat al aplicarii unor proiecte internationale de evaluare a rezultatelor invatarii la sfarsitul claselor a IV-a si a VIII-a; acest lucru evidentiaza faptul ca un numar reprezentativ de elevi intampina dificultati de intelegere si de aplicare a cunostintelor din domeniul stiintelor naturii, oferite de scoala;
ritmul continuu si rapid al procesului de modificare a pietei stiintifice, insuficient reflectat in demersul anterior de revizuire a curriculumului scolar al disciplinei Stiinte ale naturii pentru invatamantul primar.
Intarzieri in restructurarea procesului de predare - invatare - evaluare a stiintelor naturii in scoala impun necesitatea gasirii unor modalitati de atragere a elevilor spre studiul disciplinelor acestui domeniu. In acest sens devine necesara proiectarea unor metode didactice specifice, centrate pe elev ca unic produs si beneficiar al procesului educativ. Lacunele existente in sistem pot fi depasite pornindu-se de la identificarea principalelor piedici manifestate la nivelul intelegerii problemelor stiintifice de catre elevi.
Disciplina de invatamant Stiinte ale naturii vizeaza observarea si perceperea lumii in intregul sau, cu componentele, procesele si fenomenele caracteristice, ca si invatarea prin intelegere si aplicare. De aceea demersul didactic trebuie deplasat de la "ce se invata?" la "de ce se invata?". Aceasta deplasare poate genera un dublu beneficiu:
de stimulare a interesului de cunoastere al copilului care vede utilitatea propriei munci prin competentele pe care le dobandeste;
de crestere a caracterului formativ al invatarii.
O problema o constituie si locul cercetarii si inovatiei in demersul didactic, adica modul in care este impartasita inovatia de catre elev. Aceasta implica transformarea elevului din spectator, in actor al activitatii stiintifice. In acest fel se evidentiaza necesitatea pregatirii elevului nu ca pe un cercetator si om de stiinta, ci ca pe un cetatean care sa utilizeze demersul stiintific in vederea intelegerii si participarii active la viata sociala. Rezolvarea problemelor ridicate implica o profunda schimbare de mentalitate in abordarea studiului disciplinei Stiinte ale naturii, iar acest demers trebuie sa inceapa chiar cu invatamantul primar. O argumentare in acest sens focalizeaza o serie de aspecte precum:
invatamantul primar se adreseaza tuturor, fiind o educatie omogena, cu cadre didactice omogene din punct de vedere al formarii initiale;
are ca scop dezvoltarea integrala a copilului;
se adreseaza unei varste la care este foarte vie curiozitatea stiintifica;
nu este un corp de informatii specializat, ci un mod de dobandire globala de cunostinte;
comunitatea invatamantului este departe de comunitatea stiintifica.
La acest nivel s-a initiat un nou proiect de programa, care propune studiul integrat al stiintelor naturii la clasele a III-a si a IV-a. Predarea stiintelor naturii, intr-o maniera integrata, la aceste clase poate permite o structurare a problemelor abordate pornind de la o serie de teme integratoare mai apropiate de capacitatea de intelegere a copilului. Baza acestei programe o constituie:
corpurile de cunostinte ale stiintelor naturii - date particulare, aspecte generale, metode;
practicile stiintifice comune - de investigatie teoretica si experimentala, de comunicare a rezultatelor;
contextele dezvoltarii stiintifice - pur stiintific, tehnologic, ecologic;
dimensiunea afectiva a cunoasterii stiintifice - ca activitate interesanta, stimulativa;
dimensiunea meta-stiintifica a cunoasterii stiintifice - prin raportarea la natura, la valorile si la limitele cunoasterii stiintifice.
Prin predarea stiintelor naturii nu se urmareste o acumulare de fapte si informatii stiintifice care sa duca la insusirea de concepte (testate si confirmate sau infirmate experimental) ci, raportarea copilului la mediul in care traieste. Stiintele, in calitatea lor de furnizor al principalelor instrumente de actiune asupra mediului natural si de transformare a acestuia, trebuie sa stabileasca limitele intre care aceasta actiune este permisa, asumandu-si astfel responsabilitatea pentru conservarea mediului. Aceasta este o alta latura a stiintei cu care copilul trebuie sa fie familiarizat in scopul realizarii unei educatii ecologice adecvate.
Importanta unei abordari interdisciplinare a stiintelor naturii consta in:
multitudinea conexiunilor pe care profesorul le poate face in dialog cu elevii;
implicarea elevilor in activitati multiple de observare, manipulare si experimentare, astfel valorificand experienta acestora si dezvoltandu-le capacitatea de a integra informatiile noi in modele explicative proprii.
Prin intermediul acestui curriculum, elevii sunt indrumati sa-si dezvolte cunoasterea de la explorarea si investigarea lumii inconjuratoare catre reprezentarea unor lumi mai indepartate si mai cuprinzatoare, parcurgand calea de la cunostinte prestiintifice (subiectivate) la intelegerea si experimentarea unor legi universale, deci obiective, prin care omul transforma natura in beneficiul sau la asumarea raspunderii pentru limitarea efectelor actiunii sale asupra echilibrului natural.
Programa scolara de Stiinte ale naturii pentru clasele a III-a - a IV-a porneste de la obiective comune domeniilor studiate pe care le coreleaza cu teme specifice acestor discipline, a caror abordare poate fi realizata, la nivelul acestor clase, integrat. Au fost urmarite obiectivele ciclului curricular de dezvoltare care vizeaza printre altele:
observarea si interpretarea proceselor naturale care au loc in mediu;
intelegerea impactului proceselor naturale asupra activitatilor umane si al activitatilor umane asupra mediului;
investigarea si interpretarea interdependentelor in si intre sisteme biologice, fizice si chimice;
incurajarea elevilor pentru asumarea de responsabilitati si pentru cooperare.
Competentele ce se urmaresc a fi formate prin curriculum-ul disciplinei Stiinte ale naturii se refera la comunicare, studiu individual, intelegerea si valorificarea informatiilor tehnice, relationarea in mediul natural si social. La acestea se adauga atitudini precum: grija fata de sanatatea proprie, a celorlalti si fata de cea a mediul natural, interesul pentru aprecierea si argumentarea logica, curiozitatea si preocuparea fata de fenomenele din mediu, independenta gandirii, creativitatea.
In scopul formarii acestor competente si atitudini, vor fi valorificate cunostinte privind mediul natural, individul, grupul de indivizi, relatiile dintre indivizi si dintre acestia si mediu, fenomene si interactiuni specifice din mediu, modificari ale mediului ca urmare a interventiei omului. Programa de Stiinte ale naturii urmareste structura celorlalte programe ale disciplinelor pentru invatamantul primar. Tematica propusa are in vedere relationarea continuturilor atat in interiorul ariei curriculare 'Matematica si stiinte ale naturii', cat si posibilitatile de relationare la nivelul celorlalte arii curriculare.
Problemele majore care pot fi invocate in abordarea acestui demers sunt baza tehnico-materiala si necesitatea pregatirii permanente a invatatorilor in cunoasterea metodelor moderne de predare si experimentare. Solutia primei probleme este recurgerea la experimentul simplu, nesofisticat, utilizand materiale din mediul familiar copilului. Pregatirea invatatorilor in abordarea corecta a acestui tip de programa necesita un efort de receptare din partea acestora si sprijinul prin formare si publicarea unor materiale curriculare adecvate.
Acest demers educational are un puternic caracter inovator in invatamantul romanesc, atat din punct de vedere al conceptiei, structurii si metodelor didactice de aplicare, cat si a compatibilizarii continutului stiintific cu particularitatile de varsta ale copiilor carora li se adreseaza.
Intelegerea si utilizarea in comunicare a unor termeni si concepte specifice stiintelor naturii Formarea si dezvoltarea capacitatilor si abilitatilor de experimentare si explorare / investigare a realitatii, folosind instrumente si procedee specifice Dezvoltarea interesului si a responsabilitatii pentru mentinerea unui mediu natural echilibrat, propice vietii |
1. Intelegerea si utilizarea in comunicare a unor termeni si concepte specifice stiintelor naturii
Obiective de referinta |
Sugestii de activitati de invatare |
La sfarsitul clasei a III-a elevul va fi capabil: |
Pe parcursul clasei a III-a se recomanda urmatoarele tipuri de activitati: |
sa indice asemanari si deosebiri dintre corpuri pe baza unor observatii proprii |
observarea unor corpuri solide si lichide si compararea proprietatilor acestora pentru a stabili care dintre ele iau forma vasului in care sunt puse; selectarea unor mostre de corpuri/obiecte dupa diferite criterii: forma, marime, culoare, stare de agregare, materialul din care sunt confectionate, intrebuintari; *identificarea amestecurilor dintr-un set de corpuri; prezentarea unor filme, diapozitive, planse in scopul identificarii caracterelor comune organismelor care alcatuiesc o grupa taxonomica: mamifere, pasari, insecte, reptile, pesti; relationarea unor structuri de baza din organismul uman si din alte organisme, cu functiile acestora (de exemplu: digestia are loc in stomac, radacinile absorb apa, dintii faramiteaza hrana, plamanii sunt importanti pentru respiratie etc.); prezentarea unor imagini ilustrand dintii unor animale, pentru a identifica erbivore si a carnivore; realizarea unor colectii de mostre de materiale naturale/prelucrate si identificarea caracteristicilor acestora: forma, culoare, stare de agregare, duritate, transparenta etc.; prezentarea unor scurte texte informative, povesti, povestiri, in scopul identificarii partilor componente la plante si animale, al identificarii locatiilor surselor de apa si a utilizarilor acesteia; prezentarea unor filme, diapozitive pentru descrierea modului in care caderea apelor este folosita pentru producerea electricitatii, morile de vant transforma energia vantului in energie mecanica, se produce energie termica in termocentrale, hrana constituie sursa de energie pentru activitatea organismului si material pentru crestere si refacere; |
sa ordoneze obiecte, organisme, fenomene si evenimente pe baza unor criterii date |
*verificarea dizolvarii unor solide si lichide (sare, zahar, detergent, nisip, ulei, otet etc.) in apa pentru a demonstra ca nu toate materialele se dizolva si clasificarea acestora dupa solubilitate (corpuri care se dizolva in apa, corpuri care nu se dizolva in apa); gruparea materialelor dupa caracteristici observate: transparenta, duritate, flexibilitate, utilizari in gospodarie, in constructii etc. si clasificarea acestora in naturale si prelucrate; selectarea unor corpuri cu proprietati potrivite utilizarii in scopuri precizate; identificarea corpurilor vii si nevii, pe baza unor criterii ca: *reactia la stimuli, miscarea, hranirea, inmultirea; clasificarea animalelor in mamifere, pasari, pesti, reptile, insecte; caracterizarea anotimpurilor dupa temperatura medie, precipitatii, vant, durata zilei si a noptii etc.; identificarea unor schimbari/evenimente din viata plantelor, a animalelor si a omului, dupa variatia unor caracteristici identificate (ciclul zi-noapte, cele 4 anotimpuri etc.) ; clasificarea surselor de apa dupa locatie, utilizari etc.; ordonarea etapelor circuitului apei in natura; alegerea, dintr-o lista, a unor alimente care fac parte dintr-o dieta sanatoasa; |
sa comunice in forme diverse observatii si comparatii asupra corpurilor studiate si asupra experimentelor realizate |
descrierea verbala sau in scris (prin desene, modele, constructii etc.) a unor caracteristici specifice corpurilor si fenomenelor din mediul inconjurator; realizarea unor colectii de plante sau parti componente ale acestora, insecte etc. dupa anumite criterii ; colectarea de date, din surse variate, privind evolutia lumii vii (aparitia si disparitia unor vietuitoare, dinozaurii si cauzele probabile ale disparitiei lor); realizarea unui proiect pe tema surselor de energie si a utilizarilor acestora; realizarea unor colaje, desene, reportaje pe teme legate de mentinerea starii de sanatate; descrierea unor situatii privind efectele interventiei omului in natura: avantajele si dezavantajele interventiei sale; prezentarea rezultatelor observatiilor si a experientelor, a experimentelor, investigatiilor efectuate, intr-o maniera personala, in clasa cat si in afara ei (comunicari stiintifice, reviste scolare etc.); |
*sa descrie proceduri simple, de natura stiintifica, utilizate in experimente |
*observarea si inregistrarea datelor cu ajutorul unui plan dat; *realizarea unor planificari pentru observarea unor evenimente. |
2. Formarea si dezvoltarea capacitatilor si abilitatilor de experimentare si explorare/investigare a realitatii, folosind instrumente si procedee specifice
Obiective de referinta |
Sugestii de activitati de invatare |
sa inregistreze in forma grafica observatii ale unor fenomene si procese din mediul inconjurator |
observarea repetata a unor transformari ale corpurilor aflate in mediul inconjurator (pozitia soarelui, inghetul/dezghetul etc.) pe parcursul unor perioade de timp; completarea periodica a unor fise de observatii cu informatii despre fenomene si procese ce se produc in mediul inconjurator, prin bifari, desene, simboluri, scurte descrieri; completarea unor scheme eliptice care sa descrie succesiunea unor fenomene si procese in circuitul apei in natura; selectarea observatiilor esentiale din datele inregistrate; reprezentarea in forma grafica (tabele de inregistrare, grafice, diagrame simple, scheme) a unor date obtinute experimental ; |
sa masoare cu instrumente conventionale si neconventionale, comparand rezultatele cu propriile estimari |
estimari ale duratelor unor fenomene pe baza unor caracteristici proprii cunoscute (puls, ritm respirator, ritm de deplasare); efectuarea unor masuratori ale unor fenomene naturale (ploi, ninsori, cresterea unui animal sau a unei plante); masurarea temperaturii exterioare cu ajutorul unui termometru de camera si inregistrarea acesteia in scopul determinarii modului de variatie in timpul unei zile; *determinarea influentei temperaturii asupra vitezei de dizolvare a unui solid in apa; compararea rezultatelor masuratorilor cu propriile estimari; |
sa deruleze experimente simple pe baza unui plan de lucru |
efectuarea unor experiente de sfaramare a solidelor, de scurgere a lichidelor pentru a demonstra ca starea de agregare ramane constanta in anumite circumstante; efectuarea unor experiente prin care solidele se transforma in lichide la incalzire (gheata se topeste) sau invers, pentru a demonstra ca starea de agregare se poate modifica in anumite circumstante; efectuarea unor experiente simple pentru punerea in evidenta a caracteristicilor apei (culoare, gust, miros, stare de agregare), aerului (culoare, gust, miros, stare de agregare), solului (culoare, stare de agregare, permeabilitate); efectuarea unor experiente simple pentru punerea in evidenta a aerului (umflarea unui balon, ventilatia cu un evantai etc.); *determinarea influentei agitarii si a marimii particulelor asupra vitezei de dizolvare; *separarea unor amestecuri (apa si nisip, suspensie de pilitura de fier in apa etc.) prin decantare, filtrare; efectuarea unor experiente simple referitoare la corpurile vii (crestere si dezvoltare, inmultire, hranire); efectuarea unor experimente care vizeaza cresterea si dezvoltarea unor vietuitoare in conditii de laborator (influenta luminii, a apei, a diferitelor tipuri de soluri, a muzicii, a zgomotului, a factorilor de poluare asupra cresterii si dezvoltarii plantelor/animalelor); verificarea descompunerii unor materiale diferite (hartie, material plastic etc.) pentru a evidentia reciclarea materialelor in natura; testarea unor materiale diferite pentru a determina care dintre acestea pot fi folosite la confectionarea unui anumit obiect cu o anumita utilizare; |
sa aplice observatia ca demers al cunoasterii de tip stiintific |
colectarea de informatii despre un sistem in cadrul unei excursii, drumetii, expeditii; observarea relatiilor dintre corpuri, proprietatile acestora si utilitatea lor in viata cotidiana; studierea comportamentului unui animal nocturn sau a schimbarilor unei plante (floarea soarelui) la alternanta zi-noapte; inregistrarea rasaritului si apusului soarelui timp de o saptamana, in diverse perioade ale anului, pentru identificarea variatiei duratei zilei-noptii, pentru tara noastra; stabilirea imbracamintei adecvate unui anumit anotimp, unei anumite activitati; identificarea vietuitoarelor pe cale de disparitie si discutarea unor posibile masuri de ocrotire a acestora; completarea portofoliului propriu cu date despre: schimbarile propriului corp de-a lungul unei perioade mai lungi de timp; schimbarile care se produc in viata unei plante sau a unui animal din mediul apropiat, de-a lungul unui interval de timp; identificarea modalitatilor de mentinere a starii de sanatate: dieta echilibrata si variata, exercitiu fizic, igiena personala, nocivitatea drogurilor, alcoolului si tutunului; |
*sa respecte regulile de comunicare si comportament negociate, in desfasurarea activitatilor de grup |
*stabilirea regulilor de desfasurare a activitatilor de grup si a responsabilitatilor fiecarui membru al grupului *respectarea regulilor stabilite pentru activitatile de grup; *realizarea sarcinilor ce revin fiecarui membru in cadrul grupului de lucru *comunicarea rezultatelor obtinute *compararea rezultatelor obtinute in activitatile de grup cu cele ale altor grupuri de lucru |
*sa confectioneze jucarii / produse, imitand obiecte din mediul inconjurator |
*realizarea unor jucarii din materiale potrivite cu ajutorul carora sa ilustreze fenomene observate; *confectionarea de jocuri si jucarii prin valorificarea unor deseuri colectate; *organizarea de expozitii cu obiectele realizate din deseuri; |
3. Dezvoltarea interesului si a responsabilitatii pentru mentinerea unui mediu natural echilibrat, propice vietii
|
Obiective de referinta |
Sugestii de activitati de invatare |
La sfarsitul clasei a III-a elevul va fi capabil: |
Pe parcursul clasei a III-a se recomanda urmatoarele tipuri de activitati: |
|
|
sa constientizeze efecte ale activitatii omului asupra mediului inconjurator |
recunoasterea unor interventii stabilizatoare sau perturbatoare ale omului in mediul natural; identificarea unor efecte ale interventiei stabilizatoare sau perturbatoare a omului asupra mediului inconjurator in diferite surse de informare (carti, reviste, ziare, mass-media, Internet etc.); interpretarea unor atitudini ale omului fata de mediul inconjurator: prin discutii, jocuri de rol, dramatizari; stabilirea unor reguli de conduita fata de mediul inconjurator prin jocuri de rol, jocuri didactice; amenajarea si intretinerea spatiului verde din curtea scolii; ingrijirea plantelor si / sau animalelor de la coltul viu al clasei; organizarea unor concursuri de afise, materiale publicitare privind unele efecte ale poluarii asupra mediului si vietii omului. |
CONTINUTURI
Caracteristici si proprietati ale corpurilor
Forma, culoare, dimensiune (lungimea ca rezultat al masurarii in unitati standard; volumul (capacitatea) ca rezultat al masurarii / compararii in unitati nestandard).
Stari de agregare (solid / lichid / gaz) - identificare in functie de forma si volum.
*Dizolvarea si conditii de crestere a vitezei de dizolvare.
*Amestecuri si separarea amestecurilor prin filtrare, decantare.
Corpuri cu viata si fara viata: plante si animale; materiale naturale si prelucrate. Utilizari.
Rolul structurilor de baza ale organismelor vii
o rolul componentelor observabile la plante: radacina, tulpina, frunza, floare, fruct, samanta
o rolul componentelor observabile si a unor organe interne la animale si la om: cap, trunchi, membre, organe de simt, stomac, plamani, inima, rinichi, schelet
Principalele grupe la animale (mamifere, pasari, pesti, reptile, insecte) - caracteristici generale.
Modalitati de mentinere a starii de sanatate: dieta, igiena personala, exercitiul fizic etc.
*Reactia la stimuli si organele de simt.
Transformari ale corpurilor si materialelor
Soarele - sursa de schimbari periodice in mediul inconjurator: lumina - intuneric, zi noapte, anotimpurile).
Transformari de stari de agregare (topire, solidificare, vaporizare, condensare). Circuitul apei in natura.
Surse de energie (vantul, soarele, caderile de apa, arderea combustibililor, hrana).Utilizari.
Omul si mediul
Apa, aerul, solul. Surse de apa - tipuri, localizare, utilizari.
Consecinte ale variatiei factorilor de mediu (lumina, apa, aer, sol, surse de caldura) asupra organismelor vii; vietuitoare disparute si pe cale de disparitie.
Protejarea mediului. Deseurile si *reciclarea lor.
SUGESTII METODOLOGICE
Prin prezentul curriculum se intentioneaza ca, pe parcursul invatamantului primar, elevii sa dobandeasca competente utile studiului ulterior al stiintelor naturii pe discipline, si sa-si structureze un set de valori si atitudini fata de stiintele naturii prin prisma raportarii fata de acestea si implicit fata de mediu. Acestea se regasesc intr-o serie de aspecte ale invatarii, vizate de practica pedagogica:
observarea atenta a mediului si a relatiilor dintre componentele acestuia;
citirea corecta si constienta a enuntului unei situatii-problema;
intelegerea si explicarea fenomenelor naturale observate sau evidentiate;
secventializarea etapelor de desfasurare a acestora;
construirea si interpretarea unor diagrame, tabele si scheme grafice care ilustreaza rezultatele unor experimente;
initierea si realizarea creativa a unor investigatii, pornind de la tematica propusa;
formarea obisnuintei de a utiliza diverse tipuri de reprezentari, pentru rezumarea, clasificarea si prezentarea concluziilor unor experimente;
formarea deprinderii de a anticipa evolutia fenomenelor studiate, pornind de la conditiile existente.
Acestea explica apropierea continuturilor invatarii de practica invatarii eficiente a stiintelor naturii. In demersul didactic, centrul actiunii devine elevul si nu predarea notiunilor stiintifice ca atare. Accentul trece de la "ce?" sa se invete, la "in ce scop?" si "cu ce rezultate?" sa se invete. Evaluarea se face in termeni calitativi; capata semnificatie dimensiuni ale cunostintelor dobandite, cum ar fi: esentialitatea, profunzimea, functionalitatea, durabilitatea, orientarea axiologica, stabilitatea, mobilitatea, diversificarea, amplificarea treptata, aplicabilitatea.
Prin acest curriculum se urmareste crearea conditiilor favorabile pentru ca elevii sa-si formeze si dezvolte competentele intr-un ritm individual, pentru a putea sa-si transfere cunostintele acumulate intr-un domeniu de studiu altui domeniu. Pentru aceasta, este util ca demersul didactic sa se orienteze spre realizarea unor tipuri variate de activitati precum:
prelucrarea variata a informatiilor adecvate obiectivelor vizate;
introducerea continuturilor utilizand moduri variate de antrenare a gandirii elevilor;
solicitarea unor corelatii intra- si interdisciplinare, care sa determine realizarea de transferuri de cunostinte;
antrenarea elevului in situatia de a decide asupra unor sarcini de lucru adecvate, situatiei-problema expuse;
formarea deprinderii elevilor de a utiliza independent manualul si alte surse de informatie, operand prin analiza pe text, interpretarea unor continuturi;
organizarea unor activitati de invatare diferentiata care sa permita desfasurarea sarcinilor de lucru in ritmuri diferite;
sugerarea unui algoritm al invatarii, prin modul de ordonare a sarcinilor.
Metodele si tehnicile de predare precum si practicile pedagogice alese in functie de ritmul de invatare si de particularitatile psiho-individuale ale elevilor trebuie sa fie esential centrate pe universul copilului. Invatarea trebuie sa se dezvolte in mod natural pornind de la ce stie elevul catre descoperirea varietatii naturii si a fenomenelor, pe cale experimentala. O invatare eficienta va da posibilitatea copilului sa experimenteze, sa redescopere natura printr-un contact direct cu aceasta in care rolul invatatorului este de ghid si colaborator.
Demersul didactic propus prin actuala programa este orientat spre:
accentuarea caracterului formativ al metodelor de instruire (acestea sunt utilizate in activitatea de predare-invatare, in scopul dezvoltarii capacitatilor de a opera cu informatiile asimilate, de a aplica si evalua cunostintele dobandite, de a verifica ipoteze si de a cauta solutii adecvate de rezolvare a problemelor propuse);
aplicarea metodelor centrate pe stimularea structurilor cognitive si operatorii ale elevilor (in scopul transformarii elevului in subiect al propriei instruiri si educatii);
o imbinare si o alternanta sistematica a activitatilor bazate pe efortul individual al elevului (documentarea dupa surse de informatie variate, observatia proprie, exercitiul individual, instruirea programata, experimentul si lucrul individual, tehnica muncii cu fise etc.) cu activitatile care solicita efortul colectiv (de echipa, de grup) de genul discutiilor;
folosirea unor metode care sa favorizeze interventia nemijlocita a elevului in realizarea experimentului.
Experimente propuse
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 4546
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved