Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
Gradinita

PROIECT DIDACTIC Relieful Romaniei - Apele din Romania (Afluentii Dunarii)

didactica pedagogie



+ Font mai mare | - Font mai mic



PROIECT DIDACTIC

Data :

Propunator:



Unitatea de invatamant: Scoala cu clasele I-VIII Tuta-Targu Trotus

Clasa a IV- a B

Disciplina: Geografia Romaniei

Unitatea de invatare: Relieful

Continut: Apele din Romania

Element de continut: Afluentii Dunarii

Tipul lectiei: mixta

Obiective cadru/Obiective de referinta

Obiectve operationale:

A.    Cognitive

La sfarsitul activitatii, elevii vor fi capabili:

OC1- sa clasifice corect apele curgatoare din tara noastra

(OBIECTIV DE ACOMODARE)

Nivel minimal- clasificarea apelor curgatoare folosind schema lectiei;

Nivel mediu- clasificarea apelor curgatoare cu ajutorul intrebarilor;

Nivel maximal- clasificarea apelor curgatoare pri comparare (analiza hartii hidrografice)

OC2- sa localizeze pe harta principalele ape curgatoare, dupa directia de curgere

(OBIECTIV DE EXERSARE)

Nivel minimal- localizarea apelor curgatoare fara a stabili limitele;

Nivel mediu- localizarea apelor curgatoare prin transferul informatiei scrise in informatie cartografica;

Nivel maximal- localizarea apelor curgatoare, stabilind limitele;

OC3- sa stabileasca caracteristici ale raurilor, dupa directia lor de curgere

(OBIECTIV DE PERFORMANTA SI EVALUARE)

Nivel minimal- identificarea caracteristicilor dupa schema lectiei;

Nivel mediu- identificarea caracteristicilor dupa intrebari;

Nivel maximal- identificarea asemanarilor si deosebirilor dintre raurile din N si NV, S, NE si E, SE.

OC4- sa precizeze apele curgatoare din zona comunei Targu Trotus si caracteristicile acestora;

(OBIECTIV DE TRANSFER)

Nivel minimal- precizarea apelor curgatoare din zona comunei Targu Trotus;

Nivel mediu- stabilirea caracteristicilor apelor curgatoare din zona Targu Trotus pe baza schemei;

Nivel maximal- stabilirea caracteristicilor apelor curgatoare din zona Targu Trotus pe baza de intrebari.

B.     Motrice

Elevii vor deveni capabili:

OM1- sa foloseasca corect instrumentele de lucru (stilou, creion, sablon);

OM2- sa-si coordoneze miscarile in conformitate cu cerintele lectiei;

OM3- sa manuiasca corect indicatorul pentru a localiza pe harta.

C.    Afective

Elevii:

OA1- vor manifesta interes, curiozitate pentru cunoasterea mediului inconjurator;

OA2- vor trai satisfactia reusitei activitatii desfasurate.

Resurse

A.    Bibliografice:

stiintifice

Doina Benescu- Tarchila, ,,Sa cunoastem geografia Romaniei- clasa a IV- a", Pitesti, Editura Carminis, 1999, pp. 46-49.

Iulia Vacarasu, ,,Valea Trotusului", Bucuresti, Editura Sport- Turism, 1980.

oficiale

,,Curriculum National. Programe scolare pentru invatamantul primar", Bucuresti, 1998;

Marcela Penes, Ioan Sorton, ,,Geografia Romaniei, manual pentru clasa a IV- a", Editura Aramis, 1998, pp. 16-17.

pedagogice

,,Didactica- manual pentru clasa a X- a", Editura Didactica si Pedagogica, 1990;

metodico-didactice

D. Stoica, L. Buse, ,,Metodica predarii geografiei", Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica, 1990;

Octavian Mandrut, Gabriela Apostol, ,,Curriculum scolar- geografie, clasele IV- IX. Ghid metodologic", Editura Corint, 1998;

Ioan Danila, Elena Taralunga, ,,Lectia, in evenimente. Ghid de proiectare didactica", Editura Egal, 2002.

B.     Metodologice:

a. strategia didactica:

-mixta (din punctul de vedere al particularitatilor evolutive ale gandirii elevilor);

-semialgoritmica (din punctul de vedere al dirijarii invatarii);

b. metode si procedee:

-metode de comunicare orala: explicatia, descrierea, conversatia, problematizarea;

-metode de actiune reala: exercitiul,;

-metode de explorare si descoperire: demonstratia cu ajutorul imaginilor, hartii, schemei;

c. forme de organizare: frontala, individuala;

d. mijloace de invatamant: planse, harta, ilustrate, fisa de lucru, schema lectiei.

C. Temporale: 50 minute.

Pozitia lectiei in modul

14. Dunarea

16. Apele statatoare

SINTEZA PROIECTULUI DIDACTIC

OBIECTIVE

SARCINI DE INVATARE

ITEMI DE EVALUARE

OC1- Sa clasifice corect apele curgatoare din tara noastra.

S1OC1- Priviti cu atentie harta si precizati care sunt criteriile de clasificare a apelor curgatoare.

S2OC1- Clasificati apele curgatoare dupa cele doua criterii.

I1OC1- Care sunt criteriile de clasificare a apelor curgatoare?

I2OC1- Selectati si bifati raspunsul corect:

a.           Cele mai multe rauri izvorasc din Carpati.

b.           Oltul si Muresul au obarsia apropiata.

OC2- Sa localizeze pe harta principalele ape curgatoare, dupa directia de curgere.

S1OC2- Localizati pe harta principalele ape curgatoare, dupa directia de curgere.

I1OC2- Care sunt directiile de curgere ale apelor curgatoare?

OC3- Sa stabileasca caracteristicile raurilor, dupa directia lor de curgere.

S1OC3- Enumerati principalele rauri din V si NV, din S, din E si NE si din SE.

S2OC3- Stabiliti cateva caracteristici ale afluentilor Dunarii.

I1OC3- Completati tabelul cu afluenti directi sau indirecti ai Dunarii. Dati cate trei exemple.

Afluentii din S

Afluentii din V/NV

Afluentii din E

OC4- Sa precizeze apele curgatoare din zona comunei noastre si caracteristicile acestora.

S1OC4- Enumerati apele curgatoare din comuna noastra.

S2OC4- Precizati cateva caracteristici ale raurilor din comuna Targu Trotus

I1OC4- Care sunt apele curgatoare din comuna noastra?

I2 OC4- Afluentul direct al Siretului este:

a.           Trotusul

b.          Oituzul

c.           Casinul

d.          Tazlaul

SCENARIUL DIDACTIC

EVENIMENTELE LECTIEI/CONTINUTURI/STRATEGIE

OBIECTIVE

ACTIVITATEA INVATATORULUI

ACTIVITATEA ELEVILOR

OM2

OM3

OC2

OC1

OC2

OC3

OC4

OC1

OM1

OM2

OA2

OM3

I.MOMENT ORGANIZATORIC (1 min)

Creez conditii favorabile pentru buna desfasurare a lectiei. Pregatesc materialele necesare.

II.CAPTAREA ATENTIEI (2 min)

Prezint elevilor mai multe imagini in care sunt ilustrate ape curgatoare din tara noastra. De asemenea, le prezint si o harta cu cei mai importanti afluenti ai Dunarii.

III. ANUNTAREA TEMEI SI A OBIECTIVELOR (2 min)

Comunic, in limbaj accesibil, obiectivele urmarite si continutul invatarii. Precizeze ca aceste performante sunt posibile numai prin retinerea informatiilor prezentate pe parcursul activitatii si prin observarea atenta a matricelor ilustrative.

IV. REACTUALIZAREA CUNOSTINTELOR (5 min)

Port discutii cu elevii in legatura cu principalele caracteristici ale fluviului Dunarea si importanta economico- sociala a Dunarii. Orientez atentia elevilor catre harta pentru a prezenta limitele Dunarii la noi in tara.

V. PREZENTAREA CONTINUTULUI NOII INVATARI (3 min)

Precizez ca vom discuta despre principalele rauri din tara care se varsa in Dunare.

Titlul lectiei: ,,Afluentii Dunarii"- se va scrie pe tabla.

VI. DIRIJAREA INVATARII (20 min)

Cer elevilor sa priveasca cu atentie harta cu cei mai importanti afluenti ai Dunarii.

Precizez elevilor ca apele curgatoare se clssifica in functie de doua criterii:

a.           dupa izvor;

b.          dupa directia de curgere.

Prezint elevilor clasificarea raurilor in functie de cele doua criterii:

Dupa izvor:

-fluviul Dunarea;

-raurile care izvorasc:

-din Muntii Carpati (majoritatea);

-din zona de deal;



-din zona de campie (relativ putine).

Dupa directia de curgere: raurile care se varsa:

in V si NV;

in SV;

in S;

in SE;

in E si NE.

Atrag atentia elevilor ca majoritatea raurilor sunt afluenti directi ai Dunarii. Exceptie fac foarte putine rauri. Acestea sunt afluenti indirecti, varsandu-se in Tisa.

Prezint elevilor principalele rauri, dupa directia lor de curgere, cu caracteristicile acestora.

Captez atentia elevilor prezentandu-le imagini, fotografii cu afluentii principali ai Dunarii.

Cer elevilor sa enumere apele curgatoare din orasul nostru.

Ofer informatii suplimentare despre cele patru rauri.

VII. OBTINEREA PERFORMANTEI (5 min)

Cer elevilor sa dea exemple de cativa afluenti ai Dunarii din S, din N- NV si E.

VIII. FEEDBACK-UL (3 min)

Cer elevilor sa coloreze cu culoarea albastra principalii afluenti ai Dunarii, folosindu-se de harta prezenta pe fisa (harta cu apele curgatoare din Romania).

IX.. EVALUAREA ACHIZITIILOR (5 min)

Indic elevilor sa rezolve fisa de evaluare.

Apreciez verbal modul cum elevii s-au implicat in desfasurarea lectiei si obtinerea performantelor.

X. RETENTIA (3 min)

Solicit elevii sa urmareasca harta si sa precizeze ce afluenti importanti ai Dunarii izvorasc din afara tarii.

XI. TRANSFERUL (2 min)

INTERN: Propun elevilor sa se gandeasca la masurile care se pot lua pentru a pastra curate apele curgatoare din tara.

EXTERN: Recomand elevilor sa utilizeze materiale auxiliare pentru a-si completa cunostintele pentru aceasta tema.

Se pregatesc pentru inceperea lectiei.

Cerceteaza continutul imaginilor respective si citesc cu glas tare principalii afluenti ai Dunarii.

Urmaresc cu atentie exprimarea invatatorului si-si manifesta interesul pentru cunoasterea unor noi elemente ale spatiului geografic.

Elevii raspund la intrebarile puse, utilizand informatii din lectia anterioara si din observatiile directe, in mod logic. Vor localiza pe harta limitele Dunarii.

Elevii asculta cu atentie titlul noii lectii.

Vor scrie pe caiete titlul lectiei.

Elevii cerceteaza harta prezenta pe banca fiecaruia.

Urmaresc cu atentie clasificarea raurilor.

Urmaresc pe harta.

Sunt atenti la observatiile invatatoarei.

Localizeaza pe harta toate raurile si retin caracteristicile acestora. Completeaza schema pe caiete. Elevii privesc imaginile.

Enumera cele patru rauri din Onesti. Sun atenti la noile informatii, completeaza schema.

Dau exemple de afluenti din zonele indicate.

Coloreaza afluentii Dunarii.

Rezolva individual fisa de evaluare.

Asculta si isi manifesta satisfactia privind performantele obtinute.

Urmaresc cu atentie harta si observa ca Siretul si Prutul izorasc din Ucraina (Carpatii Padurosi).

Se mobilizeaza pentru activitatea viitoare.

Raurile din V si NV- afluenti ai Tisei

Nr. Crt.

Raul

Caracteristici

TISA

- izvoraste din Carpatii Padurosi (Ucraina) si se varsa in Dunare pe teritoriul Iugoslaviei.

- afluentii Tisei: Somesul, Crisul Repede, Crisul Negru, Crisul Alb, Muresul, Bega.

TIMIS

- este afluent al Dunarii pe teritoriul Iugoslaviei.

CERNA

- este afluent al Dunarii la hotarul cu Iugoslavia.

Raurile din S

Nr. Crt.

Raul

Caracteristici

JIU

- de V- izvoraste din Retezat;

- afuenti: Tismana, Motru;

- de E- izvoraste din Parang.

OLT

- izvoraste din Hasmasul Mare, aproape de acelasi loc ca Muresul;

- are multi afluenti pe care sunt construite hidrocentrale: Oltetul, Lotrul etc.

- formeaza defileuri (ex. Cozia)

CALMATUI

- izvoraste din zona de campie (jud. Buzau)

ARGES

- izvoraste din Muntii Fagaras;

- pe el se afla construit barajul de la Vidraru;

- are afluent raul Dambovita.

IALOMITA

- izvoraste din Muntii Bucegi;

- formeaza chei: Cheile Tatarului.

Raurile din NE si E

Nr. Crt.

Raul

Caracteristici

SIRET

- izvoraste din acelasi loc cu Tisa (din Carpatii Padurosi);

- afluenti: Suceava, Moldova, Bistrita, Trotus, Putna, Ramnicu Sarat, Buzau, Barlad, Vaslui.

PRUT

- izvoraste din acelasi loc cu Siretul si Tisa, din Ucraina;

- are foarte putini afluenti;

- mai lung ca Siretul.

Raurile din SE (Dobrogea)

Nr. Crt.

Raul

Caracteristici

TELITA

- se varsa in lacul Razim

TAITA

- izvoraste din Muntii Macinului si se varsa in Lacul Razim;

CASIMCEA

- au debit mic;

- se varsa in limanele si lagunele de pe tarmul Marii Negre

Reteaua hidrografica a comunei - Targu Trotus

Reteaua hidrografica este formata din raul Trotus si afluentii lui de pe stanga (paraul Galean sau Gatianu, paraul Varatec, paraul Podului si paraul Caraclau) si de pe dreapta (paraul Tutei sau Ursuluca si paraul Piatra sau Varnita).

Principalul curs de apa de pe teritoriul localitatii Targu Trotus il reprezinta raul Trotus. El izvoraste din muntii Ciucului de la o altitudine de 1360 m, urmeaza directia Sud-Nord pe linia cutelor carpatine dominante, in zona Ghimes-Faget, directia se schimba spre Sud-Vest si isi incepe prin aceasta traversarea straturilor in sens transversal.
In aval de orasul Targu Ocna, dupa ce traverseaza flisul paleogen, raul Trotus intra in depresiunea Tazlau-Casin, se varsa in Siret la sud de orasul Adjud, avand o lungime totala de 144 km.

Raul Trotus traverseaza teritoriul localitatii de la vest spre est pe o lungime de 8 km si pe o panta de scurgere de 11%.

In bazinul raului Trotus se intalnesc dese izvoare minerale: Depresiunea Casinului Ardelean, Slanic- Moldova, Valea Dofteanei, dar si in alte locuri. Majoritatea izvoarelor au o mineralizare ridicata si complexa, pretandu-se pentru folosinte terapeutice.

FISA DE EVALUARE

I.1.Care sunt criteriile de clasificare a apelor curgatoare?

2. Selectati si bifati raspunsul corect:

a. Cele mai multe rauri izvorasc din Carpati;

b. Oltul si Muresul au obarsia apropiata.

II. Care sunt directiile de curgere ale apelor curgatoare?

III. Completati tabelul cu afluenti directi sau indirecti ai Dunarii. Dati cate trei exemple.

Afluentii din S

Afluentii din V/NV

Afluentii din E

IV.1. Care sunt apele curgatoare din comuna noastra?

Afluentul direct al Siretului este:

a.       Trotusul

b.      Oituzul

c.       Casinul

d.      Tazlau

ANEXA 13

Harta unitatilor de relief

( dupa Corneliu Stoica , ,,Valea Trotusului"-enciclopedie, Editura Magic Print, Onesti 2006)




Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 5396
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved