Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





Gradinita

Planurile de actiune ale scolilor

didactica pedagogie

+ Font mai mare | - Font mai mic




Planurile de actiune ale scolilor

Denumirea cursului



Planurile de actiune ale scolilor

Informatii generale

Descrierea cursului

Cursul ofera instruire privind principiile de realizare a planurilor de actiune ale scolilor (PAS), sistemul actual de planificare la nivel regional, local si la nivelul scolilor, abordarea participativa in realizarea planurilor, structura si continutul PAS si instruire privind tehnicile folosite in realizarea acestor planuri, inclusiv analiza SWOT si elaborarea obiectivelor SMART.

Grupul tinta

Inspectori scolari din toate judetele.

Importanta cursului pentru grupul tinta

Cursul le va permite acestora sa isi imbunatateasca abordarea monitorizarii PAS-urilor.

Structura cursului

Obiective

  • Acordarea de asistenta tehnica scolilor din sistemul IPT in oferirea unei posibilitati de a colabora pentru a-si imbunatati capacitatea de a elabora planul de actiune al scolii.
  • Explicarea structurii si a unei abordari comprehensive in realizarea de PAS
  • Posibilitatea de a discuta si de a transmite cunostinte actuale si expertiza
  • Posibilitatea de a permite participantilor sa analizeze in detaliu anumite aspecte implicate in realizarea planurilor de actiune ale scolilor
  • Posibilitatea de a prezenta “Ghidul de realizare a PAS pentru scoli”
  • Posibilitate de a clarifica abordarea folosita, perioadele de timp acordate si nivelul asistentei.

Activitati

Cursul se va baza pe diverse activitati si va fi interactiv. Vor fi prezentate temele variate specifice realizarii planurilor de actiune ale scolilor, care vor fi ulterior analizate si reluate printr-o serie de activitati (vezi 3.3. de mai jos si Anexa A).

Rezultate

Dupa aceasta sesiune de instruire, participantii ar trebui:

Sa aiba o imagine globala asupra cadrului general si abordarea specifica PAS

Sa realizeze durata de timp asociata si conexiunile existente intre PRAI, PLAI, PAS

Sa fi avut posibilitatea de a analiza anumite aspecte specifice cadrului si abordarii folosite in realizarea PAS, care pot fi aplicate, ulterior, in realizarea unui PAS pentru fiecare scoala in parte;

Sa aiba in vedere ghidul scris si mecanismele folosite pentru a monitoriza elaborarea PAS.

Informatii/cunostinte preliminare necesare

Nu este necesara detinerea anumitor cunostinte anterior acestui proiect.

Programul cursului

Datele desfasurarii cursului

2 zile

Locatie

Casa Corpului Didactic

Programul cursului

Ziua 1

Sesiunea 1 – Introducere

Prezentarea 1 – prezentarea formatorilor

Introducere in proiectul Phare TVET si in curs

Posibilitatea de a pune intrebari

Prezentarea 2

Cadrul realizarii Planului de actiune al scolii, perioada de timp asociata, prezentare generala a structurii PAS

Activitatea 1

Adaugarea prioritatilor stabilite in PLAI la cele stabilite in planurile de actiune elaborate la nivel national si regional

Pauza

Sesiunea 2 Elaborarea PAS – Proces si continut

Prezentarea 3

Elaborarea PAS – Proces si continut

Activitatea 2

Aspecte legate de buna practica

Masa de pranz

Sesiune plenara Rapoarte primite de la grupuri. Concluzii

Prezentarea 4

Analiza mediilor interne si externe – domeniu de aplicare si abordare. Planuri operationale; consultatii, monitorizare si revizuire

Activitatea 3

Surse de date pentru evaluarea impactului de mediu

Pauza

Activitatea 4

Studiu de caz in analiza SWOT

Inchidere

Ziua 2

Activitatea 5

Planuri operationale si obiective SMART

Prezentarile 5 si 6 – prezentarile formatorilor

Realizarea practica a Planului de actiune al scolii: beneficii, aspecte si probleme.

Exemple de buna practica - prezentari sustinute de 2 directori din 2 scoli din cadrul proiectului Phare 2001-2003

Pauza

Prezentarile 5 si 6– prezentarile formatorilor

Realizarea practica a Planurilor de actiune in scoli: beneficii, aspecte si probleme.

Exemple de buna practica - prezentari sustinute de 2 directori din 2 scoli din cadrul proiectului Phare 2001-2003 (formatorii)

Masa de pranz

Intrebari, propuneri, recomandari referitoare la curs

Pauza

Evaluare si concluzii

Inchidere


Anexe

A Materiale pentru curs

a) Ghid pentru pregatirea Planului de actiune al scolii (anexat acestui document)

b) Descrierea activitatilor in cadrul cursului (anexata acestui document)

c) Lucrare privind prioritatile stabilite la nivel national si regional

d) PRAI pentru toate regiunile de care apartin participantii la acest curs (toate PRAI pot fi, de asemenea, gasite si pe site-ul CNDIPT, www.tvet.ro)

e) PLAI pentru toate judetele de care apartin participantii la acest curs (cateva exemple pot fi, de asemenea, gasite si pe site-ul CNDIPT, www.tvet.ro)

f) Exemple de PAS (cateva exemple pot fi, de asemenea, gasite si pe site-ul CNDIPT, www.tvet.ro)

Ghid de elaborare a Planului de Actiune al Scolii (PAS)

Cuprins

Introducere privind ghidul

Contextul planificarii

Pozitia strategica a fiecarei scoli

Modalitatea de planificare si elaborare a PAS

Aria de cuprindere si continutul planului de actiune al scolii

Lucrul in parteneriat

Elaborarea si scrierea planului

Partea 1 – Context

Partea a 2 - a – Analiza nevoilor - mediul extern

Partea a 3 - a – Analiza nevoilor – mediul intern

Analiza SWOT

Aspecte care necesita dezvoltarea

Partea a 3-a – Planul operational

Partea a 4- a – Consultare, monitorizare si evaluare

Lista de verificare privind intocmirea PAS

Anexe

Surse ale datelor si informatiilor si bibliografie

Exemple si modele

Planul de actiune pentru elaborarea PAS

Exemplu de plan de actiune pentru elaborarea PAS

Model SWOT

Model pentru planul de scolarizare

Plan de actiune pentru Partea a 3- a –planul operational

Model pentru Planul de Actiune al Scolii

1. Introducere

Ghidul este menit sa va ofere sprijin in ceea ce priveste urmatoarele aspecte:

  • Elaborarea unei modalitati de lucru generale la nivelul scolii privind planificarea actiunilor /dezvoltarii
  • Colectarea si analizarea datelor si informatiilor necesare
  • Planificarea activitatilor de consultare a factorilor interesati
  • Formularea concluziilor si analizarea optiunilor strategice existente pentru a asigura eficacitatea si o pozitie bine definita pe piata
  • Stabilirea celor mai importante directii de interventie si actiune
  • Formularea obiectivelor, stabilirea tintelor si a termenelor
  • Stabilirea actiunilor care pot duce la depasirea problemelor si atingerea obiectivelor
  • Stabilirea de comun acord a activitatilor prin care se va verifica punerea in aplicare a actiunilor si se va realiza monitorizarea si evaluarea generala in lumina rezultatelor obtinute 

Ghidul ofera exemple care arata modul in care pot fi abordate aspecte diferite. In ceea ce priveste sectiunea 7, au fost incluse exemple de sectiuni scrise sau completate in scop demonstrativ.

Acest ghid a fost utilizat in cadrul unei sesiuni pilot cu un grup de scoli din Brasov.

Pe pagina de internet a CNDIPT puteti gasi copii ale Planurilor de Actiune ale Scolii elaborate de scolile si Centrul de Resurse implicate in faza pilot din judetul Brasov. Aceste planuri nu sunt prezentate drept exemple care trebuie copiate, ci ca exemple de planuri pentru elaborarea carora scolile au primit indrumari intr-o masura mai mare.

Termene pentru elaborarea si actualizarea PAS

In general, sugestiile care urmeaza se pot aplica proceselor PAS desfasurate pe parcursul oricarui an scolar. Planificarea actiunilor de elaborare a PAS-urilor pe parcursul anului scolar 2006-2007 va fi discutata in decursul sesiunilor de formare.

Planificarea si dezvoltarea trebuie privite ca un proces ciclic fara inceput si sfarsit, stabilind doar anumite obiective intermediare in timpul procesului. PAS trebuie revizuit si actualizat in mod continuu, in conformitate cu schimbarile care apar. Cu toate acestea, veti gasi in continuare sugestii privind obiectivele intermediare ale procesului:

  • februarie – inceperea procesului de actualizare a analizei contextului si a analizei nevoilor
  • sfarsitul lunii aprilie – sunt formulate concluziile si este stabilit un set de prioritati si obiective clare
  • sfarsitul lunii mai – planul operational pentru anul scolar urmator (in acest caz 2006-2007) este finalizat si poate fi implementat incepand cu luna septembrie
  • perioada verii – informarea tuturor membrilor personalului in legatura cu continutul planului si rolul fiecaruia in punerea lui in aplicare
  • septembrie (sau mai devreme) – implementarea planului
  • trimestrial – analiza oficiala a progresului realizat in conformitate cu planul
  • continuu – monitorizare si actualizare

2. Contextul planificarii

In ultimii ani, abordarea planificarii in invatamant a trecut printr-un proces de reforma. La nivel national, Ministerul Educatiei si Cercetarii a elaborat o “Sinteza a prioritatilor pe termen scurt si mediu pentru invatamantul pre-universitar” [1]. Acest document precizeaza masurile si sursele de finantare care se vor utiliza pentru pregatirea aderarii Romaniei la UE in 2007 si pentru cresterea eficacitatii si a calitatii sistemului educational in general. Veti gasi mai multe explicatii in legatura cu activitatile desfasurate ca parte a programului de reforma in fisele de proiect pentru Proiectele Phare 2001, 2002 si 2003. De asemenea, Ministerul Educatiei si Cercetarii a elaborat un nou proiect de lege privind asigurarea calitatii – acesta poate fi gasit pe pagina de internet a ministerului. De asemenea, Guvernul Romaniei a elaborat si un Plan National de Actiune pentru Ocuparea Fortei de Munca si un Plan Comun de Actiune – ambele furnizand un context de politici pentru planificarea IPT, deoarece se refera la dezvoltarea economica si a resurselor umane pentru urmatorii ani. Toate aceste trei documente reprezinta lecturi esentiale pentru directorii de scoli si pentru cei implicati in planificare.

A fost introdusa, de asemenea, planificarea in invatamant la nivel regional. Fiecare Agentie de Dezvoltare Regionala a elaborat noi Planuri de Dezvoltare Regionala care cuprind capitole ce se refera atat la aspecte economice, cat si la resursele umane. Acestea ofera informatii privind dezvoltarea economica a regiunii in viitor (dar doar pana in 2006). Primele Planuri Regionale de Actiune pentru Invatamant au fost elaborate pentru intervalul de timp 2003-2010, in timp ce versiunile urmatoare au fost elaborate pe intervalul de pina in 2013. PRAI pune accentul pe formarea profesionala initiala pentru tineri. Se intentioneaza ca pe viitor acestea sa se extinda si sa aiba in vedere intreg invatamantul de dupa 14 ani atat pentru tineri, cat si pentru adulti.

Planurile Regionale de Actiune pentru Invatamant sunt planuri pe termen lung pentru dezvoltarea IPT in regiune, elaborate in colaborare. Acestea contin:

  • Prioritati regionale
  • Tinte care trebuie atinse la nivelul intregii regiuni
  • Actiuni care trebuie aplicate la nivelul intregii regiuni
  • O abordare strategica de definire a retelei scolare
  • O directie privind calificarile necesare in cadrul regiunii

Planurile Locale de Actiune pentru Invatamant sunt planuri generale pe termen lung pentru dezvoltarea IPT in judet precizand modul in care judetul si institutiile din cadrul acestuia:

vor contribui la realizarea prioritatilor si tintelor regionale

vor pune in aplicare actiunile stabilite la nivelul unui judet

vor aborda prioritatile specifice/unice de dezvoltare ale fiecarui judet, mai ales in ceea ce priveste zonele de restructurare

vor reanaliza reteaua scolara din judet in conformitate cu planul regional

vor furniza tipurile, nivelurile si numarul de calificari adecvate pentru a raspunde nevoilor de competente de la nivel local si regional (atat profesionale cat si generale)

vor imbunatati eficienta lucrului in parteneriat din cadrul judetului (in special colaborarea cu partenerii sociali)

vor planifica asigurarea eficienta a resurselor in cadrul judetului

In afara de consultarea PRAI si PLAI din zona in care este amplasata scoala, directorii si persoanele implicate in planificare trebuie, de asemenea, sa ia in considerare planurile regionale si locale de actiune pentru invatamant ale judetelor/regiunilor vecine, pentru a putea aborda problemele si evolutiile comune din diferite judete/regiuni. Acest lucru este foarte important pentru “scolile de specialitate” care ofera specializari la nivel regional sau national, cum sunt scolile care ofera specializare in poligrafie, pescuit sau selarie si pentru cele aflate la granita unei regiuni sau a unui judet, cum sunt de exemplu scolile din Sinaia.

Un anumit timp, scolile au elaborat planuri care stabileau directiile de dezvoltare pentru o serie de domenii cum ar fi calificarile noi, dezvoltarea profesionala a personalului, renovarea cladirilor, achizitia de echipamente noi. Pentru anul scolar 2004-2005 modalitatea de abordare a dezvoltarii scolii a fost revizuita astfel incat sa se asigure concordanta cu cadrul de planificare la nivel national, regional si local.

Planurile de Actiune/Dezvoltare ale scolii sunt planuri de dezvoltare a IPT in cadrul unei scoli individuale sau al unui grup de scoli. Aceste planuri definesc scopul si rolul fiecarei scoli, precum si rolul pe care acesta il va avea in realizarea programului de dezvoltare a IPT de la nivel national, regional si local. PAS descrie modul in care fiecare scoala:

va contribui la realizarea prioritatilor, tintelor si actiunilor regionale si locale

va imbunatati calitatea educatiei si a instruirii oferite de scoala

va raspunde cerintelor pietei muncii si nevoilor individuale

va indeplini programul de reforma pentru IPT

va ajuta la asigurarea unei forte de munca calificate in mod corespunzator in zonele de restructurare

va contribui la programele de formare continua pentru tineri si adulti

va lucra in parteneriat cu alte scoli, parteneri sociali si organizatii autorizate in vederea furnizarii unor servicii eficace si a stabilirii de retele de colaborare locale

va asigura utilizarea eficienta a resurselor (fizice si umane)

Directorii si personalul din cadrul scolii trebuie sa recunoasca din ce in ce mai mult importanta de a lucra in parteneriat atat la nivel regional cat si la nivel local, de a desfasura activitati riguroase de auto-evaluare atat la nivel institutional cat si individual, precum si importanta unei abordari care sa puna clientul pe primul loc.

Alte organizatii, cum ar fi Agentiile de Ocupare a Fortei de Munca, Consiliile Locale si Judetene si angajatorii locali vor fi, de asemenea, incurajate sa integreze prioritatile din cadrul PRAI si PLAI in propriile activitati de planificare, pentru a asigura o abordare “unitara” a planificarii la nivel local.

Se intentioneaza ca planificarea sa se bazeze pe o perspectiva pe termen mai lung. In general, tinerii raman in sistemul de invatamant de dupa 14 ani pentru cel putin patru ani. Planificarea trebuie sa aiba in vedere situatia economica si sociala care va exista in momentul cand acesti tineri obtin calificarea si nu situatia din momentul intrarii acestor tineri in sistemul IPT. Din acest motiv PRAI si PLAI sunt elaborate pentru intervalul de timp 2003-2010. Desi este dificil de asigurat o perspectiva pe termen lung, deoarece prognozele sunt uneori greu de obtinut, aceasta perspectiva este esentiala pentru o planificare eficienta a necesarului de abilitati pentru viitor. De aceea, directorii de scoli si persoanele implicate in planificare trebuie sa se asigure ca studiile si colectarea datelor includ prognoze pentru viitor precum si nevoile si situatiile curente.

3. Pozitia strategica a fiecarei scoli

Avand in vedere schimbarile situatiei economice din Romania si trecerea de la o economie centralizata la o economie de piata, este important ca scolile sa isi analizeze cu atentie rolul si pozitia strategica. Planificarea la nivel regional si local capata din ce in ce mai multa amploare, in timp ce scolile dobandesc un grad tot mai mare de autonomie. Daca vor exista aceleasi tendinte ca in alte parti ale UE, asteptarile clientilor vor creste. Acest lucru poate genera o crestere a competitiei intre furnizorii de formare profesionala (atat publici, cat si privati).

Este mai putin probabil sa fie alocate fonduri pentru calificarile in urma carora absolventii nu isi gasesc un loc de munca. Excesul de calificari pentru sectoarele aflate in declin, in special pentru anumite domenii de fabricatie, trebuie indepartat astfel incat resursele sa poata fi alocate unor domenii noi. Acest lucru va avea implicatii in ceea ce priveste atat personalul, cat si resursele fizice. Obtinerea de rezultate bune nu va mai fi suficienta pentru ca o scoala sa continue sa obtina fonduri pentru anumite calificari. Aceasta poate duce, de asemenea, la o revizuire a modului de administrare a retelei scolare sau la reducerea numarului de scoli. Trebuie luate in considerare diferite modele de colaborare si management, cum ar fi de exemplu o abordare de tip federativ care a fost adoptata in unele tari din UE.

In acest context, scolile individuale nu pot fi privite in mod izolat. Fiecare dintre ele joaca un anumit rol in oferta de formare profesionala din cadrul regiunii si din regiunile invecinate. Fiecare scoala detine un rol distinct in cadrul planului general pentru invatamantul profesional si tehnic din regiune. Fiecare scoala trebuie sa inteleaga foarte clar modul in care rolul sau strategic il completeaza pe cel al altor scoli din zona si in ce fel acesta difera de cel al altor scoli.

Fiecare scoala trebuie sa contribuie pentru a asigura egalitatea sanselor indiferent de varsta, sex, etnie, deficiente sau situatia socio-economica a elevilor sau de situarea geografica a acestora. Scolile vor lucra pe baze de colaborare pentru atingerea acestui obiectiv. Directorii scolilor, managerii, consiliile de administratie si personalul trebuie sa analizeze:

ce fel de scoala este (sau doreste sa fie)

valorile care sunt importante in cadrul scolii

pietele carora scolile incearca sa li se adreseze si daca aceste piete au fost bine identificate, avand in vedere activitatile altor furnizori

daca aceste piete se vor schimba in viitor

in ce fel rolul si scopurile scolii difera de cele ale altor scoli (atat publice, cat si private) din regiune

daca scoala adopta cu adevarat principiul orientarii spre client sau daca activitatile sale au in centru oferta

modul in care scoala poate colabora indeaproape cu o serie de alti parteneri, inclusiv cu alte scoli si tipul acestor parteneriate si retele de colaborare

3.1 Identificarea altor factori implicati

Un prim pas in analizarea pozitiei strategice este identificarea celorlalti factori interesati si implicati. Acestia nu se limiteaza numai la celelalte scoli, dar pot cuprinde, de asemenea, furnizori privati de formare profesionala, autoritati locale, alte agentii publice dintr-un anumit sector, agenti economici locali, parinti, elevi. Toti acestia au o anumita influenta asupra pozitiei si rolului strategic pe care scoala le va adopta in cele din urma. Cine sunt clientii scolii? Doar agentii economici locali sau exista si alti clienti? In ce mod se poate asigura scoala ca tine cont de nevoile viitoare ale clientilor si ale pietei?

Intocmirea unei diagrame a factorilor interesati poate fi un instrument util pentru stimularea discutiilor despre cei care au un anumit interes in legatura cu scoala si cu activitatile acesteia. O astfel de diagrama a factorilor interesati va poate ajuta la:

identificarea tuturor factorilor interesati care sunt cu adevarat importanti pentru scoala

evaluarea tipurilor de relatii cu factorii interesati si a influentei acestora

stabilirea prioritatilor in ceea ce priveste relatiile cu factorii interesati

analizarea schimbarilor care se doresc in ceea ce priveste relatia curenta cu factorii interesati

elaborarea unor strategii pentru atingerea rezultatului dorit

Pe internet, exista exemple numeroase de diagrame ale factorilor interesati – cautati „stakeholder mapping[4]”.

3.2 Strategii de diferentiere

Desi scolile sunt organizatii „non-profit”, au multe trasaturi comune unei afaceri. In Marea Britanie, de exemplu, directorii de scoli IPT se considera drept conducatorii unei afaceri si adopta multe practici folosite in domeniul afacerilor.

Scolile, la fel ca cei care conduc o afacere pot dori sa se diferentieze de alte scoli, pentru a-si asigura o pozitie competitiva. Exista o serie de modalitati prin care o scoala se poate diferentia si anume:

Imagine – scolile deja se diferentiaza din acest punct de vedere. Unele datorita spatiilor de care dispun, locului sau mijloacelor pe care le ofera, altele datorita renumelui de scoala „buna”

Sprijin – acesta este un aspect care poate fi imbunatatit in multe dintre scoli. In UE, se obisnuieste sa se faca diferente intre scoli in functie de sprijinul pe care il ofera elevilor – nu doar sprijin financiar, ci si sprijin si ajutor individual pentru a raspunde nevoilor individuale de invatare.

Pret – in scolile IPT, poate insemna taxele pentru adulti sau, de exemplu, costul manualelor etc pentru tineri. De asemenea, poate insemna costul transportului si/sau al cazarii.

Calitate – desi este evident ce presupune, scolile trebuie sa stabileasca in ce mod pot face dovada calitatii si sa identifice care sunt caracteristicile care asigura calitatea formarii pe care o ofera. Desi toate scolile trebuie sa asigure un grad inalt de succes al elevilor, unele scoli vor dori sa se limiteze la oferirea unui „serviciu de baza”, pe cand altele vor pune la dispozitie servicii mai sofisticate.

Proiectare modul in care sunt elaborate si predate cursurile de formare. Desi exista probabil mai putina flexibilitate in aceasta activitate decat in orice alta afacere, exista o anumita posibilitate de diferentiere, de exemplu prin oferirea unor cursuri in regim intensiv (full time) si seral (part time), a unor ore diferite de incepere a orelor, a unei combinatii intre modul traditional de prezenta si invatarea la distanta etc.

Multe scoli din Romania adopta deja una sau mai multe dintre aceste strategii, fie in mod constient sau fara sa isi dea seama si isi promoveaza imaginea folosindu-se de aceasta oferta pe care o au. De exemplu o scoala isi poate face reclama ca fiind un centru regional de formare intr-un anumit domeniu sau se poate concentra pe nivelul inalt de sprijin pe care il asigura anumitor categorii de elevi sau pe rezultatele foarte bune pe care le obtin elevii. Cu toate acestea, este important ca modalitatea aleasa sa fie analizata indeaproape si sa fie una intentionata si menita sa asigure o pozitie durabila. De asemenea, este foarte dificil sa se faca o diferentiere eficienta pe baza tuturor criteriilor de mai sus in acelasi timp! Care este cea mai importanta strategie de diferentiere? Prin ce anume este scoala diferita de alte scoli care ofera aceleasi calificari?

3.3 Strategii privind aria de cuprindere a activitatilor scolii

Scolile pot fi de asemenea diferentiate prin aria de cuprindere a activitatilor pe care le desfasoara si a serviciilor pe care le ofera. Aceasta introduce ideea segmentarii care este foarte importanta din punct de vedere al promovarii pe piata. De exemplu, unele scoli pregatesc numai tineri, pe cand altele au de asemenea cursuri pentru adulti. Unele scoli se limiteaza la calificari dintr-un singur domeniu, pe cand alte scoli ofera calificari in mai multe domenii. Unele scoli ofera calificari doar pentru nivelurile 1 si 2, pe cand altele ofera calificari pentru nivelul 3 si/sau 4. Segmentarea se poate referi la toate activitatile scolii sau la o anumita calificare. De exemplu, in afara de diferentele mentionate mai sus, unele scoli au cursuri cu orar diferit pentru aceeasi calificare pentru a raspunde nevoilor diferitelor grupuri de clienti. Strategiile referitoare la aria de cuprindere a activitatilor scolii pot fi:

Nesegmentare – adica, o masura se potriveste tuturor. In cadrul scolii, adultilor si tinerilor cu orice fel de abilitati li se ofera aceleasi calificari in acelasi fel.

Segmentare – adica, atentie acordata unor segmente clar diferentiate. Segmentarea de piata si cunoasterea segmentelor carora scoala li se adreseaza sunt lucruri importante care trebuie avute in vedere.

Nisa – este atentia acordata unui singur segment. Aceasta strategie poate fi potrivita atunci cand scoala ofera calificari intr-un domeniu foarte specializat sau doreste sa ofere cursuri de formare in acel domeniu – poate un domeniu nou.

Particularizarea – adica modalitati diferite pentru fiecare client. In aceasta categorie se incadreaza de exemplu cursurile de formare pentru companii.

3.4 Strategii de extindere

Multe scoli doresc sa se extinda pentru a-si mentine viabilitatea financiara. In aceste conditii, exista o serie de modalitati strategice:

Strategii de patrundere – castigarea unui numar mai mare de clienti de pe piata actuala (de exemplu, mai multi tineri de 16 ani doresc sa devina bucatari sefi)

Strategii de dezvoltare a produsului – elaborarea unor noi calificari sau noi modalitati de organizare a predarii calificarilor actuale, de exemplu invatamantul la distanta

Strategii de dezvoltare a pietei – prin intermediul carora se largeste dimensiunea generala a pietei, de exemplu prin stabilirea ca grupuri tinta a grupurilor slab reprezentate

Strategii de diversificare – prin care scolile isi largesc aria de activitati, de obicei prin activitati intr-un domeniu foarte apropiat de cel al scolii

Strategii de intrare si control – acestea cuprind fuziuni, colaborari si parteneriate etc.

Este important sa ne amintim faptul ca din punct de vedere al educatiei, obiectivul este acela de a raspunde nevoilor unui numar cat mai mare de persoane care aleg invatamantul profesional si tehnic initial si continuu. Acest lucru inseamna ca strategiile de patrundere pot sa nu fie intotdeauna cele mai utile. Pentru a spori numarul persoanelor care beneficiaza de invatamantul profesional si tehnic, este posibil sa fie nevoie ca piata pentru IPT sa fie largita prin dezvoltare de piata. Altfel, tot ceea ce se va intampla va fi ca scolile sa intre intr-o competitie agresiva pentru atragerea acelorasi elevi. Acest lucru este cunoscut drept „agitare” - acelasi tip de elevi se muta dintr-o parte a sistemului in alta. In aceste conditii, scolile mai slabe sau mai putin viabile din punct de vedere financiar vor disparea. Desi acest lucru inca se poate intampla in unele cazuri, cei din domeniul educatiei aspira in general mai degraba sa sporeasca gradul general de participare cu fondurile avute la dispozitie decat sa limiteze piata. Acest lucru este foarte important pentru a asigura egalitatea sanselor. De aceea scolile trebuie sa se gandeasca in ce mod pot contribui (alaturi de altii) la dezvoltarea pietei. Dezvoltarea si diversificarea produsului pot avea ambele un rol, daca tintesc piete noi.

3.5 Repozitionarea, inclusiv retragerea

In anumite conditii, retragerea de pe o anumita piata poate aduce avantaje, de exemplu atunci cand numarul elevilor se afla in scadere sau cererea pentru o anumita meserie pe piata se afla in scadere si oferta este prea mare. In acest caz, in loc de a astepta cresterea cererii sau a deveni nerentabil, o retragere strategica din acea activitate poate fi alegerea potrivita.

O scoala isi poate schimba pozitia pe piata prin schimbarea calificarilor pe care le ofera, a serviciilor pe care le pune la dispozitie sau a grupurilor de clienti pe care le deserveste.

3.6 Reteaua de sprijin

Importanta ca pozitia scolii sa fie privita in raport cu pozitia altor scoli a fost deja subliniata. In acelasi timp, scoala trebuie sa se considere parte a unei retele care ofera servicii de formare profesionala in regiune. In cadrul sesiunilor de formare privind „Lucrul cu intreprinderile” la care toti ati participat a existat o activitate despre crearea unei retele de parteneriat in jurul scolii. Aceste retele sunt de asemenea importante la nivelul judetului si al regiunii. Desi retelele despre care s-a discutat in cadrul seminarului privind „lucrul cu intreprinderile” au facut referire in principal la agentii economici, retelele de parteneriat pot cuprinde toate tipurile de factori interesati mentionati mai sus. De asemenea, pot avea legatura cu o serie larga de activitati, nu doar cu asigurarea practicii la locul de munca.

O arie de activitati in care colaborarea poate aduce multe beneficii este aceea a resurselor. Resursele sunt limitate, dar cu toate acestea exista o cerere tot mai mare ca scolile sa ofere acele calificari care sunt cautate pe piata muncii. Unele tipuri de pregatire profesionala implica cheltuieli mari de investitie, pe cand alte tipuri de pregatire profesionala, cum ar fi cea in domeniul productiei alimentare implica, de asemenea si costuri de regie ridicate. Scolile au nevoie din ce in ce mai mult de calculatoare si programe de calculator care isi pierd imediat actualitatea. In unele zone geografice, elevii au cu greu acces la calificari potrivite care sa le permita sa urmeze traseul profesional dorit si sa le asigure sanse mari de gasire a unui loc de munca in viitor. Resursele trebuie folosite intr-un mod cat mai eficient. Nu exista prea mult loc pentru suprapuneri, ineficienta si/sau risipa in folosirea acestor resurse. Acest lucru inseamna ca scolile si alte organizatii trebuie sa analizeze modalitati de colaborare pentru a folosi cat mai eficient posibil resursele si pentru a le impartasi.

Planul de actiune al scolii va trebui sa ia in considerare reteaua de parteneriate care trebuie stabilita pentru sprijinirea activitatilor scolii si pentru folosirea cat mai eficienta a resurselor din regiune. Mai multe indrumari privind retelele de colaborare intre scoli veti gasi in sectiunea 6.

3.7 Prezentarea scopului

Asadar, inainte de a intra in detaliile procesului de planificare este important ca personalul scolii si ceilalti factori interesati sa analizeze pozitia strategica a scolii. Acest lucru va ajuta la clarificarea misiunii. Vi s-a cerut sa incepeti scrierea planului cu „prezentarea scopului”, dar aceasta poate fi privita ca o declaratie a misiunii. Nu uitati ca aceasta trebuie sa fie SCURTA si LA OBIECT. Trebuie sa explice scopul scolii si aria sa de activitati. De asemenea, poate reprezenta un punct de referinta in comparatie cu care se poate stabili daca planurile viitoare sunt semnificative si potrivite si daca acestea ajuta scoala sa nu „se indeparteze de la misiunea stabilita”. Aceasta indepartare are loc atunci cand organizatia se implica in diferite activitati care nu contribuie in mod direct la atingerea scopului(rilor) principal(e). Un exemplu de prezentare a scopului pentru o scoala IPT este oferit in Partea 1– paragraful 8.1.1. 

4. Modalitatea de planificare si elaborare a PAS

Multe organizatii isi concentreaza intr-o masura foarte mare atentia pe continutul planurilor lor. Evident, acest lucru este important, dar o aceeasi importanta o are si modul in care planul respectiv este elaborat.

Planificarea trebuie sa fie o activitate continua, ciclica, fara inceput si sfarsit. Cu toate acestea, majoritatea organizatiilor intocmesc un plan actualizat la aceeasi data in fiecare an pentru a isi putea stabili directiile planificarii si pentru a putea sa stabileasca un program anual privind dezvoltarea. Planurile de succes sunt acele planuri care transpun cele scrise pe hartie in actiuni care produc o diferenta. Deseori planurile pot fi doar exercitii pe hartie, stand neutilizate pe raft. Acest lucru se intampla frecvent, deoarece nu exista un sentiment de proprietate din partea tuturor membrilor personalului si a factorilor interesati pentru ca acestia nu au fost implicati in elaborarea planului. In aceste conditii, planul poate fi dificil de pus in aplicare.

Pentru a exista un sentiment de proprietate si responsabilitate fata de acest plan, este importanta implicarea unei varietati cat mai mari de factori interesati in elaborarea planului. Printre acestia trebuie sa se numere cadre didactice, personal administrativ si de sprijin. De asemenea, trebuie sa aiba loc consultari si discutii care sa ofere informatii in vederea intocmirii planului, cu parinti, tineri, agentiile pentru ocuparea fortei de munca, angajatori si asociatii ale angajatorilor, consilii locale si judetene si alti factori interesati. Planul nu trebuie sa fie un document elaborat exclusiv de director sau membrii conducerii superioare. In mod similar, cu cat activitatile de zi cu zi includ mai multe procese de analiza si evaluare, cu atat mai usor personalul va putea fi implicat in procesul de planificare a actiunilor la nivelul scolii.

Pasul 1 il reprezinta identificarea factorilor interesati (vezi 3.1 de mai sus) care pot avea un anumit impact asupra dezvoltarii scolii si/sau care pot fi beneficiarii serviciilor sau produselor scolii. Aceasta va va ajuta sa planificati in mod eficient consultarea, discutiile si implicarea eficienta in elaborarea PAS. Nu uitati ca celelalte scoli (inclusiv scolile IPT) din cadrul regiunii dumneavoastra vor reprezenta factori interesati. Lucrand impreuna cu aceste scoli si planificand oferte si servicii educationale complementare, veti putea realiza mai mult decat daca veti concura pentru a oferi lucruri identice.

Pasul 2 – Dupa identificarea factorilor interesati, stabiliti modalitatea de lucru pentru planificare si intocmiti un plan de proiect pentru elaborarea PAS. Astfel, va va fi mai usor sa conduceti procesul de elaborare a planului si veti avea posibilitatea de a urmari progresul realizat. In Anexa 2, veti gasi un model optional. Modalitatea de lucru trebuie sa includa urmatoarele:-

discutii cu membrii personalului referitoare la: ce isi doreste scoala sa devina in viitor (ex. pana in 2010), cum isi percepe scoala rolul sau in cadrul comunitatilor locale, judetene si regionale, modul in care contributia scolii trebuie/ ar putea fi integrata cu cea a altor scoli, modul in care aria sa de activitati ar putea sa se schimbe in viitor, de exemplu prin oferirea mai multor servicii educationale pentru adulti. Membrii personalului din cadrul organizatiei trebuie sa impartaseasca un scop comun.

analiza mediului extern – identificarea seturilor de date care trebuie colectate (seturile de date stabilite de comun acord a fi colectate trebuie clar definite)

aplicarea unui model de auto-evaluare – in ce mod se va realiza, care vor fi termenele de realizare, care va aria sa de cuprindere?

stabilirea surselor de date /informatii care se vor utiliza, stabilirea responsabilitatii pentru colectarea datelor si a termenelor pentru aceasta activitate

planificarea analizarii datelor – cine va face acest lucru si care este termenul limita?

stabilirea de comun acord a unei modalitati si a responsabilitatii pentru formularea concluziilor care rezulta din analiza mediului intern si extern – in ce mod vor fi verificate aceste concluzii cu factorii interesati?

mecanismele pentru formularea si convenirea obiectivelor si tintelor

modalitatea de analizare a problemelor care au dus la formularea obiectivelor astfel incat sa poata fi stabilite actiuni pentru depasirea acestor probleme.

introducerea elementelor de planificare operationala prin implicarea unui numar mare de membri ai personalului, de exemplu prin intalniri ale echipelor de lucru

modul in care alte activitati, de exemplu activitatile de elaborare a planurilor privind parteneriatele locale sau desfasurarea auto-evaluarii, vor fi integrate intr-un singur plan de actiune.

scrierea planului – de catre cine. Formatul in care va fi distribuit – prin internet, pe hartie?

Pasul 3 – programarea unui anumit timp pentru a face posibila indeplinirea sarcinilor de elaborare a planului. In unele scoli din cadrul UE, anumite zile dedicate dezvoltarii profesionale a personalului sunt alocate desfasurarii de activitati de planificare. Timp de o zi sau mai multe zile membrii personalului lucreaza pe baza unui program structurat, ceea ce le da posibilitatea de a cerceta unele aspecte legate de dezvoltare si de a planifica actiuni pentru rezolvarea problemelor. Deseori, activitatea de planificare face parte din intalnirile obisnuite ale echipelor de lucru din cadrul scolii. Uneori aceste intalniri au loc intre cadrele didactice ale unei catedre, de exemplu membrii catedrei de silvicultura analizeaza modalitati de imbunatatire a rezultatelor elevilor, iar alteori poate avea loc o intalnire intre reprezentantii diferitelor catedre, de exemplu atunci cand se discuta o tema precum invatarea centrata pe elev. O singura persoana sau un grup restrans de persoane trebuie sa detina responsabilitatea pentru colectarea tuturor contributiilor si intocmirea planului pe baza contributiei colective a factorilor interesati.

Ati putea programa anumite intalniri cu membrii personalului pentru activitati de planificare, in vederea sprijinirii elaborarii planului de actiune al scolii, folosind una dintre modalitatile de organizare a intalnirii enumerate mai sus.

5. Aria de cuprindere si continutul planului de actiune al scolii

“Dezvoltarea scolii reprezinta un proces de planificare la nivelul scolii menit sa indrume si sa orienteze scoala catre indeplinirea misiunii sale”[5]. “Desi un plan este elaborat atat in contextul regional si local al planului strategic privind invatamantul, acesta reflecta caracterul unic al mediului scolii respective” . Cu alte cuvinte, planul scolii se bazeaza atat pe perspectiva regionala, cat si pe cea locala, dar precizeaza atat modul in care scoala individuala va contribui la atingerea obiectivelor regionale si locale, cat si modul in care aceasta va raspunde nevoilor prezente si viitoare ale comunitatii din imediata apropiere (vezi Sectiunea 3 de mai sus).

Daca este bine intocmit, planul trebuie sa contina opiniile colective ale factorilor interesati, opinii referitoare la punctele tari ale scolii, la problemele cu care se confrunta scoala si la mijloacele de abordare a acestor probleme si de imbunatatire a calitatii serviciilor oferite de scoala. In contextul sistemului IPT din Romania, este foarte important sa ne asiguram ca planul precizeaza calificarile si abilitatile de care tinerii au nevoie pentru a-si gasi un loc de munca in viitor. Acestea vor fi atat abilitati profesionale, cat si generale. La fel de importante vor fi, de asemenea aspectele referitoare la consiliere si orientare, educatia privind cariera, dezvoltarea infrastructurii si a resurselor umane, precum si diferitele modalitati de predare si invatare.

Planul de actiune al scolii trebuie sa acopere toate activitatile scolii:

Programele pentru tinerii din cadrul invatamantului profesional si tehnic de zi pentru toate nivelurile

Modalitatile de furnizare a informatiilor despre scoala, calificari disponibile si activitati de orientare privind calificarile potrivite

Educatia privind cariera in colaborare cu alti parteneri

Cursuri de formare pentru adulti – fie cursuri de zi, fie serale

Serviciile oferite agentilor economici, de exemplu cursuri scurte particularizate

Activitatile comerciale, generatoare de venit, cum ar fi de exemplu producere de alimente si vanzarile

Alte servicii furnizate comunitatii (daca este cazul)

Cu toate acestea, cea mai mare atentie in acest moment trebuie acordata formarii profesionale initiale. Este important ca acest plan sa integreze toate celelalte planuri de actiune in care scoala este implicata, cum ar fi de exemplu Planul de Parteneriat, planul privind implicarea in retelele de orientare profesionala, invatarea centrata pe elev, planul de actiune privind auto-evaluarea etc.

Modelul propus pentru elaborarea Planului de Actiune/Dezvoltare al Scolii are patru parti: -

Plan de Actiune al Grupului Scolar xxxxx

Partea 1 - Contextul

Formularea scopului/misiunii

Profilul prezent al scolii (scurta introducere despre scoala)

Analiza rezultatelor anului trecut

Contextul national

Obiectivele si tintele la nivel regional si local

Partea a 2-a – Analiza nevoilor

Analiza mediului extern

Analiza mediului intern

Analiza SWOT– rezumat si matrice

Rezumatul aspectelor principale care necesita dezvoltare (prioritati si obiective generale)

Partea a 3-a –Planul operational

Obiectivele (specifice) si tintele scolii

Actiuni pentru scoala (incluzand responsabilitatile, termenele si resursele)

Planul de scolarizare pentru anul 2004-2005

Planul de parteneriat al scolii – pentru colaborarea cu intreprinderile si cu alti factori interesati

Planul de dezvoltare profesionala a personalului

Finantarea planului

Partea a 4-a – Consultare, monitorizare si evaluare

Rezumat privind modul de organizare a procesului de consultare in vederea elaborarii planului

Organizarea activitatilor de monitorizare, evaluare si actualizare a planului

“Un Plan al Scolii bun se bazeaza pe o examinare amanuntita a nevoilor intregii scoli si ale comunitatii sale” . Planurile de actiune ale scolilor sunt eficiente daca:

  • Au la baza o analiza temeinica a mediului intern si extern
  • Sunt foarte bine corelate cu PRAI si PLAI
  • Sunt elaborate pornind de la cerere (nu de la oferta)
  • Sunt ambitioase, dar realiste
  • Specifica in mod clar ceea ce trebuie facut
  • Sunt elaborate prin colaborare si in parteneriat cu factori interesati interni si externi
  • Stabilesc un program de activitati adaptat scolii respective
  • Acopera toate activitatile scolii dar urmaresc dezvoltarea prin stabilirea doar a unui numar limitat de prioritati cheie
  • Cuprind tinte masurabile si incadrate in timp

Au actiuni clare, lipsite de ambiguitate

Precizeaza modalitati pentru monitorizare, evaluare si actualizare

Anexa 3 cuprinde un format optional pentru Planurile de Actiune ale Scolii. Formatul pentru planul operational (partea a 3- a) este obligatoriu .

6. Lucrul in parteneriat

Ideea fundamentala care sta la baza dezvoltarii si furnizarii IPT este aceea a parteneriatului. S-a estimat ca un procent de 40-50% din ceea ce invata elevii se dobandeste in scoala, restul de 50-60% fiind dobandit in familie si in comunitate. De aceea este foarte important ca scolile sa colaboreze cu comunitatea si cu factorii interesati pentru a planifica si a furniza invatamantul profesional si tehnic si serviciile de sprijin aferente.

Trasatura caracteristica a programelor de invatamant profesional este aceea ca ofera o legatura intre scoala si munca. Ele se bazeaza pe colaborarea dintre educatie si agentii economici si pe parteneriatele intre educatie si alte parti ale societatii. Sunt menite sa furnizeze activitati de invatare in cadrul scolii, activitati de invatare la locul de munca si activitati care sa coreleze cele doua tipuri anterioare de activitati. In acest fel, comunitatea este implicata in educatia si dezvoltarea tinerilor. Reteaua de colaborare pe care o reprezinta Comitetele Locale de Dezvoltare a Parteneriatului Social (CLDPS), promovate in cadrul programelor TVET, are legaturi cu scoala si implica parinti, agenti economici, agentii publice si private in sprijinirea tinerilor.

Intr-un mediu in care resursele sunt limitate si in care nici profitul si nici competitia nu reprezinta factorii motivanti principali, se pot obtine realizari mai mari prin colaborare si parteneriat, decat prin eforturile proprii ale fiecarei scoli in parte – asa cum s-a aratat in cursul de formare privind planul de actiune al scolii.

Planurile de Actiune ale Scolii trebuie sa cuprinda planuri privind crearea de retele pentru impartasirea resurselor etc. Ati analizat deja aceasta cerinta in cadrul cursului de formare privind Planurile de Actiune ale Scolii, “Lucrul cu intreprinderile” si Orientarea profesionala in timpul proiectului PHARE 2001.

Sugestii privind implicarea comunitatii in invatamantul profesional

Colaborarea eficienta in cadrul parteneriatului se bazeaza pe o serie de elemente care ii pot ajuta pe factorii interesati sa aduca schimbari in modul in care furnizeaza serviciile. Cele mai importante sunt urmatoarele:

  • Implicarea partenerilor potriviti. Parteneriatele functioneaza la potentialul lor maxim atunci cand acestea sunt alcatuite dintr-o combinatie adecvata de reprezentanti ai multor organizatii. Astfel, diferitele servicii sunt furnizate tinerilor de catre persoanele cu cele mai adecvate competente si experienta. In special, prin implicarea unor agenti economici diferiti ca marime si tip, tinerii pot beneficia in cadrul parteneriatului de o serie vasta de activitati practice, de orientare profesionala eficienta si de experienta in munca.
  • Asigurarea angajamentului. Parteneriatul trebuie sa se bucure de avizul si sprijinul liderilor de nivel inalt ai organizatiilor colaboratoare care sa fie dispusi sa aloce timp, bani si resurse umane pentru activitatile de parteneriat. Asumarea unui astfel de angajament poate fi incurajata prin dezvoltarea unui sentiment de proprietate in randul diferitelor organizatii.
  • Dezvoltarea unei viziunii comune. Este necesara dezvoltarea unei viziuni comune asupra unor rezultate asteptate care sa fie realiste si care sa tina cont de obiectivele individuale ale fiecarui partener, astfel incat sa existe o intelegere reala intre parteneri.
  • Elaborarea unui plan oficial. Pentru succesul eforturilor de colaborare este esentiala elaborarea unui plan oficial care sa cuprinda scopurile si obiectivele comune pe termen lung si scurt, precum si masurile pentru atingerea acestora. 
  • Accentul pus pe performanta. Scolile implicate in parteneriat pot obtine beneficii prin adoptarea perspectivei sectorului privat care pune accentul pe performanta si raspundere.
  • Urmarirea obiectivului comun. Trebuie incurajata dezvoltarea unui mediu in care accentul se pune pe nevoile elevilor si pe obtinerea rezultatelor asteptate.
  • Mentinerea parteneriatului. Parteneriatele trebuie cultivate si mentinute. Sunt necesare timp si eforturi pentru a ne pregati pentru schimbarile inevitabile care vor aparea in timpul functionarii unui parteneriat. 

Desi exista multe modalitati de a implica agentii economici, organizatiile comunitare, parintii si alti parteneri in imbunatatirea proceselor de predare si invatare si in sprijinirea tinerilor in procesul de pregatire pentru o cariera viitoare si pentru ocuparea unui loc de munca, eforturile mai organizate si care sunt caracterizate de elementele descrise mai sus au sanse mai mari de a asigura colaborarea eficienta intre toti factorii interesati.

Exista o serie de aspecte legate de activitatile scolilor care pot beneficia in urma stabilirii unor parteneriate si retele de colaborare. Printre acestea se numara urmatoarele:

Intelegerea mediului extern si intern in care scoala isi desfasoara activitatea, astfel incat planificarea sa fie mai eficienta si sa fie bazata pe cerere

Planificarea furnizarii in comun a anumitor servicii, cum ar fi de exemplu serviciile de informare, orientare si consiliere, servicii de promovare a IPT pentru elevii din gimnaziu

Asigurarea unor oportunitati pentru experienta in munca (abilitate cheie)

Asigurarea practicii profesionale la locul de munca

Indrumarea si sprijinirea elevilor in timpul studiilor

Fonduri pentru si achizitionarea de echipamente, mobilier si materiale pentru a sprijini procesul de invatare

Asigurarea unor resurse adecvate pentru cheltuielile pe care le implica desfasurarea activitatilor de zi cu zi ale scolii

Elaborarea si scrierea unor materiale didactice noi

Impartasirea exemplelor de buna practica in cadrul scolii si cu alte scoli si organizatii pentru a imbunatati calitatea generala a IPT si a modului de administrare a acestuia

Impartasirea resurselor intre scolile aflate in vecinatate

Sprijin reciproc pentru managerii si personalul din scolile IPT

Organizarea unor activitati/sesiuni comune de dezvoltare profesionala a personalului

Proiectarea unor instrumente si colectarea informatiilor de piata si a feedback-ului din partea utilizatorilor

In cadrul planului operational din PAS, se solicita ca pentru fiecare actiune sa fie identificati partenerii implicati. Nu uitati, colaborarea si lucrul in cadrul unei retele poate si trebuie sa aiba loc atat in cadrul scolii, cat si in afara acesteia. In special, ganditi-va in ce mod colaborarea poate ajuta toate scolile, nu doar scoala dumneavoastra, sa se imbunatateasca.

Cu cine ar trebui sa colaboreze scolile?

Agenti economici si asociatiile acestora

Prin intermediul invatamantului profesional, agentii economici trebuie sa isi asume un rol activ in cadrul comunitatii educationale. Avand in vedere ca agentii economici recunosc nevoia permanenta de angajati bine pregatiti din punct de vedere al cunostintelor tehnice si teoretice si din punct de vedere social, acestia sunt deseori interesati sa colaboreze cu scolile in vederea furnizarii unor programe de educatie si instruire actualizate pentru tinerii care vor fi viitori lor angajati. Invatamantul profesional trebuie sa exploateze nevoia angajatorilor de a avea lucra cu persoane calificate prin implicarea acestora in identificarea competentelor necesare in sectorul economic pe care il reprezinta – stabilind astfel repere pentru educatie si dobandirea de competente. Majoritatea parteneriatelor intre scoli si agenti economici au drept scop principal desfasurarea practicii de catre elevi in vederea dezvoltarii competentelor profesionale specifice. Este important ca angajatorii sa fie de asemenea implicati in a-i ajuta pe elevi sa isi dezvolte acele abilitati cheie generale care le vor spori sansele de angajare. Pana in prezent, se poate ca angajatorii sa fi fost implicati mai mult in organizarea practicii elevilor decat in evaluarea acestora. Cu toate acestea, odata cu elaborarea standardelor de pregatire bazate pe competente si a sistemelor de evaluare, implicarea angajatorilor in evaluarea elevilor la locul de munca va deveni un aspect important. De asemenea, agentii economici pot avea o contributie importanta la serviciile de orientare profesionala si consiliere in cariera, deoarece pot pune la dispozitie exemple actuale si concrete privind situatia sectorului de activitate pe care il reprezinta si competentele solicitate pentru a lucra in acel sector.

Agentii de Dezvoltare Regionala si Locala

Planificarea regionala este o caracteristica principala a sistemelor europene. Consolidarea acestui proces si in Romania va permite stabilirea unor prioritati de dezvoltare pentru zone specifice ale tarii si specificarea unor directii in ceea ce priveste locurile de munca pe care Agentiile de Dezvoltare Regionala incearca sa le atraga in regiunile lor prin intermediul strategiilor de dezvoltare economica si sociala. Este esential ca scolile IPT sa tina cont de aceste directii si sa isi identifice rolul pe care il au in atingerea obiectivelor si tintelor stabilite prin PRAI. Acest lucru va presupune colaborarea cu alte scoli, cu alte agentii din sectorul public si privat si cu agentii economici pentru a asigura corelarea si coerenta tuturor contributiilor. 

Dezvoltarea IPT la nivel local prin intermediul Comitetelor Locale de Dezvoltare si a Planurilor Locale de Actiune pentru Invatamant va juca un rol din ce in ce mai important in transpunerea prioritatilor regionale in tinte si actiuni la nivel local care sa reflecte programul specific de dezvoltare locala. Planurile de scolarizare trebuie corelate cu previziunile din PRAI si PLAI astfel incat oferta de calificari si formare sa raspunda mai indeaproape nevoilor viitoare ale pietei muncii. Acest lucru este destul de dificil, dar in urmatorii ani prognozele privind nevoile viitoare de competente se vor imbunatati ca rezultat al unor cercetari mai bune, ceea ce va ajuta scolile si CLD sa isi elaboreze oferta intr-un mod mai eficient. 

Agentiile de Ocupare a Fortei de Munca

Agentiile de Ocupare a Fortei de Munca reprezinta parteneri potentiali foarte importanti pentru scolile IPT. Se gasesc in fiecare judet si detin informatii valoroase privind atat cererea cat si oferta de pe piata muncii. De aceea, ele pot informa scolile IPT in legatura cu deficitul sau oferta prea mare de calificari de pe piata muncii, pe termen scurt si mediu. Prin activitatile lor, agentiile ofera sprijin somerilor si celor aflati in cautarea unui loc de munca, mai ales acelora care provin din grupuri dezavantajate. Agentiile de Ocupare a Fortei de Munca sunt o resursa pentru comunitate, deoarece ofera acces la informatii si la servicii de consiliere in cariera, furnizeaza analize ale nevoilor pietei muncii si fac publice locurile de munca vacante.

Reprezentantii Agentiilor de Ocupare a Fortei de Munca sunt membrii importanti ai Comitetelor de Dezvoltare Locala. In calitate de finantatori si organizatori ai programelor de formare pentru adulti, Agentiile pot sprijini scolile IPT in ceea ce priveste oferta de cursuri de formare pentru adulti. Exista o serie variata de scheme de finantare a cursurilor de formare pentru adultii someri. De asemenea, Agentiile pot oferi indrumari in ceea ce priveste curriculum-ul si pot sprijini stabilirea unor programe de practica la locul de munca.

Camerele de comert si industrie

Agentiile comunitare, precum Camera de Comert, reprezinta de asemenea resurse valoroase pentru dezvoltarea profesionala a elevilor deoarece asigura legatura cu lideri ai comunitatii si ofera experiente de invatare in cadrul comunitatii. Anumiti agenti economici se pot oferi voluntari sa desfasoare activitati de indrumare a elevilor, sa organizeze vizite in intreprinderile lor, sa participe la lectii pentru a vorbi despre subiecte legate de afaceri si comert si la sesiuni de informare pentru parinti si sa ofere sprijin cadrelor didactice. 

In plus, foarte multi agenti economici dispun de spatii si mijloace de desfasurare a cursurilor de formare, care alaturi de cele ale scolilor, pot permite organizarea unor programe mai extinse de formare a adultilor. Unele scoli au stabilit deja acorduri in acest sens.

Casele Corpului Didactic

In calitate de furnizori de formare continua pentru cadre didactice pe plan local, Casele Corpului Didactic au un rol important in identificarea, in colaborare cu scolile, a nevoilor de formare si dezvoltare profesionala a cadrelor didactice si a personalului de sprijin si in organizarea cursurilor de formare. Este esential sa existe o legatura stransa intre scoli si Casele Corpului Didactic, astfel incat cursurile de formare organizate sa sprijine reformele din invatamantul profesional stabilite prin programele PHARE si sa reflecte bunele practici din IPT. Planurile de Actiune ale Scolii trebuie sa identifice modalitatile de colaborare.

Organizatii neguvernamentale

Organizatiile neguvernamentale reprezinta parteneri potentiali foarte utili in dezvoltarea IPT, asigurand ca informatiile si indrumarile, orientarea profesionala si calificarile reflecta nevoile elevilor si ale altor factorilor interesati. ONG-urile pot asigura legatura cu comunitatile, cu grupurile dezavantajate si cu agentii economici.

Ele pot indeplini mai multe roluri printre care: rolul de agentie principala care solicita fonduri pentru implementarea unor proiecte, administrarea unor proiecte, asigurarea legaturii cu membrii lor, furnizarea de informatii actuale privind piata muncii si a unor informatii si indrumari privind nevoile grupurilor dezavantajate, cum ar fi persoanele cu venituri mici, populatia roma, locuitorii din mediul rural, persoanele cu nevoi educationale speciale.

Consiliile orasenesti, locale si judetene

Avand in vedere rolurile pe care le au in planificarea si finantarea scolilor IPT, Consiliile reprezinta parteneri importanti si trebuie sa fie incluse in acordurile de parteneriat pe care le incheie fiecare scoala IPT. De asemenea, trebuie avut in vederea rolul lor de angajatori locali importanti, reprezentand un potential partener pentru desfasurarea instruirii practice in atelier si la locul de munca. 

Inspectoratele scolare

Inspectoratele scolare sunt in mod evident parteneri cheie in procesul de planificare si asigurare a calitatii. Ele au rol esential in implementarea actiunilor din PRAI si PLAI, asigurand complementaritatea contributiilor fiecarei scoli IPT si utilizarea optima a unor fonduri publice limitate.

Alte scoli

Programele PHARE au scos in evidenta beneficiile pe care le aduce colaborarea cu alte scoli in vederea imbunatatirii procesului de planificare si a ofertei IPT. Retelele de colaborare intre scoli ofera oportunitati pentru impartasirea exemplelor de buna practica si pentru initierea unor dialoguri referitoare la reforma IPT, la modalitatile de reducere a costurilor pe care trebuie sa le suporte fiecare scoala pentru derularea cursurilor si la posibilitatea de a imbunatati experienta generala de invatare a elevilor si calitatea predarii si a invatarii.

Stabilirea retelelor de colaborare

Retelele de colaborare pot fi stabilite pe termen lung sau pe termen scurt. De exemplu, foarte multe scoli au probabil experienta in a colabora cu alte scoli pentru derularea unuia sau a mai multor proiecte, cazuri in care se stabileste o colaborare pentru durata de viata a proiectului. In alte cazuri, poate exista o relatie pe termen mai lung intre mai multe scoli. De asemenea, retelele de colaborare pot fi stabilite in mod oficial prin intermediul unor reglementari legale care se aplica Organizatiilor neguvernamentale sau in mod informal. Cu toate acestea, in cazul in care exista grupuri de lucru in cadrul retelei este utila stabilirea unor reguli oficiale privind prezidarea activitatilor, organizarea intalnirilor, intocmirea rapoartelor intalnirilor sau consemnarea obiectivelor convenite, pentru a incuraja comunicarea clara si pentru a putea monitoriza progresul realizat in comparatie cu actiunile planificate. In mod similar, daca se convine asupra utilizarii in comun a unor resurse materiale sau umane, este recomandata intocmirea unui acord scris sau consemnarea in scris a unor astfel de conventii, pentru a evita confuziile care ar putea aparea mai tarziu. Totusi, uneori colaborarea intre scoli nu merge atat de departe si se bazeaza mai mult pe discutii si sprijin reciproc in cadrul unor activitati informale.

6.1 Retele de colaborare cu alte scoli

Exista doua tipuri de retele de colaborare intre scoli:

retele care cuprind reprezentanti de la nivel local (din cadrul unei singure comunitati sau al unui grup de comunitati)

retele care cuprind reprezentanti ai unei zone geografice mai extinse (un judet, o regiune, toata tara si/sau la nivel international)

De obicei scolile pot obtine beneficii in urma ambelor tipuri de colaborare, desi scopurile implicarii in cele doua tipuri de retele pot fi diferite. In general, o singura retea de colaborare la nivel local, cu sub-grupuri, este mult mai eficienta decat mai multe retele locale separate, deoarece poate asigura o comunicare mai buna si o coordonare mai eficace a actiunilor. La nivelul comunitatii, elaborarea unui plan de parteneriat al scolii care sa implice scolile locale si alti factori interesati reprezinta un model util de dezvoltare comunitara. Numarul de retele de colaborare in care este implicata o scoala va fi determinat de tipurile de activitati in care este implicata.

Care este scopul unei retele de colaborare intre scoli? 

Retelele de colaborare intre scoli pot urmari o serie de scopuri diferite. In stabilirea unei retele de colaborare intre scoli, trebuie avute in vedere urmatoarele intrebari:

Care este scopul (scopurile) stabilirii respectivei retele de colaborare – ce activitati vor fi acoperite? Raspunsul la aceasta intrebare va ajuta in a hotari daca reteaua va fi una locala sau regionala

Scoala a stabilit deja legaturi cu alte scoli pentru desfasurarea unor alte activitati – pot fi extinse aceste legaturi pentru a raspunde si altor scopuri?

Exista posibilitatea includerii unei scoli europene in cadrul retelei de colaborare (ceea ce ar putea crea oportunitati de obtinere a unor finantari UE). In mod similar, includerea unor scoli din alte regiuni ale Romaniei poate ajuta la atragerea unor finantari de proiecte acordate de statul roman.

Ce autoritate au membrii retelei in a face propuneri si in a conveni anumite actiuni?

Cine va prezida grupul? Cum va fi ales/numit acest presedinte?

Cati membrii ar trebui sa existe – daca grupurile devin foarte mari atunci isi pot pierde eficienta astfel incat ar putea fi necesara constituirea unor sub-grupuri pentru desfasurarea anumitor activitati, care sa raporteze apoi grupului mai mare? 

Care va fi frecventa intalnirilor periodice si unde vor avea loc? (deseori organizarea prin rotatie a intalnirilor in diferite locuri poate crea oportunitati de impartasire a bunei practici si de constientizare, deoarece membrii retelei au astfel ocazia de a vizita toate scolile care colaboreaza)

Cine trebuie inclus?

Scolile IPT ar putea dezvolta retele de colaborare cu:

  • Alte scoli IPT din zona geografica invecinata, in special din zona urbana
  • Scoli IPT dintr-o zona urbana si din zona rurala invecinata, astfel incat sa se creeze un grup scolar (mai multe PRAI-uri includ un astfel de model)
  • Alte licee
  • Scoli cu acelasi profil sau profil similar in ceea ce priveste domeniul /specializarea, la nivel local si regional
  • Scoli din cadrul proiectului PHARE si cu cele care, in prezent, nu fac parte din acesta

In mod ideal, reteaua ar trebui sa contina reprezentanti din cadrul diferitelor departamente ale scolii, adica ar trebui, de exemplu sa includa personal administrativ, bibliotecari si profesori, ca si directori si, poate, membri ai consiliilor administrative ale scolii. Reprezentantii ar trebui alesi atat pe baza implicarii lor in atingerea obiectivelor parteneriatului sau retelei si a abilitatilor de a lucra cu altii, cat si pentru competentele lor profesionale.

Strategii

Impartasirea de informatii si analize privind abilitatile necesare si dezvoltarea economica dintr-o anumita zona geografica sau un anumit sector si planificarea in parteneriat pentru asigurarea unei oferte profesionale complementare intre scolile invecinate

Directorii/ directorii adjuncti ai scolilor ar putea contacta toate celelalte scoli IPT din zona lor geografica in vederea stabilirii de reuniuni periodice pentru planificarea oficiala a programelor educationale si de formare din localitate. Initial, s-ar putea analiza oferta existenta pentru a se vedea unde exista sinergii, suprapuneri, o oferta limitata sau o oferta prea mare si pentru a cadea de acord asupra modului in care scolile se pot administra si dezvolta impreuna in mod eficient. In cazul unei astfel de retele, zona geografica nu trebuie sa se limiteze la judetul in care scoala este situata, ci poate acoperi o raza care sa cuprinda si alte orase si zone rurale invecinate. Acest lucru este important in special pentru scolile aflate la granita de judet.

Apoi, reteaua se poate dezvolta intr-un sistem formalizat de acorduri intre scoli in vederea dezvoltarii viitoare, de exemplu, o scoala care doreste sa initieze o noua calificare va trebui sa primeasca acordul celorlalte scoli. De asemenea, colaborarea ar putea constitui o baza pentru dezvoltarea de catre fiecare scoala a unei piete nisa pentru adulti si pentru a oferi instruire generala pentru adulti in domenii cu mare cerere, precum informatica si limbi straine.

Abordarea de mai sus poate fi aplicata si pentru retele de scoli din acelasi domeniu. Acestea ar putea acoperi o zona geografica mai intinsa, de exemplu, toate scolile care ofera calificari in domeniul mecanicii sau serviciilor dintr-o regiune, nu doar dintr-un judet. Dupa cum am mai spus, aceste retele de colaborare ar putea include membri din regiuni invecinate, daca acestia se afla aproape de scoala, sau chiar din tari invecinate, daca scoala se afla aproape de granitele Romaniei. Evident, intr-un astfel de caz, reteaua poate avea in vedere mai mult planificarea decat impartirea resurselor, dar exista aici avantajul semnificativ de a prelua exemple de buna practica din alta tara.

Perfectionarea personalului si impartasirea informatiilor si a exemplelor de buna practica intre personalul scolilor

Astfel de actiuni pot avea loc atat la nivelul personalului din aceeasi scoala cat si intre cadrele didactice ale unor scoli diferite. Este foarte important sa fie implicati toti membrii personalului, nu doar cadrele didactice. O data ce s-a stabilit o retea de colaborare, exista posibilitatea organizarii unor cursuri comune de perfectionare a personalului pentru mai multe sau toate scolile IPT din aceeasi zona. Aceste cursuri s-ar putea concentra asupra unor teme majore precum invatarea centrata pe elev, utilizarea calculatorului in procesul de predare a disciplinelor etc. De asemenea, se pot concentra pe impartasirea exemplelor de buna practica sau pe noi abordari si dezvoltarea de noi competente. Cursurile pot avea forma unor conferinte sau a unor mici seminarii. Casele corpului didactic pot juca un rol cheie in aceste activitati.

Sub-retelele/grupurile axate pe un anumit subiect sunt de asemenea foarte productive. In UE, o practica des intalnita si o buna modalitate de diseminare a bunelor practici este stabilirea de retele de colaborare intre bibliotecari, profesorii de la anumite arii disciplinare precum comert, personalul responsabil pentru managementul informatiilor, personalul care administreaza cladirile si resursele. Acestea pot deveni un mijloc eficient de a oferi sprijin pentru implementarea noilor abordari. Cateva astfel de retele au inceput deja sa se dezvolte in Romania si au fost extinse prin activitatile PHARE, de exemplu in ceea ce priveste invatarea centrata pe elev si management. O foarte puternica retea, mai ales in Marea Britanie, este reteaua oficiala de colaborare intre directorii de scoala. In cadrul acesteia, directorii isi ofera sprijin unul altuia, desfasoara activitati de indrumare, au buletine informative si se intalnesc periodic pentru a dezbate subiecte de interes comun, dar si pentru a indeplini anumite sarcini cum ar fi planificarea.

Impartirea resurselor intre scoli si intre catedrele din scoli

Acest lucru trebuie sa aiba in vedere utilizarea comuna a personalului didactic, a echipamentelor si a materialelor de invatare pentru a fi siguri ca elevi au acces la resurse de cel mai inalt standard si ca aceste resurse sunt utilizate la capacitate maxima. Reteaua poate avea in vedere impartirea resurselor materiale si/sau a personalului. Aceasta ar presupune o modalitate comuna a scolilor de scriere a orarului pentru a permite miscarea elevilor intre scoli. Ar fi foarte util, in special pentru a raspunde la nevoile elevilor din mediul rural si pentru a fi siguri ca toti elevii au acces la resurse de invatare si echipament de cea mai buna calitate, indiferent de locul in care invata. De exemplu, in UE unii elevi urmeaza o parte din cursuri la scoala lor si cealalta parte la o alta scoala. Acest lucru ajuta scolile mici sa supravietuiasca oferind elevilor un curriculum corespunzator.

Grupuri de lucru pentru sprijinirea dezvoltarii

Acestea pot fi formate pentru a duce la indeplinire o anumita sarcina utilizand cunostintele de care dispun diferite scoli sau diferite catedre dintr-o scoala. De exemplu, un grup poate prelua sarcina de a elabora impreuna materiale didactice si de a explica noul curriculum bazat pe competente. Acest model reflecta tipul de abordare utilizat in PHARE pentru elaborarea standardelor de pregatire si a programei. Poate fi util sa implicati atat cadre didactice cat si alti membri ai personalului in aceste grupuri. In loc sa fie retele separate, aceste grupuri pot fi grupuri de lucru ale unei retele geografice sau sectoriale mai mari. Aceasta abordare poate fi aplicata si la elaborarea de politici comune pentru, de exemplu, sanse egale, protectia muncii, perfectionarea personalului si resurse umane, pentru a asigura consecventa intr-o zona. Cand sarcina este indeplinita grupul este dizolvat. Acest lucru este important, deoarece acestea au tendinta de a continua si dupa ce nu mai este nevoie si astfel ocupa timpul pretios al personalului.

Management comun

Exista un numar de strategii care ar putea fi adoptate in aceasta privinta. De exemplu, in UE exista „modele federale de management al scolilor”, in care o singura echipa de management supervizeaza mai multe unitati scolare. Totusi, acest lucru ar necesita, probabil, o schimbare in legislatia privind invatamantul, deci este posibil ca aceasta strategie sa nu fie viabila pe termen scurt. Totusi, in UE exista exemple de scoli care au un parteneriat oficial pentru gestionarea comuna a invatamantului post-obligatoriu din scolile respective. In cadrul acestui model, scolile creeaza un Consiliu de conducere pentru invatamantul celor peste 16 ani dintr-o anumita zona geografica, cu termeni de referinta etc., in mod similar modelului prin care scolile incheie protocoale si contracte cu angajatori locali pentru oferirea de locuri de practica. Astfel, scolile lucreaza pe baza unui orar comun, au un singur for de decizie privind planificarea de noi cursuri, impartirea de echipamente si resurse, recrutarea si gestionarea impartirii elevilor intre scoli si chiar, in unele cazuri, au un singur sistem de management al informatiilor pentru inregistrarea datelor despre elevi. In unele cazuri, scolile pot face schimb si de cadre de specialitate. Este posibil ca un astfel de model sa fie realizabil si in Romania fara schimbari legislative.

Comparatia cu alte scoli („benchmarking”) este un instrument foarte util in managementul performantei, in special in ceea ce priveste asigurarea calitatii si managementul resurselor, intrucat ofera posibilitatea unei perspective comparative. Membrii retelei ar putea elabora si utiliza in comun indicatori de performanta pentru aspecte-cheie legate de management. Cateva sugestii de indicatori si seturi de date care ar putea fi folosite au fost prezentate la seminarul privind managementul informatiilor din prezentul proiect PHARE.

In ceea ce priveste asigurarea calitatii, reteaua poate reprezenta o sursa de „prieteni critici” care sa compare judecatile din timpul autoevaluarilor cu dovezile oferite. Aceasta perspectiva a unei terte parti poate fi foarte utila pentru a se asigura ca baza de dovezi este suficient de solida si ca judecatile sunt consecvente cu cele facute in situatii similare in alte scoli.

Marketing si promovare

O abordare comuna in ceea ce priveste marketingul si promovarea, care sa implice toate scolile dintr-o zona geografica sau toate scolile care ofera anumite tipuri de calificari poate fi foarte benefica. Poate parea imposibil, dar, in realitate, o astfel de abordare tinde sa sporeasca dimensiunea pietei si nu competitia dintre scoli. Exista de asemenea si avantajul ca elevii pot face o alegere mai buna daca au toata gama de informatii necesare. Intr-o anumita masura, aceste lucruri se intampla deja prin targurile educationale, dar pot fi duse mai departe prin elaborarea unor materiale promotionale comune pentru grupuri specifice de clienti, de exemplu unele pentru adulti, altele pentru tineri sau pentru angajatori. Apoi, este mai usor si mai rentabil sa se distribuie unui public larg o singura brosura care sa contina intreaga oferta– poate in toate casele dintr-un oras, de exemplu.

Stabilirea unei modalitati comune de a aborda angajatorii va facilita implicarea acestora in sectorul invatamantului profesional. O firma noua care isi deschide o afacere in zona ar putea merge intr-un un singur loc de contact pentru a primi informatii despre serviciile oferite de toti partenerii.

Practica la locul de munca si practica in atelier

Scolile ar putea considera utila planificarea unor activitati de practica impreuna. Acest lucru ar evita supraaglomerarea angajatorilor cu cereri de practica si, in acelasi timp, posibilitatile de practica in fiecare companie ar fi utilizate la capacitate maxima. De exemplu, o scoala poate folosi o fabrica drept loc de practica pentru industria alimentara, iar o alta scoala o poate folosi pentru practica in domeniul comertului. Pastrarea unei baze de date centrale cu firmele din localitate si cu locurile de practica de care acestea dispun ar face ca acest sistem sa functioneze mai eficient. Evident, trebuie sa existe o intelegere in privinta „furtului” de locuri de practica. In mod similar, aceasta baza de date comuna poate fi utilizata pentru a inregistra companiile si indivizii care ar dori sa sustina prezentari etc.

Mai multe indrumari despre dezvoltarea de retele pentru practica in atelier sau practica la locul de munca se gasesc la punctul 7. 3 de mai jos si in manualul de practica la locul de munca elaborat in cadrul programului PHARE.

6.2 Retele pentru imbunatatirea serviciilor de informare, orientare profesionala si consiliere in cariera a elevilor

Retelele de orientare profesionala pot fi retele independente sau pot face parte dintr-o retea de parteneriate intre scoli.

Care este scopul si care sunt avantajele unei Retele de Orientare Profesionala?

O retea de orientare profesionala are responsabilitatea de a oferi un program de asistenta pentru a-i ajuta pe elevi sa ia decizii realiste, in cunostinta de cauza in ceea ce priveste cariera. Pentru a face acest lucru, retelele trebuie sa coopereze pentru a oferi informatii, consiliere si orientare, care sa includa:

  • Un program complet de educatie privind cariera care sa ajute la luarea deciziilor.
  • Informatii si sfaturi elevilor care intra in scolile IPT; aceste informatii ar trebui sa includa:
  • informatii despre oportunitatile educationale- calificari, activitati sociale si recreationale.
  • informatii despre destinatiile si progresul fostilor elevi
  • sprijin, sfaturi si indrumare pentru elevii aflati in tranzitie de la scoala la locul de munca/formare sau invatamant superior. Toate oportunitatile trebuie prezentate in aceeasi masura astfel incat elevul sa poata face o alegere realista, in functie de abilitatile, interesele si aptitudinile sale.

Cine trebuie inclus?

  • Echipa scolii va include:

Directorul (pentru a da autoritate retelei)

Consilierul scolar

Reprezentantul profesorilor

Maistrul

  • Din serviciile de consiliere si orientare vor face parte:

Psihologul scolii

Psihologul regional

  • Dintre reprezentantii angajatorilor vor face parte:

Angajatori locali atat din sectorul IMM-urilor cat si din randul marilor companii (daca exista)

Reprezentantul Camerei de Comert

  • Dintre reprezentantii pietei de munca locale vor face parte:

Ministerul Muncii (Directori locali in ocuparea fortei de munca)

Primaria

  • Alti reprezentanti (responsabili pentru asistenta sociala si sprijinirea tinerilor):

Parinti/ tutori

Serviciile de asistenta sociala

Sugestii privind activitatile desfasurate de echipele de orientare profesionala

Echipele de orientare profesionala din scolile IPT ar trebui sa fie formate dintr-un grup de persoane responsabile pentru oferirea de sprijin zilnic si continuu tuturor elevilor din scoala. Pentru a fi eficienta, echipa trebuie sa se intalneasca periodic si sa discute unele dintre urmatoarele probleme (acestea sunt cateva exemple):

  • Negocierea nivelului de sprijin acordat elevilor din fiecare an scolar. Va trebui sa decida cat timp va fi acordat activitatilor de sprijinire a elevilor din scoala. Aceste activitati vor include: consiliere in cariera, lectii de orientare profesionala, sprijin suplimentar pentru elevii cu nevoi speciale.
  • Analizarea si evaluarea succesului orientarii profesionale si al consilierii in cariera. In timpul primului an de activitate a retelei de orientare profesionala, este important ca echipa sa construiasca o relatie care sa se bazeze pe atingerea unui anumit scop. Efectuarea unor analize periodice va genera siguranta, claritate si incredere. De asemenea, va ajuta la initierea unor discutii despre activitati viitoare in cadrul scolii si cu implicarea altor scoli si parteneri.
  • Stabilirea de legaturi cu agentii cheie si implicarea acestora in lucrul echipei, acolo unde este cazul. Este important sa se creeze relatii stranse cu celelalte agentii care lucreaza cu tinerii care au terminat scoala. In plus, este esential sa se dezvolte relatii cu agentii care vor putea influenta strategia viitoare privind formarea profesionala, pentru a raspunde nevoilor in schimbare ale ocuparii fortei de munca atat la nivel local cat si national.
  • Supervizarea dezvoltarii serviciilor de informare si a resurselor privind cariera pentru a-i ajuta pe tineri in luarea deciziilor. In prezent, serviciile de informare privind cariera din scoli sunt limitate; echipa de orientare profesionala trebuie sa gaseasca modalitati de extindere a informatiilor disponibile in prezent.
  • Elaborarea unei metode integrate de sprijinire a elevilor cu ajutorul altor agentii cheie. Daca o asemenea metoda are succes, echipa de orientare profesionala va putea analiza toate sistemele, atat din interiorul cat si din exteriorul scolii, care contribuie la oferirea unor servicii de sprijini si orientare profesionala pentru elevi.
  • Identificarea aspectelor care pot fi imbunatatite in ceea ce priveste sprijinirea si orientarea elevilor. O abordare coordonata a catedrelor scolii si a agentiilor externe va duce inevitabil la identificarea aspectelor care pot fi dezvoltate. De exemplu: programul „Junior Achievement” ii poate ajuta pe elevii sa isi imbunatateasca abilitatile cheie, ceea ce poate facilita procesul de luare a deciziilor.
  • Identificarea nevoilor de formare ale profesorilor. Echipa de orientare profesionala trebuie sa fie capabila sa identifice nevoile efective de formare ale profesorilor/maistrilor pentru a sprijini perfectionarea consilierii in cariera si a orientarii profesionale.

Prin asistenta tehnica pentru dezvoltarea retelelor de orientare profesionala in toate scolile care participa in proiectul PHARE 2001, scolile vor dobandi o oarecare experienta pentru dezvoltarea acestui tip de retele. In acest proiect, scolile au identificat o echipa de orientare profesionala in cadrul scolii, echipa care a acceptat responsabilitatea de a dezvolta o retea eficienta de orientare profesionala. Aceste retele au facut cunoscuta importanta orientarii profesionale in propriile scoli si au initiat relatii cu parteneri externi. Scopul este sa se lucreze impreuna la elaborarea de materiale pentru introducerea unui program eficient de orientare profesionala, in vederea sprijinirii elevilor in tranzitia de la scoala la locul de munca.

6.3 Retele cu angajatorii si asociatiile patronale

Care este scopul?

Pentru dezvoltarea unor relatii durabile cu angajatorii si asociatiile patronale, scolile si partenerii acestora trebuie sa se implice si sa cunoasca foarte bine avantajele pe care le pot obtine prin parteneriat. Apartenenta la sau infiintarea unei retele de colaborare reprezinta o modalitate eficienta si utila de dezvoltare a parteneriatelor. Scolile si angajatorii care lucreaza impreuna in cadrul unei retele de colaborare obtin multe avantaje, cum ar fi:

  • Invata unii de la ceilalti si preiau cele mai bune practici;
  • Realizeaza un numar mai mare de activitati cu costuri mai reduse si intr-un timp mai scurt;
  • Se reduc nesiguranta si izolarea partenerilor prin lucrul in noi domenii si cu noi idei;
  • Se imbunatateste imaginea parteneriatului in comunitate;
  • Se dezvolta o voce comuna ca mijloc de a promova schimbarea in cadrul comunitatii;
  • Contributia la dezvoltarea locala, regionala si nationala.

Exista trei categorii principale de retele de colaborare cu angajatorii pe care scolile le-ar putea in vedere:

1. Retele de dezvoltare: scolile ar putea avea initiativa de a infiinta un parteneriat local educatie – agent economic. Acest parteneriat ar putea implica societati cheie si una sau mai multe scoli din zona. S-ar putea elabora un plan de actiune prin care sa se organizeze activitati care sa aduca beneficii elevilor, profesorilor si intreprinderilor. Membrii retelei vor colabora la realizarea acestui plan de actiune.

2. Retele de participare: Scolile ar trebui sa fie membrii oricarei asociatii patronale sau camere de comert din regiunea in care functioneaza, putand dispune astfel de informatii la zi despre intreprinderile locale si regionale, informatii care ar putea fi utile scolii.

3. Retele informale: Directorii scolilor s-ar putea asigura ca sunt invitati sau au reprezentanti la toate evenimentele sociale locale la care participa comunitatea de afaceri.

Cine trebuie inclus?

Retele de dezvoltare:

  • Din echipa din scoala (scoli) vor face parte:

Director(i)

Reprezentantul (reprezentantii) profesorilor

Maistru(ii)

  • Dintre reprezentantii angajatorilor vor face parte:

Angajatori locali atat din sectorul IMM-urilor cat si din randul marilor companii (daca exista) si care reprezinta principalele sectoare economice din regiune

Reprezentantii Camerei de Comert sau ai altor organizatii comerciale

  • Dintre reprezentantii pietei de munca locale vor face parte:

Ministerul Muncii (Directori locali din Ministerul Muncii)

Primaria

Reprezentantii Agentiei de Dezvoltare Regionala

  • Alti reprezentanti :

Parinti/ tutori (care ar putea, de asemenea, sa lucreze in companii locale)

Retele informale sau de participare:

Directori si directori adjuncti ai scolilor sau reprezentantii acestora.

Strategii care pot fi adoptate.

Retele informale sau de participare

Analizati toate organizatiile de afaceri din regiunea dvs. si, consultandu-va cu directorii adjuncti, hotarati care ar aduce mai multe avantaje scolii. Pe langa participarea la actiunile acestora, invitati periodic membrii si reprezentantii lor la actiunile organizate de scoala.

Retele de dezvoltare:

Contactati alte scoli din regiune pentru a vedea daca una dintre acestea a stabilit deja un parteneriat educatie-agent economic. Daca exista, negociati implicarea scolii dvs. in acest parteneriat, in loc sa initiati un nou parteneriat. Companiile locale nu doresc sa participe la multe reuniuni care au subiecte similare pe ordinea de zi. Nu considerati initierea unui parteneriat ca pe o competitie; incercati sa colaborati cu alte scoli oriunde este posibil.



Asigurati-va ca toate actiunile intreprinse in parteneriat au avantaje clare pentru angajatori. Va veti da seama repede daca acestea nu exista – pur si simplu angajatorii nu vor mai participa la intalniri.

Cand cautati intreprinderi carora sa le propuneti un parteneriat, puneti urmatoarele intrebari in timpul discutiilor preliminare cu acestea:

Compania este de acord cu conceptul de retea de colaborare?

Compania este „sanatoasa” din punct de vedere financiar?

Compania este dispusa sa acorde suficient timp unui director de scoala si are destule resurse pentru a putea participa intr-o retea de colaborare?

Compania este dispusa sa se implice pe termen lung?

Isi formeaza si perfectioneaza forta de munca?

Au mai existat legaturi reusite cu scoli locale?

Compania si reprezentantii acesteia vor aduce un plus de valoare retelei?

Utilizati urmatoarele criterii cand alegeti persoanele care sa reprezinte intreprinderile in cadrul retelei de colaborare.

Persoana respectiva trebuie sa:

  • detina o functie superioara si sa fie entuziasta in ceea ce priveste scopurile retelei;
  • capabila sa transmita rezultatele si actiunile din cadrul retelei la nivelul intreprinderii;
  • suficient de flexibila pentru a raspunde provocarilor pe care le genereaza lucrul in retea;
  • dispusa sa colaboreze cu ceilalti;
  • capabila sa elaboreze o serie de activitati care sa implice intreprinderea, angajatii si scolile locale. 

Pentru mai multe informatii despre tipul de activitati, avantajele si principiile parteneriatului intre scoli si intreprinderi consultati manualul separat pentru Lucrul cu Intreprinderile, Practica la locul de munca si Consiliere si Orientare Profesionala.

6.4 Retele de colaborare pentru planificare comuna cu scopul de a corela planificarea actiunilor la nivel regional, local si la nivelul scolii

Scolile au inceput deja sa colaboreze in vederea atingerii prioritatilor, obiectivelor si tintelor stabilite in planurile locale si regionale de actiune, dar pentru ca aceste planificari sa fie solide, relatiile dintre ele trebuie intarite. De asemenea, trebuie sa se tina seama de organizatiile si planurile din tarile vecine (de exemplu Ucraina, Ungaria, Bulgaria, Moldova, Serbia), ca si de cele din regiunile vecine, in special in cazul acelor judete care se afla la granita cu alte tari.

Care este scopul?

Retelele de colaborare pentru o planificare comuna asigura intr-o mai mare masura urmatoarele:

sunt acoperite toate segmentele de piata si toate nevoile de dezvoltare a competentelor in zona sau sectorul respectiv;

toate organizatiile dintr-o zona sau un sector contribuie la atingerea unor obiective comune;

actiunile intreprinse de diferite organizatii sunt corelate pentru o abordare cat mai completa si coerenta;

actiunile pot fi duse la indeplinire de cea mai competenta si potrivita organizatie;

resursele limitate sunt utilizate in mod eficient;

mai multe posibilitati de intocmire a unor proiecte comune in vederea finantarii;

impartasirea exemplelor de buna practica atat intre organizatii cat si la nivelul regiunii.

Cine trebuie inclus?

  • Angajatori
  • Membri ai asociatiilor patronale
  • Reprezentanti ai sindicatelor
  • Directori de scoli
  • Agentii de Ocupare a Fortei de Munca
  • Organisme de Consiliere Educationala
  • Reprezentanti ai consiliilor locale si judetene
  • Reprezentanti ai prefecturii, inclusiv reprezentanti locali ai Ministerului Muncii
  • Inspectori scolari IPT
  • Furnizori privati de cursuri de formare
  • Universitati
  • Reprezentanti regionali ai CNDIPT

La nivel regional, majoritatea agentiilor mai sus mentionate sunt reprezentate prin Consortiile Regionale. Totusi, scolile nu sunt membre ale Consortiului, ceea ce presupune aplicarea unor alte strategii pentru a asigura contributia scolilor la planurile regionale de invatamant si intelegerea prioritatilor si actiunilor din cadrul lor.

Comitetele Locale de Dezvoltare a Parteneriatului Social sunt alcatuite din multi dintre acesti reprezentanti, iar numarul membrilor se extinde pentru a acoperi ordinea de zi in discutie. De exemplu, directorii de scoala ar putea fi invitati pentru discutii despre planul de scolarizare.

Pana in prezent, exista putine exemple de retele create intre judete diferite sau tari invecinate.

Strategii care pot fi adoptate

Stabilirea de intalniri anuale la nivel regional cu participarea unor reprezentanti din tari invecinate, acolo unde este posibil, si la nivel de judet, cu participarea unor reprezentanti din judete invecinate. Aceste intalniri s-ar putea concentra pe identificarea problemelor comune si gasirea de metode de a le rezolva.

Elaborarea unei strategii comune privind invatamantul in judet. Planurile Locale de Actiune pentru Invatamant sunt produsul discutiilor si deciziilor asupra strategiei. Strategia presupune si acordul asupra continutului Planului de Scolarizare. Cu toate ca, in prezent, Planurile Locale de Actiune pentru Invatamant se refera doar la IPT initial, aria lor de acoperire trebuie extinsa pentru a include IPT continuu si invatamantul general.

O abordare formala a planificarii in comun a curriculum-ului si a calificarilor la nivelul unui grup de scoli sau la nivelul intregului judet sau regiune (mai ales in cazul ofertei educationale foarte specializate). Dupa cum s-a mentionat in 6.1 de mai sus, intalnirile periodice ale unei retele de colaborare care sa cuprinda toate scolile dintr-un judet reprezinta un instrument important pentru asigurarea unei planificari coerente a curriculum-ului si a resurselor din zona. De asemenea, o intalnire anuala a tuturor scolii din regiune poate aduce si ea beneficii. Aceasta ar putea fi organizata in functie de aria curriculara de specialitate.

Intampinarea nevoilor elevilor din comunitati dezavantajate si/sau ale celor cu nevoi speciale. Initiativele comune care sa implice un numar de agentii din judet au mai multe sanse de reusita. Aceste initiative pot avea diferite forme, de exemplu dezvoltarea unei oferte educationale specifice, oferirea de burse si premii constand in bani, identificarea de solutii pentru transport si finantarea elevilor cu nevoi speciale pentru achizitionarea de materiale sau echipamente speciale.

Pentru elaborarea strategiilor locale si a celor la nivel de scoala, grupurile trebuie sa tina cont de continutul Planurilor Regionale de Actiune pentru Invatamant si de actiunile cuprinse in acestea care trebuie realizate la nivelul fiecarei localitati.

7. Elaborarea si scrierea planului

7.1. Partea 1 – Contextul

Aceasta sectiune trebuie sa cuprinda mai multe elemente.

7.1.1. Formularea scopului

Aceasta este misiunea scolii, care trebuie sa fie concisa (sa aiba una sau doua propozitii) si sa explice cu claritate motivul pentru care exista scoala respectiva. Mai jos este prezentata misiunea unei scoli IPT din UE:

„Sa oferim locuitorilor din provincia xxxx (si nu numai) oportunitati de educatie (si instruire) accesibila, de inalta calitate, sprijinind in acelasi timp dezvoltarea carierei, sporirea calitatii vietii si prosperitatea economica”.

Nota: aceasta este o scoala IPT de mari proportii, care deserveste tineri si adulti deopotriva, oferind in acelasi timp cursuri de formare particularizate pentru companiile din regiune.

Misiunea dumneavoastra va fi, probabil, mai specifica decat cea din exemplul de mai sus, deoarece scoala dumneavoastra se concentreaza pe anumite domenii, in vreme ce cea de mai sus ofera toate domeniile de pregatire. Misiunea trebuie sa ofere atat personalului dumneavoastra, cat si organizatiilor externe, o viziune pregnanta, astfel incat acestia sa constientizeze la un nivel superior ceea ce doreste scoala dumneavoastra sa realizeze.

Lista de cuvinte de mai jos va poate fi utila atunci cand elaborati un text succint al misiunii dumneavoastra:

  • Calitate
  • Egalitate
  • Defavorizare
  • Ocupare
  • Responsabilitate
  • Autonomie
  • Toleranta
  • Comunitate
  • Cariera
  • Dialog
  • Invatare pe tot parcursul vietii
  • Spirit de echipa
  • Performanta
  • Excelenta
  • Dimensiune Europeana (Cetatenie activa)

7.1.2. Profilul actual al scolii

Adaugati aici o scurta prezentare a scolii. Unde este situata, care sunt pietele pe care le deserveste din punct de vedere geografic, in ce domenii opereaza. Exprimati-va pe scurt. Este vorba despre o descriere sumara care prezinta contextul. Analiza calitatii acestei descrieri va face parte din autoevaluare.

Exemplu

Scoala X este situata in Oltenia si deserveste o zona cu o suprafata de aproximativ 30 de kilometri patrati. Ea ofera instruire in domeniile electrotehnic si mecanic. Avand in vedere ca este singura scoala care asigura o instruire de specialitate de nivelul 4 in domeniile electronica si automatizari, ea recruteaza elevi din intreaga regiune – multi dintre acesti elevi locuiesc in internatul cu o capacitate de cincizeci de locuri, care deserveste inca doua scoli invecinate, cu profil de Comert si respectiv Turism si servicii. Scoala cuprinde o Scoala de arte si meserii, un liceu profesional si un ciclu de calificare postliceala. In anul 2002-2003, in aceasta scoala au fost inscrisi 1.200 de elevi la cursurile de zi, cu varste cuprinse intre 14 si 19 ani. De asemenea, scoala ofera cursuri de zi si fara frecventa pentru adulti (200 de cursanti inscrisi in anul 2003-2004 pana la ora actuala). In ultimii ani a fost introdusa cu succes instruirea individualizata pentru companiile din regiune, iar anul acesta au fost oferite 300 de zile de curs unui numar de 15 companii.

Scoala are un personal didactic format din 60 de persoane si un personal administrativ de 20 de persoane. In anul 2001 a fost introdus un plan de renovare in zece ani a cladirilor scolii. Este vorba despre modernizarea capacitatii de cazare oferite elevilor, de construirea unor noi baze sportive, de instalarea unei retele functionale de calculatoare si de crearea unui centru de invatare in locul actualei biblioteci, care sa inlesneasca noile abordari ale predarii si invatarii. Prima etapa a acestui plan s-a incheiat recent. Scoala a utilizat donatiile oferite de companiile din regiune si de programele finantate de Uniunea Europeana pentru a-si moderniza si extinde echipamentele utilizate pentru sprijinirea procesului de predare si invatare.

7.1.3. Analiza rezultatelor anului trecut

Aici aveti ocazia de a scoate in evidenta cateva dintre realizarile scolii, cum ar fi: succesele remarcabile ale elevilor, introducerea de noi calificari si module de formare pentru a satisface cererea de pe piata muncii (asigurati-va ca aceste noi calificari au fost introduse ca raspuns la aceasta cerere de pe piata), construirea de noi corpuri de cladire, achizitionarea unor echipamente noi care vor duce la imbunatatirea facilitatilor de predare si invatare. Daca folositi enumerari, veti descoperi ca ele sunt solutia optima pentru a obtine o sectiune succinta si usor de citit.

Exemplu

Realizarile anului 2003-2004 sunt:

Dotarea sectiei de electronica in vederea crearii unui mediu de invatare actualizat

Achizitia de noi echipamente si materiale de invatare care permit predarea noului curriculum de nivel 1 in electronica si o serie de noi calificari in domeniul semiconductorilor

12 elevi au obtinut punctajul de 100% la examenele finale de nivel 2, domeniul electric

Infiintarea unui cabinet nou si complet echipat de consiliere, informare, consultanta si indrumare

Toti elevii din anul 8 au participat la interviuri individuale de orientare profesionala, menite sa ii ajute sa isi aleaga instruirea in mod adecvat

S-a creat un parteneriat nou si inovator intre AJOFM, o organizatie non-guvernamentala din localitate, un furnizor de echipamente, scoala si 12 intreprinderi mici si mijlocii pentru a oferi cursuri de recalificare pentru adulti in domeniul tehnologiei montate pe platforma

Introducerea unei perspective noi asupra experientei in munca, bazate pe competente

Puteti adauga de asemenea anumite subiecte aflate inca in lucru, insa acestea isi pot gasi mai degraba locul in cadrul analizei SWOT si al analizei interne.

7.1.4. Prioritatile nationale

Prezentati aceasta sectiune pe scurt, mentionand domeniile principale pe care se axeaza agenda reformei IPT, dupa cum se mentioneaza in documentul numit “Prioritati pe termen scurt si mediu pentru invatamantul preuniversitar.” In anexa 4 exista un rezumat al acestor informatii (este vorba despre materialul pe care l-am alcatuit cu ocazia sesiunii de formare).

7.1.5. Obiective si prioritati regionale si locale

Acestea pot fi extrase din Planurile Regionale de Actiune pentru Invatamant (PRAI) si din Planurile Locale de Actiune pentru Invatamant (PLAI).

Formulati o fraza in care sa specificati in ce regiune este situata scoala dumneavoastra si precizati daca agendele de lucru ale altor regiuni sunt sau nu relevante in cazul dumneavoastra.

Adaugati o fraza asemanatoare pentru a prezenta judetul in care va aflati. Punctele 1 si 2 pot face parte din acelasi paragraf. Daca scoala dumneavoastra se afla intr-o zona aflata in proces de restructurare, mentionati acest lucru si descrieti caracteristicile principale ale zonei in curs de restructurare. Nu intrati in prea multe detalii – acest subiect va fi la randul lui tratat in cadrul analizei externe.

Alcatuiti o lista de prioritati si obiective din PRAI si PLAI. Puteti utiliza formatul de tabel de mai jos:

Exemplu - Prioritati si obiective regionale ale Regiunii Centru  (2003-2010)

PRIORITATEA 1: Corelarea ofertei IPT din regiune cu nevoile de calificare

Obiectiv 1.1: Implementarea unui sistem de prognoze specifice regiunii Centru pentru identificarea si acoperirea nevoilor de calificare.

Obiectiv 1.2:  Rationalizarea ofertei de formare profesionala prin reteaua IPT.

PRIORITATEA 2: Dezvoltarea  capacitatii de informare si consiliere profesionala.

Obiectiv 2.1: Extinderea si diversificarea activitatilor de informare si consiliere profesionala

Tabelul de mai sus reprezinta un fragment. Prioritatile si obiectivele sunt mai numeroase. Utilizati informatiile din PRAI si PLAI. Pentru PLAI alcatuiti un tabel separat. Ideal ar trebui incluse si tintele. Prioritatile regionale pentru Regiunea Centru sunt prezentate in Anexa 4, ca exemplu.

7.2. Partea a 2-a – Analiza nevoilor – mediul extern

7.2.1 Colectarea si analizarea datelor – mediul extern

Se poate foarte usor intampla ca aceasta analiza sa fie una foarte lunga si complicata. Secretul succesului este de a va concentra atentia asupra acelor aspecte care un impact potential asupra planificarii in cadrul IPT. Aceasta presupune ca vor trebui luate in considerare informatiile politice, economice, cele privind educatia si cele demografice, dar acestea nu trebuie analizate in intregime ci trebuie avute in vedere doar anumite elemente din fiecare categorie. De exemplu, elementele cu adevarat importante din cadrul datelor demografice sunt urmatoarele:

Numarul actual si previzionat al tinerilor cu varste intre 14 si 19, pentru perioada dintre momentul actual si anul 2010 si situarea geografica a acestora in raport cu scoala dumneavoastra

Proportia de persoane de gen masculin si feminin (daca acest lucru este semnificativ pentru domeniile dumneavoastra)

Migratia populatiei si procentele populatiei in mediul rural si in mediul urban

Date privind numarul de persoane cu cerinte educationale speciale

Daca planificati cursuri de formare pentru adulti, veti putea avea, de asemenea nevoie de numarul previzionat al persoanelor din grupul tinta, de exemplu persoanele peste 45 ani. In aceasta etapa nu sunt cu adevarat necesare alte date demografice.

Atunci cand analizati situatia economica aveti nevoie de informatii referitoare la:

Tipurile si marimea agentilor economici (din sectorul public si privat) din cadrul ariei dumneavoastra de cuprindere, pentru a putea estima daca angajatilor li se va cere sa aiba deprinderi multiple

Noi investitii posibile si noi companii/activitati care vor aparea in zona dumneavoastra, pentru a putea vedea daca va exista o cerere pentru noi domenii de pregatire

Toate sectoarele aflate in crestere sau in declin, pentru a putea estima nevoile de competente si schimbarile care apar in ceea ce priveste aceste nevoi

Nivelul ocuparii fortei de munca/ al somajului si daca acesta s-a modificat in ultimii ani si / sau se prevede ca se va modifica in urmatorii ani. Aceste informatii va pot spune daca pregatirea si calificarile oferite sunt adecvate nevoilor pietei

Sectoarele specificate ca fiind prioritare in cadrul PRAI si PLAI in perspectiva anului 20101. Aceste sectoare pot beneficia de sprijin financiar suplimentar pentru a fi atrase in zona respectiva, drept urmare o forta de munca calificata ar constitui un avantaj. 

Prin analizarea mediului extern dumneavoastra incercati sa identificati:

  1. Politicile si prioritatile de la nivel national, regional si local si implicatiile privind planificarea in IPT in scoala dumneavoastra si in scolile din zona dumneavoastra.
  1. Marimea actuala si previzionata a pietei muncii si modul in care va influenta /ar trebui sa influenteze numarul si tipul celor inscrisi in scoala dumneavoastra
  1. Nevoile de competente previzionate pentru piata muncii din regiune si cea de la nivel local pentru a ajuta sa hotarati ce calificari ar trebui sa oferiti si ce competente ar trebui dezvoltate
  1. Numarul actual si cel previzionat al tinerilor din zona pentru a va ajuta sa aflati daca scoala va trebui sa raspunda unui numar mare sau unui numar redus de tineri
  1. Factorii interesati si asteptarile acestora pentru a va ajuta sa adaptati oferta educationala astfel incat sa raspundeti asteptarilor acestora si sa cresteti nivelul succesului si al satisfactiei clientului
  1. Activitatile altor scoli si ale furnizorilor privati de formare din zona pentru a afla care este concurenta in ceea ce priveste tinerii pe care doriti sa ii atrageti in cadrul scolii dumneavoastra si pentru sti cate alte organizatii are aceeasi oferta educationala ca si dumneavoastra. Acest lucru v-ar putea ajuta sa identificati si/sau sa intocmiti o oferta unica (prin care scoala dumneavoastra sa fie diferita)
  1. Performanta scolii in raport cu performantele la nivel regional si local (aceasta poate fi de asemenea inclusa in cadrul evaluarii interne).
  1. Evolutii planificate si/sau previzionate in zona care ar putea avea un impact asupra ofertei sau cererii de competente
  1. Parteneri actuali sau potentiali pentru a putea colabora in atingerea obiectivelor, tintelor si in realizarea actiunilor. Ganditi-va la cursurile de formare privind „Lucrul cu intreprinderile” si analizati o serie cat mai larga de parteneri cu care ati putea lucra in moduri diferite. Nu va ganditi exclusiv la cursul practic de formare.
  1. Nivelul si surse potentiale de finantare In mod evident acest lucru este important deoarece are impact asupra ceea ce veti putea sa realizati. Cu toate acestea trebuie sa adoptati o atitudine de tipul „se poate face”, decat sa va ganditi ca nimic nu este posibil din cauza ca finantarile sunt greu de obtinut. Toate tarile, inclusiv tarile cele mai bogate, intampina dificultati in ceea ce priveste finantarea. Cautati solutii inovative si parteneriate care sa va ofere posibilitatea de a finanta activitatile de dezvoltare. Aceasta ar putea face parte si din evaluarea interna, deoarece veti putea folosi in mod mai eficient resursele daca ganditi utilizand imaginatia.

Deoarece planul trebuie sa se bazeze pe o perspectiva pe termen mai lung, trebuie sa analizati prognoze si previziuni, pe langa datele istorice. Veti descoperi ca au fost colectate foarte multe date in timpul elaborarii PRAI si PLAI – unele dintre aceste date ar putea fi utile deoarece au fost colectate la nivel de judet.

Nu uitati – intentia nu este de a colecta o cantitate mare de informatii, ci mai degraba de a citi si analiza informatiile disponibile si de a strange la un loc concluziile privind IPT. Astfel, aceasta activitate va fi mult mai scurta. Nu uitati, ca acolo unde este cazul sa impartiti concluziile pe care le-ati formulat in urmatoarele categorii: puncte tari, puncte slabe, oportunitati si amenintari (vezi Sectiunea 8 pentru indrumari privind scrierea paragrafelor din cadrul acestei sectiuni si pentru exemple)

Surse de informatii pentru evaluarea externa

Planuri si documente publicate (PRAI, PLAI, documente MEdC). Acestea vor fi utile pentru intocmirea contextului de politici dupa cum este specificat la punctul 5.1 de mai sus.

Studii la nivel regional, local, la nivelul orasului/comunitatii sau la nivelul scolii. Se poate ca astfel de studii sa fi fost efectuate de organizatii la nivel regional, local sau national sau s-ar putea sa fie nevoie sa efectuati dumneavoastra unele studii de dimensiuni reduse. De exemplu, ati putea realiza un studiu de interviuri cu toti directorii de resurse umane din firmele mari din cadrul sectoarelor cu care lucrati sau ati face o cercetare privind intreprinderile mici si mijlocii. Acestea pot fi costisitoare si pot consuma mult timp si de aceea este bine sa le realizati in parteneriat/colaborare cu alte scoli sau alte agentii, cum ar fi de exemplu Consiliul Local sau Orasenesc, ONG-uri locale sau AJOFM. Rezultatele studiilor va vor ajuta sa formulati concluziile necesare pentru punctele 3, 5, 6, 9. Puteti consulta rezultatele studiului privind agentii economici din judetul Brasov, studiu care a fost realizat ca parte a procesului de elaborare a PRAI. Unele dintre activitatile desfasurate de elaboratorii de curriculum in vederea sprijinirii noului sistem de calificari profesionale nationale si a validarii acestor calificari va pot fi de asemenea de folos.

Interviuri si discutii – acestea reprezinta o buna modalitate de a afla opiniile persoanelor dintr-o serie variata de agentii. Puteti realiza interviuri cu angajatorii actuali, Camerele de Comert, AJOFM, parinti, inspectori, alti directori, centrele de resurse. Ca punct de plecare, trebuie sa verificati ce fel de discutii si interviuri se desfasoara in cadrul activitatilor zilnice ale scolii. De exemplu, profesorii au discutii cu anumiti angajatori in timpul procesului de organizare a practicii la locul de munca, directorii pot avea in mod normal intalniri cu consiliile locale si judetene si cu reprezentanti AJOFM, un membru al Camerei de Comert poate face parte din cadrul Consiliului de Administratie al Scolii, membrii anumitor ONG-uri poate deja lucreaza cu scoala pentru desfasurarea unor activitati comune. Toate aceste surse de informatii va vor furniza informatii utile pentru punctele 2, 3, 5, 6, 8, 9, 10. 

Statistici – Pagina de internet a Statisticilor Nationale (www.insse.ro), autoritatile locale si agentiile regionale pentru statistica, precum si AJOFM reprezinta surse potentiale de date si prognoze pentru 2, 4, si 7. Inspectoratele sunt, de asemenea, surse bune de informatii, desi datele obtinute de la acestea se pot aplica mai degraba in cazul analizei interne decat in cazul celei externe. Cu toate acestea, inspectoratele pot detine date comparative referitoare la scoli. Asigurati-va ca pe langa datele istorice folositi si prognoze si nu uitati ca pentru concluziile formulate sa faceti trimiteri la sursele informatiilor. Veti descoperi ca foarte multe date statistice au fost colectate pentru PRAI si PLAI.

De asemenea, ati putea folosi urmatoarele surse de informatii suplimentare care au fost identificate in cadrul discutiilor de la sesiunile de formare. Nu uitati discutia noastra in care spuneam ca trebuie sa lucram impreuna ca un grup pentru colectarea si analizarea datelor – intrebati-va ce anume puteti impartasi cu colegii dumneavoastra pentru a evita efectuarea acelorasi actiuni. Un rezumat al acestor surse suplimentare este oferit mai jos:

  • Strategia de dezvoltare a judetului (2001 - 2004)
  • Studiu pentru agricultura (Directia Agricola)
  • Analiza comparativa / nevoi previzionate
  • Structura planului de scolarizare 2003-2004
  • Analiza iesirilor din sistem (2000-2003)
  • Analiza comparativa absolventi/someri (200-2002)/locuri de munca
  • Studiu /chestionare elevi/parinti

www.opiniamea.ro

www.insse.ro

Deseori, este util ca toate aceste informatii sa fie asamblate de o singura persoana, dar este important ca un numar cat mai mare de membri ai personalului din cadrul scolii sa fi fost implicat in furnizarea de informatii care sa ajute la realizarea analizei. Acestia au deseori acces la informatii foarte actuale. Cu toate acestea, asigurati-va ca analiza dumneavoastra se bazeaza pe date doveditoare si nu pe o opinie singulara. Verificati informatiile prin consultarea mai multor surse. Puneti-va urmatoarele intrebari:

Informatiile sunt solide? Sunt -

Valide: sprijina in mod direct problema abordata?

Cuantificabile: pot fi masurate?

Suficiente: folosesc un esantion destul de larg?

Actuale: sunt destul de recente pentru a oferi o imagine exacta?

Precise: pot fi verificate?

Fidele: daca ar fi colectate din nou, ar fi aceleasi?

7.2.2. Scrierea analizei mediului extern

Aceasta sectiune trebuie sa cuprinda principalele rezultate si concluzii cu privire la aspectele pe care le-ati studiat. Pentru a va sustine punctul de vedere, este nevoie sa rezumati rezultatele in forma concisa. Importanta este concluzia la care ati ajuns dumneavoastra in privinta dezvoltarii IPT in scoala dumneavoastra. Nu reluati foarte multe informatii din PRAI si PLAI, ci faceti trimiteri la acestea.

Puteti organiza materialul prezentat sub ce forma doriti, astfel incat concluziile dumneavoastra sa fie cat mai clare. Puteti scrie unul sau mai multe paragrafe despre fiecare dintre principalele subiecte de studiu :

Dimensiunea actuala si dimensiunea estimata a pietei muncii

Nevoile de competente estimate pe piata muncii

Numarul actual si estimat de tineri din zona

Factori implicati si asteptarile lor

Activitatile celorlalte scoli si ale furnizorilor privati de instruire din zona

Performanta scolii comparativ cu reperele regionale si locale

Evolutiile planificate si/sau estimate ale zonei

Partenerii actuali si potentiali

Dimensiunea potentiala a finantarii si sursele acesteia

Ca alternativa, puteti utiliza o perspectiva care sa cuprinda urmatoarele 4 coordonate principale:

Economica – care sa cuprinda rezultatele si concluziile subiectelor de studiu prezentate la capitolele 2, 3, 5 si 9 din prezentul document.

Demografica – care sa cuprinda rezultatele si concluziile subiectului de cercetare prezentat la capitolul 4.

Educatie si formare – care sa cuprinda rezultatele si concluziile subiectelor de cercetare prezentate la capitolele 3 (pentru ca este legat de oferta de instruire pentru aceste domenii de competenta), 5 (pentru ca este legat de furnizorii de formare si de personalul didactic), 6, 7, 8, 9.

Finantare – care sa cuprinda rezultatele analizei de la capitolul 10.

Incercati sa prezentati aceasta sectiune in maximum 3 pagini. Altfel, nimeni nu va dori sa o citeasca. Concentrati-va pe concluziile si implicatiile referitoare la IPT.

In unele PRAI a fost adaugat un rezumat la sfarsitul fiecarei sectiuni, pentru a cuprinde concluziile. Este o perspectiva pe care o puteti adopta. Ca alternativa, puteti pur si simplu sa formulati concluzii la sfarsitul fiecarei sectiuni. Indiferent cum procedati, asigurati-va ca aceste concluzii sunt scoase in evidenta.

Exemplu (un judet imaginar)

Piata muncii

In perioada 2000-2003, numarul persoanelor incadrate in munca din judet a scazut cu 10%. Majoritatea concedierilor s-au facut in domeniul productiei si al industriei chimice si energetice. Majoritatea noilor locuri de munca ce au fost create in judet sunt in administratia publica (500 de noi locuri de munca in 2002-2003), in sanatate (200 de noi locuri de munca in 2002-2003) si in turism (1.000 de noi locuri de munca). S-a inregistrat o crestere a numarului de oferte de munca pentru tineri; in perioada aprilie 2002 – martie 2003, numarul tinerilor incadrati in munca a crescut cu 300 comparativ cu anul precedent. Somajul a continuat sa creasca. In prezent, acesta se situeaza la un nivel de 10% la nivelul judetului (cifrele dateaza din

decembrie 2003). Numarul tinerilor someri a scazut cu 1% in ultimul an (2002-2003), in vreme ce numarul somerilor in varsta de peste 45 de ani a crescut cu 8%. Somajul in randul tinerilor a atins cele mai inalte niveluri in randul persoanelor care au parasit scoala inainte de varsta de 16 ani si cele mai mici nivele in randul absolventilor de licee teoretice. La 6 luni de la incheierea cursurilor, 20% dintre tinerii din scolile IPT nu aveau inca un loc de munca. In urma analizei cauzelor somajului in randul persoanelor cu varste de peste 45 de ani (studiu realizat de AJOFM) s-a ajuns la concluzia ca principala cauza o reprezenta lipsa aptitudinilor corespunzatoare.

Cererea de competente

In ultimul an s-a inregistrat o cerere crescanda de aptitudini de nivel superior. Dintre ofertele de munca aduse la cunostinta AJOFM, 75% solicitau candidati cu calificari de nivel 3, desi exista inca o cerere evidenta pentru nivelele 1 si 2. Aproape toate anunturile de angajare facute in cadrul Agentiei releva cererea de experienta profesionala. Un studiu recent al angajatorilor (2003) a subliniat cererea tot mai mare de aptitudini de ordin general. Cele mai cautate domenii sunt: tehnologia informatiei, comunicarea, lucrul in echipa si rezolvarea de probleme. 90% dintre angajatorii din turism, care au fost inclusi in studiu, au aratat ca solicita personalului sa cunoasca limbi straine moderne, dintre care cea mai cautata era limba engleza, iar pe locul doi se situa limba franceza. In domeniul vanzarilor si distributiei s-au identificat noi aptitudini, de nivel 2 si 3, in domeniul vanzarilor la distanta si al marketingului direct. Creste si cererea de personal cu calificare recunoscuta in domeniul alimentatiei, al igienei si al primului-ajutor. In toate domeniile se inregistreaza nevoia de constientizare sporita a serviciilor oferite clientilor.

In domeniul productiei exista o cerere tot mai mare de aptitudini tehnologice si de utilizare a tehnologiei in proiectare si prelucrare. Aptitudinile multiple, precum si capacitatea de a lucra in productie in mai multe sectoare industriale si nu doar intr-un singur domeniu restrans reprezinta calitati tot mai apreciate, care pot contribui la

asigurarea unui loc de munca in viitor. Cresterea continua a sectorului turismului in zona xxxx duce la o crestere crescanda a cererii de bucatari, ospatari, menajere, barmani si receptioneri cu calificare, precum si a cererii de personal cu aptitudini in mai multe domenii ale acestei meserii. De asemenea, persoanelor care doresc sa isi infiinteze propria afacere in domeniul agroturismului li se cer aptitudini legate de inceperea unei afaceri.

Cererea de module distincte de instruire care sa permita angajatilor sa isi actualizeze aptitudinile si sa utilizeze noile echipamente reprezinta o caracteristica in formare. In unele cazuri s-a considerat necesara prezenta unei calificari, in vreme ce in altele, instruirea insesi a fost considerata drept cel mai important element.

Date demografice

Estimarile facute la nivel national cu privire la populatia judetului xxx arata o descrestere estimata de 30% a populatiei tinere cu varste cuprinse intre 14 si 19 ani. Aceasta scadere se reflecta in diferite grade si in alte judete din regiune. Tot mai multe persoane tinere din judet vor locui in zonele urbane.

NOTA: aici este vorba despre un judet imaginar si este doar un fragment dintr-un model de analiza a nevoilor.

7.3 Partea a 2-a – Mediul intern (Autoevaluarea)

7.3.1 Colectarea si analizarea datelor – auto-evaluarea interna

Auto-evaluarea este procesul prin care se analizeaza propriul nivel de performanta sau cel al organizatiei. Principiile fundamentale sunt urmatoarele:

Presupune o modalitate sistematica de evaluare si imbunatatire a performantei

Formuleaza judecati privind calitatea ofertei unei scoli

Promoveaza o cultura a imbunatatirii continue

Abordeaza toate aspectele referitoare la activitatile scolii, in mod special calitatea experientelor elevilor si standardele pe care acestia le ating.

Ghidul de asigurare a calitatii referitor la autoevaluare ofera indrumari detaliate despre modul in care trebuie sa se desfasoare o autoevaluare in scoala.

Procesul de auto-evaluare implica:

Pregatire: modalitate standarde si personal

Cunoasterea practicii: strangerea informatiilor; colectarea si analizarea datelor

Formularea judecatilor: evaluarea informatiilor; sublinierea a ceea ce ne spun aceste informatii; stabilirea nevoii prioritare

Stabilirea actiunilor pe baza constatarilor: formularea tintelor privind imbunatatirea si stabilirea prioritatilor in ceea ce priveste aceste tinte

Monitorizare si evaluare: evaluare critica a planurilor de dezvoltare si a proceselor de auto-evaluare

Auto-evaluarea trebuie sa cuprinda toate activitatile si elementele scolii:

Predarea si invatarea

Materiale si resurse didactice

Rezultatele elevilor

Consilierea si orientarea profesionala oferita elevilor

Calificari si curriculum

Resursele fizice si umane

Parteneriate si colaborare

Informatiile pot fi colectate dintr-o serie variata de surse, de exemplu prin intrebari, observatii ale proceselor de predare si invatare si a altor activitati, informatii referitoare la orele de curs, chestionare cu opiniile elevilor.

Aceleasi cerinte privind validitatea informatiilor se aplica si in cazul auto-evaluarii si anume informatiile trebuie sa fie:

Solide: exista date suficiente din surse diferite?

Consecvente: altcineva ar obtine acelasi rezultat?

Credibile: au valoare informatiile colectate?

Valide: sprijina in mod direct problema abordata?

Cuantificabile: pot fi masurate?

Suficiente: utilizeaza un esantion destul de vast?

Actuale: sunt suficient de recente pentru a oferi o imagine exacta?

Precise: pot fi verificate?

Auto-evaluarea este efectuata, de obicei, de catre echipele implicate in activitatile supuse examinarii. De exemplu:

Fiecare Catedra va efectua o analiza a performantelor elevilor de la cursurile lor si a predarii calificarilor. Membrii catedrelor trebuie sa stabileasca punctele tari si punctele slabe pe baza dovezilor, si nu a unor opinii care pot fi foarte subiective. In multe scoli din UE are loc o revizuire si o evaluare anuala a cursurilor, proces care se efectueaza in timpul verii.

Echipele de curs pot dori, de asemenea, sa analizeze eficacitatea modalitatilor de recrutare a elevilor in cadrul programelor lor – ce informatii li se ofera, cand anume sunt oferite aceste informatii, daca aceste informatii vorbesc despre posibilitatea gasirii unui loc de munca etc si pot formula judecati de valoare privind acest element. In mod similar, pot analiza eficacitatea formarii teoretice si practice. Principiile calitatii din manualul de auto-evaluare pot fi de ajutor in acest caz. In mod alternativ, cu aceasta prima ocazie, scolile pot incepe cu un set simplu de criterii de evaluare, stabilit de comun acord de personalul scolii.

In ghidul de asigurare a calitatii referitor la autoevaluare gasiti exemple de instrumente de autoevaluare.

Cand se stabilesc echipele pentru autoevaluare este important sa se ia in considerare contributiile tuturor celor implicati si a tuturor factorilor interesati – nu trebuie sa fie o activitate efectuata doar de catre profesori. Implicati personalul de sprijin. Gasiti o metoda de a afla opiniile elevilor si ale parintilor lor in legatura cu anumite aspecte, cautati sa obtineti dovezi obiective de la angajatori si de la alte agentii externe. 

Pe termen lung veti avea nevoie de o serie de date statistice pentru a va sustine judecatile formulate. In momentul de fata s-ar putea sa nu aveti acces la multe dintre aceste date, cum ar fi de exemplu date pentru a efectua o comparatie intre performanta obtinuta de scoala intr-o anumita calificare si performanta privind aceeasi calificare a altor scoli de pe plan local, regional si national. Folositi datele de care dispuneti. Activitatile de dezvoltare a unui sistem de informatii din cadrul programelor PHARE vor imbunatati, in timp, calitatea acestor informatii. Cu toate acestea, analizati ce fel de date statistice exista in scoala si utilizati aceste date (in mod ideal acestea trebuie sa arate tendintele, adica sa se refere la o perioada de minim 3 ani). De exemplu, ati putea utiliza cifrele de inscriere, informatiile centralizate privind mediile generale ale elevilor, raportul personal didactic-elevi, raportul elevi-calculatoare etc. Cateva exemple de dovezi sunt oferite in cadrul exemplelor din sectiunea 9.2.

Managerii si personalul vor dori, de asemenea, sa efectueze o evaluare comuna a “activitatilor generale” ale scolii de exemplu:-

calitatea generala a predarii si invatarii

masura in care sunt implementate metodele de invatare individualizata sau de invatare centrata pe elev

masura in care modalitatile de promovare pe piata (marketing) sunt adecvate

eficienta cu care sunt alocate si utilizate resursele (umane si fizice)

tipul, domeniul si calitatea parteneriatelor si a retelelor

gradul de adecvare a calificarilor si formarii oferite

Un grup de discutie care sa dezbata acest subiect poate fi o modalitate de lucru adecvata in acest caz.

Analiza portofoliului de produse

Calificarile oferite si modul in care acestea sunt predate pot fi uneori stabilite intr-o maniera ad hoc si pot depinde in mare masura de anumite aspecte cum ar fi personalul si resursele disponibile.

Ca parte a procesului de analizare a pozitiei strategice a scolii si a pozitiei pe piata (asa cum s-a discutat in sectiunea 3), este important sa se efectueze o evaluare a viabilitatii acestor calificari si activitati. Exista mai multe instrumente in acest sens, iar unul dintre acestea care se poate dovedi folositor este “Matricea Grupului Consultativ din Boston ”. Pe baza acesteia, produsele sunt incadrate in categorii in functie de pozitia lor curenta pe piata. Este destinata analizei efectuate pentru produse strategice, dar poate fi aplicata si in cazul calificarilor sau domeniilor de calificare si chiar in cazuri specifice, cum ar fi cel al segmentelor de piata relativ inguste. Sunt folosite patru categorii:

O stea (“star”) – un produs de elita care acopera un segment mare de piata dintr-un sector de activitate aflat in crestere. In domeniul scolar, un exemplu de acest gen ar fi un domeniu sau un set de activitati pentru care cererea este foarte mare. Poate fi vorba de piete noi, precum cea a tehnologiei informatiei sau a relatiilor cu clientii. Pe masura ce cresterea unui astfel de sector de activitate se incetineste, steaua devine vaca de muls (“cash cow”) (vezi mai jos). Scopul scolii ar fi sa investeasca astfel incat sa isi largeasca segmentul de piata pe care il deserveste.

O vaca de muls (“cash cow”) – este un produs strategic de elita (care acopera un segment mare de piata) intr-un sector de activitate care a ajuns la maturitate sau care se afla in declin (crestere mica), cum ar fi de exemplu, anumite parti din industria producatoare. Inscrierile sunt stabile, fara o activitate de promovare intensa sau un cost mare al resurselor si dezvoltarii. Surplusurile generate din aceasta activitate pot sustine cresterea sau oferta altor produse. De exemplu activitatile generatoare de venit, cum ar fi cursurile de formare privind igiena si securitatea muncii organizate pentru companii pot sustine dimensiunile reduse ale clasei in chimia industriala. 

Un copil problema (“problem child”) sau un semn de intrebare este un produs strategic care a avut un impact mic pe piata (acopera un segment de piata redus) intr-un sector de activitate aflat in crestere (crestere mare). De exemplu, o scoala si-a extins domeniul, oferind calificari in domeniul Relatiilor cu Clientii, dar inscrierile pentru aceste calificari a fost relativ mic. Exista un sprijin mic din partea clientului pentru acest produs. Avantajele scolii fata de alte scoli sau avantajele acestui produs fata de alte produse nu sunt clare. Un copil problema are nevoie de investitii substantiale de comercializare pentru a-si mentine sau largi segmentul de piata fata de ceilalti competitori. Scoala si finantatorii ei trebuie sa decida daca sunt pregatiti pentru o astfel de investitie (printr-o mai buna promovare, prin dezvoltarea produsului, prin achizitia de resurse etc) sau daca abandoneaza acest sector de piata. Motivul poate fi doar existenta unui numar prea mare de competitori pe piata, care ofera acelasi produs, in regiunea respectiva.

Un caine (“dog”) – un produs strategic cu vanzari/inscrieri limitate (care acopera un segment mic de piata) intr-un sector de activitate matur sau in declin (crestere mica). In ciuda faptului ca activeaza de destul de mult timp pe piata, un caine nu poate sa atraga un numar suficient de clienti si se afla in urma competitiei in ceea ce priveste imaginea, calitatea, rentabilitatea etc. Un caine implica, de obicei dezavantaje legate de cost – in cazul scolilor, s-ar putea sa fie vorba de costuri legate de asigurarea resurselor pentru activitati care implica cheltuieli mari de investitie. O scoala care are un astfel de produs poate incerca sa se adreseze unei piete specializate sau sa se retraga de pe piata. Multe scoli au ales aceasta optiune pentru domenii aflate in declin, cum ar fi chimia industriala sau poligrafia traditionala. Acest lucru s-a intamplat cand au existat multi furnizori de astfel de calificari, in final, ramanand o singura scoala care a devenit singurul furnizor la nivel local sau regional al specializarii respective.

Rezultatele posibile ale acestui tip de analiza pot fi rezumate in diagrama de mai jos:

Segmentul de piata[9]

Mare Mic

Mare

Stea (“Star”)

Strategie de marketing: Intensificati eforturile de marketing pentru a pastra sau creste segmentul de piata acoperit

Copil problema (“Problem child”)

Strategie de marketing: Intensificati eforturile de marketing sau parasiti piata

Mic

Vaca de muls (“Cash Cow”)

Strategie de marketing: Utilizati surplusurile pentru a ajuta la cresterea produselor strategice, la mentinerea pozitiei

Caine (“Dog”)

Strategie de marketing: Reduceti eforturile sau scapati de acest produs

Intr-un context educational unde nu exista o adevarata economie de piata, analiza portofoliului de produse in concordanta cu aceasta matrice ridica anumite probleme, deoarece principalul scop este acela de a asigura tuturor elevilor o serie adecvata de oportunitati, competitia nefiind factorul motivant principal. Aceasta inseamna ca unele produse care se incadreaza in categoria copiilor problema sau chiar in cea a cainilor trebuie sustinute de unele scoli pentru a asigura mentinerea acestora. Totusi, exista concurenta intre furnizorii privati si publici de educatie si formare si din ce in ce mai mult, elevii vor avea mai multe optiuni. Astfel, impactul pietei va creste. Chiar si intr-un mediu bazat pe colaborare si parteneriat, asigurarea unui segment adecvat de piata este importanta. De aceea, analizarea produselor din oferta, in conformitate cu criteriile de mai sus poate furniza informatii utile. In final, este nevoie de intelegerea si analizarea costurilor si veniturilor obtinut din fiecare activitate a scolii, Aceasta ajuta la luarea unor decizii in cunostinta de cauza in privinta utilizarii si alocarii resurselor.

Rezultatele proceselor de auto-evaluare.

Dupa efectuarea autoevaluarii in colaborare cu membrii personalului si cu factorii interesati, trebuie sa aveti o lista a punctelor tari si a punctelor slabe. De asemenea, este posibil sa fi identificat anumite oportunitati si amenintari (desi acestea se refera mai mult la mediul extern).

Toate judecatile formulate trebuie sustinute de dovezi (vezi exemplul din 9.2). Intrebati-va daca punctele tari identificate sunt intr-adevar puncte tari sau numai exemple de activitati pe care le efectuati la un standard acceptat. Un punct tare inseamna ca performanta scolii este mai buna decat performanta altor scoli (reprezinta un punct de reper). De obicei, scolile intampina mai multe dificultati in identificarea cu exactitate a punctelor slabe. Din nou, comparati-va performanta cu cea a altor scoli si cu performanta anterioara a scolii. Nu uitati ca o tendinta de imbunatatire trebuie sa fie considerata drept norma. Asadar, un punct slab il reprezinta progresul care este mai mic decat norma obisnuita, in timp ce un punct tare il reprezinta progresul care este in mod evident mai mare.

Rezultatele autoevaluarii trebuie adaugate analizei SWOT. In cadrul planului operational din planul de actiune al scolii vor fi precizate actiuni pentru rezolvarea problemelor identificate.

7.4 Partea a 2-a – analiza SWOT

Aceasta analiza este menita a fi un simplu rezumat al principalelor puncte tari, puncte slabe, oportunitati si amenintari care reies in urma analizarii pozitiei scolii dumneavoastra in cadrul IPT. Cititi transparentele folosite de Marius in prezentarea sa si materialul aferent.

Incercati sa va asigurati ca ati cuantificat punctele slabe sau amenintarile ori de cate ori a fost posibil si, daca se poate, faceti referire la sursele din care ati obtinut informatiile care va sustin afirmatiile.

Exemplu

Puncte tari

Un nivel foarte scazut de abandon scolar (91% au continuat la sfarsitul instruirii in 2002 – sursa: statisticile scolare 2002-2003)

Un parteneriat strans cu angajatorii din regiune, cu agentia locala AJOFM, cu serviciul de asistenta psiho-pedagogica si cu alte scoli IPT din Brasov, in vederea oferirii de orientare profesionala (toti elevii din clasa a 10-a au participat la interviuri individuale de orientare profesionala – sursa: dosarele serviciului de asistenta psiho-pedagogica 2002-2003)

Anumite parteneriate benefice cu marii angajatori din regiune in vederea oferirii de instruire practica in electrotehnica (Sursa: Reactiile elevilor si angajatorilor, protocoalele cu angajatorii)

A inceput crearea unui program de cursuri la seral pentru adultii care doresc sa isi actualizeze aptitudinile profesionale (Sursa: Planul scolar 2003-2004)

Proiectarea si predarea unor cursuri succinte de tehnologia informatiei pentru angajatii Consiliului Local (Sursa: Programele si contractele cursurilor)

90% dintre elevii care isi incheie ciclul de calificare fie obtin un loc de munca in termen de 6 luni, fie se inscriu la invatamantul superior (Sursa: Dosarele scolii cu privire la evolutia absolventilor 2002-2003)

Puncte slabe

Clasele de elevi pentru calificarea de nivel 3 in domeniul …… sunt mici (exista un raport de 7 elevi la un membru al personalului didactic – Sursa: dosarele ISJ 2002-2003)

30% dintre elevii care sustin examenul pentru calificarea de nivel 2 in ……… nu au fost admisi la proba finala (Sursa: rezultatele examenelor)

Doar 10% dintre membrii personalului didactic inclusi in sondaj se considera competenti in a preda unitatile fundamentale de aptitudini (Sursa: sondajul personalului 2003)

Unui numar de 20% dintre elevii Scolii de arte si meserii nu li s-a putut oferi o experienta profesionala generala datorita faptului ca nu au existat angajatori din regiune dispusi sa ofere locuri pentru instruire (Sursa: statistica scolara)

Scoala nu are carti sau alte materiale didactice adaptate in mod specific programei pentru nivelul 1 in electrotehnica (Sursa: din observatii)

Acoperisul laboratorului principal de electrotehnica se afla intr-o stare grava si are nevoie urgenta de reparatii (Sursa: Raportul structural din partea Ministerului Educatiei)

Lipsa de continuitate a personalului didactic repartizat scolii (in 2003-2004, 25% dintre membrii personalului au fost altii decat cei din anul precedent – Sursa: dosarele personalului 2003-2004)

“Campionul” promotor al invatarii axate pe elev intampina dificultati in a-i incuraja pe ceilalti membri ai personalului didactic sa experimenteze noi perspective asupra predarii si invatarii.

Oportunitati

In ultimii doi ani, cererea de calificari de nivel 3 a crescut cu 30% (Sursa: dosarele de inscriere 2002-2003)

Cererea de cursuri adresate adultilor a crescut constant in ultimii 4 ani

Noii proprietari ai celor doua mari companii care s-au privatizat si-au manifestat interesul in a largi cadrul parteneriatului dintre aceste companii si scoala (Sursa: Minutele intalnirilor cu Managerii de resurse umane din cele doua companii).

Amenintari

Se estimeaza ca numarul tinerilor cu varste cuprinse intre 14 si 19 ani va scadea cu 30% in urmatorii 10 ani (www.insse.ro)

Intr-un oras din regiune s-a deschis un centru de instruire pentru adulti, care ofera instruire pentru cateva dintre calificarile oferite in prezent si de catre scoala.

Doi specialisti, membri ai personalului didactic, se apropie de varsta pensionarii si va fi dificil de gasit inlocuitori pentru acestia.

Costul pe care il presupune cazarea in caminul scolii se afla in crestere, iar gradul de ocupare a acestuia este in scadere. Viabilitatea financiara in acest caz este in pericol.

NOTA: Aceasta este o analiza SWOT a unei scoli imaginare – este evident ca nu toate detaliile din exemplu se aplica unui context romanesc.

7.5 Partea a 2-a – Rezumatul principalelor aspecte care necesita dezvoltare

Dupa ce ati efectuat analiza situatiei actuale si a celei viitoare, veti fi identificat anumite aspecte problematice, precum si anumite oportunitati. Acestea sunt prezentate sub forma de rezumat in analiza SWOT. Plecand de aici va trebui sa stabiliti un set de obiective. Unele dintre acestea vor fi extrase direct din PRAI si PLAI. La acestea, adaugati alte cateva, pentru a reflecta programul de reforma a IPT, prezentand mai ales schimbarile in ceea ce priveste procesul de predare si invatare. Ar putea fi utila modalitatea prezentata mai jos:

Utilizati lista de prioritati si obiective din PLAI si PRAI si stabiliti daca acestea reprezinta probleme in scoala dumneavoastra sau daca deja atingeti obiectivele si tintele stabilite in PRAI, pentru unele dintre aceste aspecte. Fiti sinceri.

Acum, ganditi-va la celelalte sesiuni de formare de care ati beneficiat pana in prezent in cadrul programului PHARE, cum ar fi de exemplu, cursurile de elaborare a curriculum-ului, invatarea centrata pe elev, lucrul cu intreprinderile. Adaugati pe lista acele aspecte cu privire la care considerati ca scoala dumneavoastra va trebui sa actioneze. Va trebui sa le formulati ca obiective pe masura ce va alcatuiti planul. In mod asemanator, din urma autoevaluarii scolii dumneavoastra, vor rezulta anumite aspecte care necesita dezvoltare.

Pentru fiecare obiectiv pe care l-ati identificat trebuie sa stabiliti o tinta pe termen lung (pana in anul 2010), care va va ajuta sa stabiliti daca obiectivul respectiv a fost atins.

Nu uitati: obiectivele si tintele trebuie sa fie SMART.

Specifice – precizeaza ce anume trebuie realizat, in colaborare cu cine si pana cand.

Masurabile – cuprind o tinta masurabila, in mod ideal una cantitativa sau care se poate masura in mod cantitativ.

Posibil de atins – dificile, dar realiste

Relevante – trebuie sa contribuie la indeplinirea misiunii. Se adreseaza problemelor identificate in cadrul analizei SWOT

Incadrate in timp – trebuie realizate intr-o anumita perioada de timp

Ori de cate ori este posibil, stabiliti tinte cuantificabile. Ganditi-va la sursele informatiilor care vor fi utilizate pentru a masura tinta. Este inutil sa stabiliti o tinta pe care nu o puteti masura.

Exemplu

Obiectiv

Colaborarea cu alti factori interesati, pentru a implementa in mod eficient predarea si evaluarea noilor calificari pentru abilitati cheie, pentru toate clasele.

Tinta

100% dintre elevi studiaza abilitatile cheie si sunt evaluati. Rata de promovare ajunge la 90% pana in 2010.

In ceea ce priveste obiectivele si tintele:

Stabiliti legatura cu misiunea scolii, obiectivele regionale si locale si constatarile rezultate in urma evaluarii mediului intern si extern

Asigurati-va ca acestea vizeaza o perspectiva pe termen lung/o perioada lunga de timp (2004-2010)

Formulati-le in mod clar si comunicati-le cat mai multor factori interesati

Concentrati-va pe interventii cheie – este mai bine sa realizati putine, decat sa aveti multe pe care nu le realizati

Stabiliti obiective si tinte SMART

7.6 Partea a 3-a – Planul operational

Aceasta sectiune prezinta operationalizarea planului. Ea se axeaza pe anul 2004-2005 si va trebui reactualizata in fiecare an. Este foarte important ca aceasta sectiune a planului sa fie elaborata impreuna cu membrii personalului scolii si cu persoanele cheie implicate.

Utilizati modelul care va este pus la dispozitie – astfel va veti asigura ca ati inclus toate elementele necesare. Daca acest material urmeaza sa fie facut public, puteti lasa libera ultima coloana, urmand sa o completati doar pentru uz intern. Aceasta sectiune va cuprinde un rezumat al actiunilor care vor trebui intreprinse de catre personalul scolii (adesea in colaborare cu alte persoane) pentru a atinge obiectivele si tintele stabilite in partea a 2-a.

7.6.1 Contextul

In acest capitol veti prezenta pe scurt elementele generale care v-au condus la stabilirea obiectivului. De ce aspectul respectiv reprezinta o directie in care trebuie sa actionati? Care sunt cauzele care stau la baza dificultatilor / problemelor? Pentru a vedea un exemplu despre cum s-a facut acest lucru la nivel regional, consultati PRAI.

7.6.2 Actiunile

Actiunile sunt pasi practici, pe termen scurt care vor contribui la indeplinirea obiectivelor si tintelor. P

ersonalul si alti factori interesati trebuie implicati in stabilirea acestor pasi.

Trebuie sa va asigurati ca cei care au primit responsabilitatea punerii in aplicare a actiunii cunosc si sunt de acord cu actiunea (actiunile) stabilita(e).

Atunci cand stabiliti actiunile care trebuie intreprinse, luati in considerare cauzele problemei care au dus la stabilirea acelui obiectiv. Care sunt actiunile care pot fi intreprinse pentru rezolvarea problemei sau pentru atenuarea ei?

Cine sunt factorii implicati in ceea ce priveste acest obiectiv?

Care sunt schimbarile pe care doriti sa le intrevedeti la nivel scolar si care vor contribui la atingerea acestui obiectiv?

Daca obiectivul este de asemenea unul regional si / sau local, in ce moduri ati putea contribui la actiunile stabilite in PRAI/PLAI?

Cine sunt persoanele cele mai in masura de a pune in aplicare aceste actiuni?

In cazul fiecarei actiuni trebuie sa aveti in vedere rezultatul asteptat. Acesta poate fi acelasi cu tinta pe termen lung sau poate fi unul diferit. In multe dintre cazuri, rezultatul asteptat poate fi atins pur si simplu prin indeplinirea actiunii.

Nu uitati ca o serie de actiuni care trebuie intreprinse va fi legata de calificarile care vor fi oferite in urmatoarele 12 luni. Aceste actiuni trebuie specificate in cadrul tabelului pentru “planul de scolarizare” al carui format este prezentat in anexa. Se presupune ca aceste calificari vor fi revizuite in lumina evaluarii pietei muncii. Trebuie sa oferiti o justificare puternica si bazata pe dovezi in ceea ce priveste calificarile propuse. Asigurati-va ca propunerile pe care le faceti se incadreaza in contextul celorlalte “oferte” din aria dumneavoastra geografica.

Atunci cand alocati responsabilitati, asigurati-va ca persoanele identificate in acest sens sunt de acord – ar fi ideal daca aceste persoane s-ar identifica drept persoanele cele mai potrivite pentru realizarea actiunii respective.

Luati in calcul eventuale modalitati de a obtine resurse pentru actiunile pe care doriti sa le intreprindeti. Fiti realisti – probabil ca o finantare suplimentara substantiala nu va va fi pusa la dispozitie, astfel incat ganditi-va cum puteti utiliza resursele existente pentru a obtine rezultatele scontate.

Exemplu – plan operational

Obiectiv: Colaborarea cu alti factori interesati, pentru a implementa in mod eficient predarea si evaluarea noilor calificari pentru abilitati cheie, pentru toate clasele

Tinta: 100% dintre elevi studiaza abilitatile cheie si sunt evaluati. Rata de promovare ajunge la 90% pana in 2010

Context:

Calificarile pentru abilitati cheie sunt introduse pentru toti elevii incepand cu clasa a 8-a, incepand sa fie predate efectiv din luna septembrie 2005. Aceste calificari sunt similare in anumite privinte cu cele asigurate prin intermediul educatiei de baza, dar se refera intr-un mod mai direct la competenta legata de locul de munca, iar evaluarea lor este foarte diferita. Un membru al personalului din scoala a fost implicat in elaborarea acestor unitati de competenta la nivel national, dar toate cadrele didactice trebuie sa cunoasca continutul acestora, modalitatea de elaborare si noua metoda de evaluare, pentru a fi pregatiti la inceputul noului an. O cerinta a organismului de atestare este aceea ca toate cadrele didactice care evalueaza acest tip de abilitati sa fie calificate ca evaluatori si sa existe un numar suficient de verificatori interni care sa valideze si sa verifice aceste evaluari. De aceea, exista o nevoie urgenta pentru cursuri de formare.

De asemenea, angajatorii nu cunosc aceste noi evolutii desi se anticipeaza ca ele vor fi primite cu bucurie. Deoarece abilitatile cheie sunt tocmai acele abilitati necesare angajarii, pe care agentii economici le pretuiesc foarte mult. Trebuie sa aducem la cunostinta tuturor agentilor economici locali aceasta noutate din scoli – incepand cu aceia cu care scoala are deja o colaborare foarte stransa.

In prezent, nu exista materiale didactice. Realizarea acestor materiale este o sarcina care implica foarte multa munca, iar Directorii au discutat modalitati prin care aceasta sarcina si costurile aferente sa poata fi impartite, precum si modul in care aceste materiale ar putea fi elaborate intr-un timp cat mai scurt. 

Actiuni

Rezultat

Data

Responsabil

Parteneri

Cursuri de formare pentru intreg personalul, avand ca tema noile unitati de competenta pentru abilitati cheie, pana in iulie 2004 

Organizarea unei sesiuni de informare despre abilitatile cheie, pentru agentii economici locali

Colaborarea cu alte scoli din judet pentru pregatirea unor materiale didactice comune pentru a sprijini procesul de predare a abilitatilor cheie

Formarea a 20 de evaluatori si a 5 verificatori interni in domeniul abilitatilor cheie pentru anul academic 2004-2005

Tot personalul beneficiaza de formare

Sesiunea este organizata

Materialele pentru comunicare si experienta de munca realizate de scoala X. Altele obtinute de la scolile a, b, c.

25 de cadre didactice detin atestate de evaluator si verificator national

31 iulie 2004

31 octombrie 2004

Finalizate cel tarziu la 30 iunie 2005

30 iunie 2005

Director adjunct

Seful catedrei de mecanica

Campionul in invatarea centrata pe elev

Responsabil dezvoltare profesionala a personalului 

Toate cadrele didactice, reprezentanti ai echipei de autori de unitati de competenta pentru abilitati cheie elaborate in cadrul programului PHARE, Camera de Comert, AJOFM, agenti economici locali, ISJ, Asociatia Intreprinderilor Mici si Mijlocii

Toate scolile din judet

Personalul, Casa Corpului Didactic, ISJ (Inspectorul pentru IPT) 

In aceasta sectiune trebuie sa includeti, de asemenea, actiunile legate de:

v     Lucrul cu intreprinderile (acordul de parteneriat)

v     Contributia la reteaua de orientare profesionala

v     Activitatile privind dezvoltarea stabilite in urma autoevaluarii

v     Detalii privind dezvoltarea profesionala a personalului

v     Planul de scolarizare al scolii – calificari, numar de clase etc.

Poate este util sa rezumati nevoile privind dezvoltarea profesionala a personalului intr-un tabel separat, ca sa poate fi prezentat Inspectoratului Judetean si Casei Corpului Didactic si pentru a contribui la planificarea sesiunilor de dezvoltare profesionala a personalului din regiune.

7.7 Partea a 4-a – Consultare, monitorizare si evaluare

Aceasta sectiune poate avea dimensiuni relativ reduse. Daca doriti, o puteti prezenta sub forma de tabel. Va fi nevoie sa scrieti trei paragrafe.

Primul paragraf va trebui sa fie un rezumat al procesului de consultare pe care l-ati parcurs in etapa de elaborare a planului. Cu cine v-ati consultat, cand si cum ati facut acest lucru?

Al doilea paragraf va trebui sa se refere la monitorizarea si evaluarea la nivel de echipa / la nivel operational. Personalul scolii va trebui sa:

Sa monitorizeze implementarea actiunilor

Sa evalueze daca aceste actiuni au avut efectul dorit/asteptat

Sa revizuiasca actiunile in lumina progresului realizat

Sa raporteze in mod regulat progresul inregistrat managerilor, personalului si altor factori interesati

Sa sarbatoreasca succesul si sa invete din greseli

In cadrul acestui paragraf trebuie sa precizati cine va fi persoana responsabila, cine va fi implicat, termenele de realizare si modul in care vor fi inregistrate rezultatele.

Ultimul paragraf va trebui sa se refere la activitatea de monitorizare realizata de catre management. Aceasta activitate va presupune atat participarea managerilor cat si a Consiliul de Administratie al scolii.

Nu uitati ca etapele finale ale monitorizarii si revizuirii presupun folosirea constatarilor si concluziilor in vederea reactualizarii continue a planului si intocmirea planului operational pentru anul urmator (2005-2006).

8. Lista de verificare privind intocmirea Planului de Actiune al Scolii

In timpul intocmirii PAS, trebuie utilizata urmatoarea lista de verificare alaturi de indrumarile specifice pentru a exista siguranta ca fiecare element este bine intocmit.

 

 

 

 

 

 

Planul contine o auto-evaluare a mediului intern si a punctelor tari si slabe ale ofertei actuale pentru fiecare dintre titlurile specificate in cadrul ghidului de elaborare a PAS

  • Predarea si invatarea
  • Materiale si resurse didactice
  • Rezultatele elevilor
  • Servicii de indrumare si consiliere pentru elevi
  • Calificari si curriculum
  • Resurse fizice si umane
  • Parteneriat si colaborari

TREBUIE PRECIZAT faptul ca in aceasta etapa doar centrele de resurse au inceput implementarea in faza pilot a unei sectiuni din noile standarde de asigurare a calitatii, dar tuturor celorlalte scoli li s-a cerut sa desfasoare anumite forme de evaluare pe baza acestor aspecte noi.

Au fost formulate concluzii clare si nu doar un set de afirmatii?

Exista un rezumat (ideal maxim doua pagini) al punctelor tari, punctelor slabe, oportunitatilor si amenintarilor care vizeaza in principal urmatoarele aspecte:

  • concluziile principale
  • ajuta la identificarea elementelor care necesita dezvoltare si a prioritatilor
  • face legaturi intre dovezile colectate in cadrul analizei interne si cele colectate in cadrul analizei externe

Planul identifica un set de prioritati care:

se bazeaza pe analiza nevoilor

sunt corelate cu prioritatile din PRAI si PLAI

sunt adaptate profilului scolii si misiunii acesteia?

sunt corelate cu programul de reforma a IPT dupa cum a fost identificat prin sesiunile de formare din cadrul actualului proiect PHARE

se concentreaza pe interventiile cheie (este mai bine sa existe mai putine decat mai multe care nu pot fi atinse)

TREBUIE PRECIZAT ca planurile nu trebuie sa contina nici o prioritate la atingerea careia scoala nu poate contribui, ex: infiintarea unui observator regional sau local

Planul contine un set clar de obiective si tinte care sunt corelate cu prioritatile?




Acestea:

  • Contribuie la o planificare locala coerenta care sa asigure existenta unei oferte de formare coordonate intr-o anumita zona geografica
  • Imbunatatesc si modernizeaza predarea si invatarea prin adoptarea unor metode centrate pe elev si care raspund nevoilor elevilor cu nevoi speciale
  • Raspund nevoii de a oferi formare profesionala continua pentru adulti si tineri?

Exista obiective si tinte SMART?

  • Se refera la un anumit aspect specific de dezvoltare, dar in perspectiva anului 2010 (aceste obiective nu trebuie sa fie obiective pentru un singur an)
  • Contin o tinta masurabila (in mod ideal o tinta care poate fi masurata in mod simplu)
  • Mijlocul prin care va fi masurata este unul clar?
  • Obiectivele sunt posibil de atins in perioada de timp prevazuta si cu resursele disponibile estimate, fiind in acelasi timp suficient de ambitioase si solicitante pentru scoli astfel incat sa incurajeze actiunile de imbunatatire?
  • Obiectivele sunt relevante pentru misiunea si profilul viitor al scolii (tinand cont si de celelalte scoli din zona)
  • Tintele de atins specifica perioada de timp ex. 2010?

Fiecare obiectiv este insotit de un set de actiuni adecvate?

  • Care sunt stabilite pentru urmatorul an scolar 2004-2005?
  • Care se incadreaza in aria de activitate si responsabilitate a scolii, avand in vedere misiunea si profilul acesteia (adica specifica activitatile pe care le poate desfasura scoala)

Actiunile au o legatura directa cu atingerea obiectivelor specificate?

Sunt bazate aceste actiuni pe principiul colaborarii si al parteneriatului:

Intre membrii personalului din cadrul scolii

Cu alte scoli din aria geografica

Cu alte scoli care ofera calificari in acelasi domeniu sau in domenii similare

Cu serviciile psiho-pedagogice

Cu agentiile de ocupare a fortei de munca

Cu angajatorii si asociatiile patronale

Actiunile demonstreaza hotararea de a spori si imbunatati retelele de scoli si lucrul in parteneriat?

  • A fost inclus planul de parteneriat al scolii, plan care a fost elaborat in timpul modulului de formare privind lucrul cu intreprinderile?

Actiuni:

  • Actiunile sunt realiste si posibil de atins, dar in acelasi timp ambitioase?
  • Sunt formulate in mod clar si lipsite de ambiguitate?
  • Au fost identificati partenerii?
  • A fost stabilit pentru fiecare actiune care va fi conducatorul/ persoana responsabila pentru actiunea respectiva precum si perioada de timp in care actiunea va fi realizata?
  • S-a analizat care sunt implicatiile din punct de vedere al resurselor?

Exista dovezi care demonstreaza faptul ca elaborarea PAS s-a realizat printr-un proces de colaborare si consultare (acest aspect ar trebui sa fie cuprins in partea a 4-a a planului). Exista dovezi ca in elaborarea planului au fost consultati:

  • Angajatori, angajati, patroni ai IMM si asociatii patronale?
  • Agentii pentru ocuparea fortei de munca
  • Parinti
  • Elevi
  • Personalul scolii
  • Cadrele didactice si directorii altor scoli
  • Consiliul de administratie al scolii (nu doar in vederea obtinerii aprobarii ci ca o sursa de indrumare si consiliere)
  • Inspectori/inspectori IPT

Planul contine mecanisme adecvate pentru efectuarea monitorizarii si analizei de catre?

  • Persoanele responsabile pentru actiuni
  • Manageri si alte persoane implicate
  • Director
  • Consiliul de administratie al scolii

Au fost identificate nevoile de dezvoltare profesionala a membrilor personalului?

Planul de scolarizare se coreleaza in mod logic cu PAS:

Sprijina prioritatile, obiectivele, tintele si obiectivele

Tine cont de oferta altor scoli din localitate si de alti factori precum numarul viitor al tinerilor din zona si cererea viitoare pentru respectivele calificari?

Since the plan needs to have a longer-term perspective, it should include consideration of projections and prognosis and not just an analysis of the current situation.

Anexa 1

Surse de informatii

Pagina de internet a Ministerului Educatiei si Cercetarii www.edu.ro

Pagina de internet a Ministerului Integrarii Europene website www.mie.ro

Pagina de internet a Institutului National de Statistica www.insse.ro

Anexa 2 – Exemple si modele

Anexa 2.1

Plan de actiune

(pentru elaborarea planului de dezvoltare a scolii)

Ce activitati trebuie desfasurate?

Cine va coordona aceste activitati?

Cine va fi implicat?

Cand trebuie finalizate?

Exemple de activitati:-

  1. Programarea intalnirilor membrilor personalului in vederea sprijinirii elaborarii planului – intalniri la nivelul intregii scoli si la nivelul echipelor de lucru
  1. Identificarea factorilor interesati de catre echipa  de management superior
  1. Cercetare de birou si analiza privind piata muncii
  1. Intalnire/activitate cu tot personalul – “Ce incercam sa obtinem”
  1. Inaintarea cifrelor initiale privind numarul elevilor, domeniile la CLD
  1. Instruirea personalului privind modelul de auto-evaluare
  1. Echipele de lucru realizeaza o auto-evaluare a propriilor activitati concentrandu-se asupra calitatii predarii si invatarii
  1. Organizarea de intalniri cu angajatorii locali, AJOFM, camerele de comert, Consiliile Judetene si altii (urmeaza a fi precizat) pentru a face cercetari privind nevoile de competente la nivel local – intalnirile se vor concentra pe aceste agentii in ceea ce priveste angajatorii
  1. Forumul angajatorilor urmeaza sa fie infiintat in oras in colaborare cu celelalte scoli
  1. Formularea obiectivelor si a tintelor
  1. Analiza problemelor care constituie punctul de plecare pentru formularea obiectivelor si stabilirea actiunilor pentru depasirea acestor probleme
  1. Analiza actiunilor privind echipamentele/cladirile
  1. Scrierea elementelor componente ale planului pe masura elaborarii acestora
  1. Consultarea

Directorul adjunct

Directorul

Directorul adjunct

Directorul

Directorul

Directorul de asigurare a calitatii

Sefii de catedre

Directorii vor fi coordonatorii

Director de la Camera de Comert

Directorul

Directorul adjunct

Sefii de catedre, consilieri

Directorul adjunct

Directorul

Managerii

Managerii si Consiliul de Administratie

Tot personalul

Inspectorii

Tot personalul

Echipele de curriculum

Angajatori locali

AJOFM

Camera de comert

ONG-uri

Politia si alti angajatori din administratia publica

Angajatori locali (mici si mari, sectorul public si privat)

Echipa de management si consiliul de administratie

Toate cadrele didactice, dirigintii si consilierii

Inspectorii si consilieri de specialitate 

Toti managerii

Consiliul de administratie al scolii, inspectorii, tot personalul

Pana la 14 decembrie

Pana la 14 decembrie

Pana la inceputul lui ianuarie

Pana la 14 decembrie

Pana la 14 ianuarie

Pana la sfarsitul lui decembrie

Pana la 30 ianuarie

Pana la 30 ianuarie

Pana la 20 ianuarie

3 februarie

14 februarie

14 februarie

Prima versiune finalizata pana la sfarsitul lui februarie

Inceputul lunii martie

Anexa 2.2

Planul de actiune

(pentru elaborarea planului de dezvoltare a scolii)

Ce anume trebuie facut?

Cine va coordona activitatea?

Cine va fi implicat?

Cand trebuie finalizata?

Anexa 2.3

Model de realizarea a analizei SWOT

Puncte tari

Puncte slabe

Oportunitati

Amenintari

Anexa 2.4 – plan de scolarizare 2004-2005

Domeniu / arie curriculara

Calificare

Nivel

actual

proiectie

Ore

Elevi

Ore

Elevi

Ore

Elevi

Anexa 2.5 Model format pentru Partea a 3-a – Planul operational

PRIORITATEA :

Obiectiv:

Tinta:

Context: (Scurta descriere a problemei si a motivelor pentru care reprezinta un aspect care necesita imbunatatire)

Actiuni pentru atingerea obiectivului: (Ce anume trebuie sa se intample?)

Rezultate asteptate (masurabile)

Data pana la care vor fi finalizate

Persoana/persoanele responsabile

Parteneri:

Cost:

Sursa de finantare

Anexa 3 – model format Plan de Actiune al Scolii

Plan de actiune al scolii

Xxxxxx

Plan operational 2004-2005



Partea 1 - Context

Formularea misiunii

Profilul scolii

Analiza rezultatelor si evolutiilor din anul 2003-2004

Prioritati la nivel national

Prioritati si obiective regionale si locale

Partea a 2- a – Analiza nevoilor

Analiza mediului extern

Incercati ca aceasta sectiune sa nu depaseasca 3 pagini. Altfel, nimeni nu va dori sa o citeasca. Concentrati-va asupra concluziilor si implicatiilor pentru IPT

Analiza nevoilor – auto-evaluarea interna

Puncte tari, puncte slabe, oportunitati, amenintari (SWOT)

Rezumat al aspectelor principale care necesita dezvoltare – rezumat al prioritatilor scolii. Aceasta sectiune trebuie sa includa prioritatile din cadrul PRAI si apoi prioritatile suplimentare ale scolii care au rezultat in urma auto-evaluarii.

PRIORITATEA :

Obiectiv:

Tinta:

Context: (Scurta descriere a problemei si a motivelor pentru care reprezinta un aspect care necesita imbunatatire

Actiuni pentru atingerea obiectivului: (e anume trebuie sa se intample?)

Rezultate asteptate (masurabile)

Data pana la care vor fi finalizate

Persoana/persoane responsabile

Parteneri:

Cost:

Sursa de finantare

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Partea a 4-a – Consultare, monitorizare si evaluare

(Introduceti un rezumat al activitatilor pe care intentionati sa le desfasurati in vederea monitorizarii si evaluarii planului). 

Anexa 4

CONTEXT

PRIORITATI REGIONALE

  • Corelare oferta – nevoi de calificare
  • Orientare si informare in cariera
  • Reabilitare infrastructura etc.
  • Competente profesionale si R.U.
  • Parteneriate
  • Sanse egale

PRIORITATI NATIONALE

Invatarea centrata pe elev

  • Parteneriatul cu intreprinderile
  • Dezvoltare curriculum
  • Dezvoltare de standarde
  • Formarea continua a pers. (metodica)
  • Asigurarea calitatii
  • Orientarea si consilierea
  • Sistemul informational
  • Modernizarea bazei materiale
  • Management educational
  • Sanse egale
  • Utilizarea ITC in predare
  • Elevii cu nevoi speciale
  • Zone dezavantajate; zone rurale
  • Formarea continua a adultilor
  • Integrarea europeana
  • Dezvoltarea de materiale pentru formare diferentiata

PRIORITATI LOCALE: PLAI

Obiective Nationale

Dezvoltarea Resurselor Umane

Extras din Planul National de Dezvoltare 2007-2013

pentru mai multe detalii vezi https://www.edu.ro)

Obiectivul general - dezvoltarea capitalului uman si cresterea competitivitatii acestuia pe piata muncii, prin asigurarea oportunitatilor egale de invatare pe tot parcursul vietii si dezvoltarea unei piete a muncii moderne, flexibile si inclusive

Obiective specifice:

• Dezvoltarea educatiei initiale si continue prin promovarea de reforme si furnizarea unor oferte educationale de calitate si relevante pentru piata muncii, care sa asigure oportunitati egale de invatare pe tot parcursul vietii si imbunatatirea sanselor de angajare

• Dezvoltarea resurselor umane din educatie prin dezvoltarea de noi profesii si diversificarea ofertelor de educatie initiala si continua

• Dezvoltarea unor rute flexibile si personalizate de invatare si cariera prin furnizarea de servicii integrate de informare, orientare si consiliere

• Facilitarea insertiei tinerilor pe piata muncii prin promovarea parteneriatului in educatie si ocupare si dezvoltarea programelor de tranzitie de la scoala la locul de munca

• Cresterea nivelului de educatie si formare profesionala a capitalului uman prin oferirea de programe de formare profesionala continua specifice care sa furnizeze competentele si abilitatile cerute pe piata muncii (in mod special pentru tineri, femei, someri de lunga durata, lucratori cu nivel redus de calificare, persoane in varsta aflate in cautarea unui loc de munca, persoane din grupurile vulnerabile)

• Dezvoltarea unei piete a muncii moderne, flexibile si inclusive care sa permita cresterea sanselor de ocupare/integrare durabila pe piata muncii

• Promovarea spiritului si culturii antreprenoriale

• Imbunatatirea furnizarii serviciilor publice in scopul dezvoltarii socio-economice durabile, diminuarii disparitatilor si asigurarii unei bune guvernari

Sub-prioritati

1. Dezvoltarea capitalului uman

Promovarea formarii profesionale pe tot parcursul vietii

Asigurarea calitatii si managementul calitatii in educatie si formare initiala

Dezvoltarea in cadrul sistemului national de educatie si formare a serviciilor integrate de informare, orientare si consiliere privind dezvoltarea personala

Dezvoltarea resurselor umane din educatie

Dezvoltarea si modernizarea ofertelor de educatie initiala si continua

2.Promovarea ocuparii depline

Cresterea adaptabilitatii fortei de munca si a intreprinderilor

Promovarea initiativelor pentru partenerii sociali

Imbunatatirea tranzitiei de la scoala la locul de munca si promovarea culturii antreprenoriale in educatie si formare

3. Promovarea incluziunii sociale

Imbunatatirea accesului si participarii la educatie initiala si continua pentru grupurile vulnerabile

Initiative transnationale in educatia inclusiva si pe piata muncii

4. Dezvoltarea capacitatii administrative si a bunei guvernari

Regiunea NE

Obiective regionale

(PRAI NE –pag.30 si anexa 2 a PRAI )

Obiectiv 1- Adaptarea ofertei TVET la cerintele pietei muncii si nevoilor elevilor

Obiectiv 2- Modernizarea si reconfigurarea retelei scolare TVET

Obiectiv 3-Implicarea activa a agentilor economici in formarea profesionala prin participarea la asigurarea conditiilor optime de instruire a elevilor si prin urmarirea integrarii absolventilor

Obiectiv 4- Implementarea sistemului national de asigurare a calitatii in unitatile TVET din Regiunea Nord-Est

Obiectiv 5- Asigurarea conditiilor de informare, orientare si consiliere privind cariera

Obiectiv 6- Infiintarea “Observatorului TVET Regiunea N-E”

Regiunea NV

Obiective regionale

(PRAI NV –pag4)

Obiectiv 1- Modernizarea sistemului TVET pentru cresterea gradului de ocupare, printr-o mai buna corelare intre oferta si cerere pe piata muncii. Integrarea adultilor in TVET

Obiectiv 2- Dezvoltarea parteneriatului social pentru a raspunde schimbarilor de pe piata fortei de munca

Obiectiv 3- Promovarea formarii continue pentru adulti (invatarea pe tot parcursul vietii), cu preponderenta in cadrul sistemului TVET, pentru cresterea ratei de ocupare si accelerarea dezvoltarii economice

Obiectiv 4- Pregatirea fortei de munca pentru dezvoltarea economiei bazate pe cunoastere si promovarea instruirii antreprenoriale (prin investitii in invatamantul universitar)

Obiectiv 5- Promovarea accesului egal si a incluziunii sociale in educatie formare profesionala si pe piata muncii

Obiectiv 6- Dezvoltarea capacitatii de monitorizare si management a resurselor umane la nivel regional

Obiectiv 7- Sustinerea si dezvoltarea infrastructurii sociale, si imbunatatirea accesului la serviciile medicale in zonele slab populate si rurale

Regiunea Sud Muntenia

Obiective regionale

(PRAI Sud muntenia –pag.41 si anexa 2 a PRAI )

Obiectiv 1- Corelarea ofertei scolare cu cererea existenta pe piata muncii prin includerea in scolile din sistemul TVET a calificarilor de nivel 2 si 3 din domeniile prioritare la nivel local si regional

Obiectiv 2 - Cresterea numarului elevilor din mediul rural, a elevilor cu dificultati de invatare si a celor cu handicap cuprinsi in sistemul TVET, integrati socio-profesional

Obiectiv 3 - Reabilitarea si dotarea minimala cu echipamente didactice a scolilor TVET din regiune

Obiectiv 4 - Dezvoltarea de parteneriate sociale active de formare profesionala pe baza de acorduri pentru toate scolile TVET pana in 2010

Obiectiv 5 – Asigurarea accesului cadrelor didactice din invatamantul TVET la programe de formare continua specifice noilor competente profesionale si atragerea de noi specialisti in domeniu

Obiectiv 6 - Dezvoltarea cabinetelor de specialitate si a practicilor de consiliere profesionala si de cariera in fiecare unitate scolara TVET

Regiunea SV Oltenia

Obiective regionale

(PRAI SV Oltenia –pag.34)

Obiectiv 1- Adaptarea competentelor absolventilor la cerintele angajatorilor

Obiectiv 2- Dezvoltarea capacitatii de orientare scolara si profesionala

Obiectiv 3- Cresterea accesului la educatie pentru tinerii din regiune

Obiectiv 4- Corelarea ofertei educationale cu tendintele de dezvolatre economica a regiunii

Regiunea V

Obiective/Tinte regionale

(PRAI V –pag46)

Tinta 1- Crearea unui sistem de implementare al PRAI la nivel regional

Tinta 2- Asigurarea accesului la informatii relevante pentru fundamentarea deciziilor la nivel regional, judetean si local privind sistemul TVET, pentru 4 judete, 97 unitati scolare, elevi ai regiunii si parintii acestora

Tinta 3- Cuprinderea in sistemul de formare continua a resureselor umane din TVET

Tinta 4- Dezvoltarea bazei materiale pentru formare profesionala, astfel incat unitatile scolare sa fie echipate la nivelul standardelor europene

Tinta 5- Cel putin 50% din elevii cuprinsi in sistemul TVET vor beneficia de servicii de consiliere si orintare pentru cariera

Tinta 6- Cresterea gradului de adecvare a ofertei de calificare profesionala la cererea pietei

Obiectiv 7- Crearea de locuri in internatele US, pentru a facilita accesul tinerilor din mediul rural si cu probleme sociale la obtinerea unei calificari

DESCRIEREA ACTIVITATILOR INCLUSE IN CURS

Activitatea 1

Obiective

  • Constientizarea cadrului politicilor nationale, regionale si locale, in care scolile trebuie sa-si elaboreze propriile planuri de actiune (PA)
  • Largirea ariei de intelegere a acestui cadru si oferirea unui prilej de a afla pareri diferite privind implicatiile acestuia pentru fiecare scoala in parte si grup de scoli. 

Materiale

Document privind prioritatile stabilite la nivel national si regional

PRAI elaborat pentru regiunea dvs.

PLAI elaborat pentru judetul dvs.

Grupuri mai mici

Organizatorul seminarului va va distribui unui grup. Grupurile au fost create pentru a va oferi, acolo unde este posibil, prilejul de a lucra cu alti participanti la acest curs din judetul dvs.

Sarcina 1

Mai intai cititi Documentul referitor la prioritatile stabilite in acest domeniu, la nivel national si regional.  

Aveti intrebari referitor la acesta? Cunoasteti toata tematica inscrisa si faptul ca scolile trebuie sa dezvolte aceste arii? Nu este inca necesar sa discutam implicatiile acestor prioritati, vom face acest lucru in cadrul Sarcinii 3. Scopul acestei sarcini este acela de a fi siguri de faptul ca toti participantii cunosc directiile urmate in elaborarea politicilor nationale si regionale.

Sarcina 2

Acum examinati PLAI elaborat pentru judetul dvs. Analizati mai ales PRIORITATILE si OBIECTIVELE ce au fost identificate in acesta. Elaborati un foaie de lucru privind contextul, incluzand prioritatile stabilite la nivel national, regional si judetean. In momentul acesta ar trebui sa aveti un rezumat complet al politicilor specifice contextului in care veti lucra. Aceasta poate fi utilizat pentru a oferi angajatilor un rezumat privind contextul activitatii lor, sau in alte modalitati pe care le puteti identifica dvs. De asemenea, puteti sa il includeti la inceputul PAS dvs.

Sarcina 3

Discutati implicatiile acestor prioritati elaborate la nivel national, regional si local pentru scoala dvs. si pentru alte scoli din judet, din zona si sectorul geografic(a) invecinat(a).

a.          elaborati o lista cu principalele 4 implicatii asupra modului in care dvs va trebui sa abordati dezvoltarea scolii dvs, incepand cu anul 2004.

b. identificati modalitatile prin care acest proces difera de ceea ce ati facut anterior

c. discutati cu celelalte grupuri constatarile dvs.

Activitatea 2

Obiective

  • schimbul de experienta si de opinii in legatura cu aspectele de buna practica inregistrate in decursul procesului de dezoltare scolara.
  • Stabilirea unei liste de trasaturi caracteristice actiunilor eficiente de planificare scolara, care pot fi folosite ca directive de desfasurare a proceselor de acest gen in scoli

Sarcina 1

Lucrul in grup, discutarea elementelor specifice unor planuri de actiune bune sau eficiente in scoli. 

Jumatate din grupa ar trebui sa ia in consideratie Continutul planurilor, in timp ce cealalta jumatate ar trebui sa analizeze Procesul elaborarii acestora.

Ambele grupuri ar trebui, apoi, sa se gandeasca la “ce impiedica scolile sa isi poata elabora si/sau sa implementeze planuri de actiune eficiente?”

Sarcina 2

Discutati constatarile dvs cu restul grupului implicat in seminar si prezentati pe un flipchart concluziile colective ale grupului. Folositi cate o pagina pentru fiecare din urmatoarele aspecte:

  • Elementele de buna practica din punctul de vedere al continutului
  • Elementele de buna practica din punctul de vedere al procesului
  • Obstacolele in calea elaborarii sau implementarii unor planuri de actiune eficiente

Va rugam sa prezentati aceste aspecte relativ pe scurt – doar punctele principale.

Identificati pe cineva care ar putea sa va ofere un feedback in sesiunea plenara, ce are loc dupa masa de pranz.

Activitatea 3

Obiective

  • Impartasirea cunostintelor locale si regionale privind posibilele surse de informatii in vederea realizarii evaluarii de mediu
    • Identificarea surselor utile la nivel local
    • Identificarea surselor de informatii privind anumite sectoare/domenii
    • Luarea in considerare a surselor de informatii existente pe plan intern despre mediul extern

Analizarea modalitatilor in care scolile si alte organizatii pot sa colaboreze in vederea strangerii datelor necesare

Sarcina 1

Analizati foaia de lucru numita “Strangerea si analizarea dovezilor”. Pentru fiecare titlu, discutati si inregistrati sursele de informatii pe care le cunoasteti. Verificati daca sursele de informatii au legatura cu tematica pe care dvs. trebuie sa o includeti in planul dvs si ca aceste surse sunt actuale (sau contin proiectii de perspectiva). O parte din informatii vor fi fost deja stranse in timpul pregatirii PRAI si a PLAI. Sarcina dvs aici consta in a identifica nevoile fiecarei scoali in vederea elaborarii propriului plan.

Inregistrati propriile sugestii pe un flipchart.

Sarcina 2

In grupuri organizate pe judete, discutati modalitatile in care ati putea colabora pentru a strange informatiile necesare. Cum puteti sa va ajutati petru a reduce volumul de munca implicat si/sau presiunea exercitata asupra organizatiilor locale care pot fi rugate sa furnizeze aceleasi informatii, de catre fiecare dintre dvs?

Elaborati o lista cu sugestii privind modalitatile in care puteti strange informatii de interes comun.

Sarcina 3

Discutati constatarile dvs cu tot grupul. Apoi stabiliti daca sunt abordari similare ce ar putea fi adoptate pentru a obtine informatii pe sector sau informatii importante pentru anumite domenii din intreaga regiune.

Activitatea 3– Fisa informativa

Strangerea si analizarea dovezilor

Documentatia publicata

Rezultatele cercetarilor, care includ rezultatele sondajului

Statistici

Interviuri, intrebari si discutii

Observatii facute in urma procesului de predare, a intalnirilor, etc

Dosare de curs

Activitatea 4

Studiu de caz – Grupul scolar “Gheorghe Enescu”

Obiective:

  • Imbunatatirea capacitatii participantilor de a realiza o analiza SWOT
  • Furnizarea stagiilor de pregatire destinate clasificarii notiunilor conform proviziunilor SWOT
  • Analizarea validitatii afirmatiilor si soliditatii probelor

Cadru

Grupul scolar Gheorghe Enescu este o scoala fictiva din Romania. Deserveste o zona de aproximativ 30 km patrati. Ofera instruire in domeniul electro- tehnic si mecanic. Fiind singura scoala care ofera instruire specializata de nivel patru pentru electronica si automatica, recruteaza elevi din intreaga regiune- mare parte dintre acesti elevi locuind in caminul scolii, care are o capacitate de cincizeci de locuri, de asemenea caminul deserveste alte doua scoli din apropiere, specializate in comert, turism si catering. Scoala cuprinde o scoala de arte si meserii, o scoala profesionala si, de asemenea, ofera calificari post liceale. In 2002-2003, scoala a inmatriculat 1.200 de elevi in sistemul de invatamant la zi, acestia avand o varsta cuprinsa intre 14-19 ani. De asemenea, ofera instruire in regim full time sau part-time pentru adulti (200 elevi din 2003-4). In ultimii ani, a introdus cu succes un program de instruire adaptat nevoilor companiilor locale si in acest an a oferit 300 de zile de instruire pentru 15 companii.

Scoala dispune de un personal de 80 de cadre didactice, dintre care 60 profesori si 20 suplinitori. In 2001 a fost elaborat un plan pe o perioada de zece ani care vizeaza renovarea cladirilor scolii. Acesta include modernizarea salilor de clasa pentru elevi, amenajarea unor spatii noi destinate desfasurarii activitatilor de educatie fizica, instalarea unei retele eficiente de calculatoare si crearea unui centru de invatare care sa inlocuiasca biblioteca existenta si sa sprijine noile abordari din domeniul predarii si invatarii. Prima faza a planului a fost finalizata de curand. S-au folosit donatiile facute de companiile locale si programe cu finantare din partea UE pentru a moderniza si extinde echipamentul necesar predarii si invatarii

Membrii din comitetul de conducere si personalul scolii au realizat o evaluare de mediu si de curand au finalizat o analiza a elementelor politice, economice, sociale, tehnologice si cele legate de resursele care tin de mediul extern. Au realizat aceasta evaluare in colaborare cu alte scoli din zona. De asemenea, scoala a realizat o auto-evaluare interna completa conform criteriilor sugerate in procesul de instruire privind asigurarea calitatii asa cum a fost furnizat de catre PHARE TVET. Pentru a indeplini acesta actiune, au avut loc un numar de seminarii cu personalul scolii si comitetul de profesori si administrative. De asemenea, s-a realizat un sondaj printre elevi si au avut loc trei sesiuni de comunicare, fiecare axandu-se pe cate un grup (una pentru parinti, una pentru angajatorii cu care lucreaza si una pentru autoritatile locale si partenerii din sectorul public). De asemenea, a avut loc si o intalnire cu grupul de angajatori din domeniul electro-tehnic in colaborare cu alte scoli TVET din regiune.

Procesul de evaluare a avut drept rezultat o cantitate considerabila de informatii de care se dispune in prezent. Directorul si directorul adjunct, impreuna cu alte trei cadre care s-au oferit ca voluntari, au petrecut timp organizand aceste informatii intr-un set de afirmatii cu titluri diferite. Acestea sunt cpontinute in foile atasate. Acum sunt gata sa realizeze o analiza SWOT completa a scoli.

Retineti : analiza SWOT este o evaluare a pozitiei scolii in contextul actual, adica aceea de scoala profesionala, insa poate indica si necesitatea unor schimbari privind pozitia sa strategica si/sau produse sau pietele vizate. Nu reprezinta doar o lista cu puncte tari si puncte slabe sau o regiune ori o localitate.

Sarcina 1

Cititi afirmatiile de pe foaia atasata

Grupul 1 ar trebui sa le aleaga pe cele pe care le considera ca fiind puncte tari,

Grupul 2 ar trebui sa le aleaga pe cele pe care le considera ca fiind puncte slabe

Grupul 3 trebuie sa aiba in vedere aspectul legat de oportunitati

Grupul 4 trebuie sa aiba in vedere aspectul legat de riscuri

Unele afirmatii pot fi irelevante pentru munca dvs. Asa cum sunt scrise in prezent, s-ar putea ca acestea sa nu se incadreze in nici una dintre cele patru categorii, dar se poate deduce in urma acestei informatii un punct tare sau un punct slab, etc. Trebuie sa le re-aranjati astfel incat sa fie relevante pentru TVET si activitatea desfasurata in aceasta scoala. 

Selectati afirmatiile pe care le considerati relevante

Sarcina 2

Acum, impartasiti rezultatele dvs cu restul grupului. Imparteasesc unele dintre grupuri aceeasi idée, insa sub titluri diferite? Sunt valide toate punctele tari, punctele slabe, oportunitatile si riscurile?

Ca activitate de grup, elaborati si conveniti asupra unui set de puncte tari, puncte slabe, oportunitati si riscuri aplicabile acestei scoli..

Care sunt punctele importante pe care le-ati invatat in urma acestui exercitiu?

Rezumatul rezultatelor – evalurea mediului

Piata muncii

  • In perioada 2000-2003 numarul persoanelor angajate in cadrul judetului respectiv a scazut cu 10%.
  • Majoritatea scaderilor in numarul posturilor s-a inregistrat in industria chimica, electrica si de productie. 
  • Cea mai mare parte a slujbelor nou create in judet este in domeniul administratiei publice (500 de slujbe noi in 2002-2003), in domeniul sanatatii (200 de slujbe noi in 2002-2003) si in turism (1.000 de slujbe noi).
  • A crescut numarul posturilor vacante pentru tineri, in perioda aprilie 2002-martie 2003 erau cu 300 mai multi tineri angajati decat in anul precedent.
  • A crescut rata somajului si in prezent reprezinta 10 % din populatia judetului (cifre din decembrie 2003). 
  • Numarul tinerilor care sunt someri a scazut cu 1% in utimul an (2002-2003)
  • Numarul somerilor cu varsta peste 45 a crescut cu 8%.
  • Somajul in randul tinerilor a inregistrat cotele cele mai inalte pentru cei care au abandonat studiile inainte de implinirea varstei de 16 ani si cotele cele mai mici pentru cei din liceele teoretice.
  • 20% din tinerii care au urmat o scoala profesionala inca nu isi gasisera o slujba la 6 luni dupa terminarea scolii.
  • O analiza a motivelor privind somajul printre cei trecuti de 45 de ani indica ca principala cauza lipsa abilitatilor corespunzatoare. (Sondaj AJOFM)
  • O companie mare de inginerie mecanica tocmai a anuntat disponibilizarea a doua mii de angajati, in imediata vecinatate a scolii. In prezent, 80 de tineri merg la scoala pentru instruire practica

Cererea de abilitati

  • In ultimul an, a crescut cererea pentru personalul cu un nivel superior al abilitatilor. In 75% din cazurile posturilor vacante din evidenta AJOFM, aplicantilor li s-au cerut calificari de nivel 3, desi inca exista o cerere clara pentru nivelurile 1 si 2.
  • Aproape toate anunturile facute prin intermediul agentiei au cerut experienta in campul muncii.
  • Recentul sondaj realizat printre angajatori (2003) a evidentiat nevoia in crestere de abilitati generale privind domeniul IT, al comunicarii, al lucrului in echipa si rezolvarea problemelor.
  • 90% dintre angajatorii din industria turismului, care au raspuns sondajului, au subliniat ca doresc ca personalul lor sa posede cunostinte de limbi straine, engleza fiind prioritara, iar franceza ocupand locul al doilea.
  • In sectorul de vanzari si distributie, s-au identificat abilitati noi privind teleshoppingul si marketingul direct la nivelurile doi si trei. Nevoia de un personal cu calificari recunoscute in domeniul igienei alimentatiei si acordarii primului ajutor este in crestere.
  • Toate sectoarele semnaleaza nevoia unei mai bune constientizari privind serviciul clienti.
  • Cererea privind abilitatile tehnologice si utilizarea tehnologiei in proiectare si procesare este in crestere in domeniul productiei.
  • Pluri-calificarea si capacitatea de a contribui la productie in mai multe sectoare industriale este de preferat comparativ cu specializarea intr-un singur domeniu, primele asigurand asigurand un loc de munca in viitor.
  • Cresterea continua a industriei turismului in zona xxx  duce la o crestere a cererii de bucatari, chelneri, menajere, barmani si personal pentru receptie calificat, precum si pentru persoane care sunt specializate in domenii diferite ale meseriei.
  • Se cer abilitati necesare inceperii unei afaceri de catre cei care doresc sa-si infiinteze propriile afaceri de agroturism.
  • In cadrul sondajului realizat printre angajatori, o caracteristica nou aparuta o reprezinta cererea privind modulele de instruire care permit angajatilor sa-si actualizeze abilitatile si sa invete sa foloseasca noile echipamente.
  • In unele cazuri calificarile au fost considerate ca fiind de dorit, in timp ce in alte cazuri, instruirea era privita drept cel mai important element.

Date demografice

  • Prognozele nationale privind populatia in judetul xxx arata o scadere cu 30% a numarului de tineri cu varsta cuprinsa intre 14 si 19 ani. Aceasta scadere se reflecta, in grade diferite, in celelalte judete din zona.
  • Un numar tot mai mare de tineri din judet va locui in zonele urbane.

Factori politici

Alegerile pentru consiliile orasenesti vor avea loc in urmatoarle sase luni. Se asteapa o schimbare la nivelul controlului politic.

Se vehiculeaza ca primarul din localitate si primaria intentioneaza sa reduca nivelul de sprijin acordat scolilor pentru anul urmator din cauza unor presiuni asupra bugetelor.

Alegerile nationale vor avea loc in decurs de un an. Acest lucru duce la un grad de instabilitate in cee ce priveste planificarea pe termen lung la nivel local, regional si national.

Factori tehnologici

Tocmai a fost facut public planul de a conecta toate scolile din judet la tehnologia broadband.

O companie care ofera televiziune prin cablu si-a facut public planul de a creste costul seriviciilor oferite.

Trenul care leaga principalele orase din judet o sa functioneze pe baza de electricitate, astfel se va reduce timpul de parcurgere, dar va scadea numarul de trenuri, precum si numarul de statii intermediare la care opreau trenurile.

Un producator nou de echipamente electro- tehnice de inalta calitate s- a mutat de curand in zona. Au un dosar de munca cu comunitatile din tara natala, Australia.

Rezultatele auto-evaluarii (extras)

Produsul – cererea privind calificarile scolii

  • In ultimii doi ani a crescut cererea pentru calificari la nivelul 3 cu 30% (Sursa : dosarele de inmatriculare 2002-2003)
  • Dimensiunile clasei pentru calificarile la nivelul 3 in ………..sunt mici (un raport de 7 elevi la un profesor– Sursa : dosarele ISJ 2002-2003)
  • Un program in dezvoltare pentru invatamantul tip seral pentru adultii care doresc sa-si actualizeze cunostintele legate de abilitatile lor profesionale (Sursa: programa scolara 2003-2004)
  • In ultimii patru ani a crescut progresiv cererea de cursuri destinate adultilor (Sursa: dosarele de inmatriculare 2003)
  • Conceperea si realizarea de cursuri IT de scurta durata pentru angajatii Consiliului Orasenesc (Sursa: programe si contracte privind cursurile )
  • Un centru de instruire pentru adulti s-a deschis intr-un oras din zona si ofera instruire pentru cateva dintre calificarile pe care scoala le ofera in prezent adultilor.
  • Se preconizeaza ca numarul tinerilor cu varsta cuprinsa intre 14 -19 ani din judet va scadea cu  30% in urmatorii 10 ani (www.insse.ro)

Ratele continuitatii si rezultatele scolare

  • Un nivel foarte scazut al abandonului scolar (91% dintre acestia au incheiat stadiul de instruire in anul 2002 – sursa: statistica scolara din anul scolar 2002-2003)
  • 30% dintre elevi au urmat cel de al doilea nivel  …………. In urma calificativelor obtinute, acestia nu au luat examenul final (Sursa: foile cu rezultatele examenelor)
  • In oras s-a deschis un supermarket de proportii.  Acolo, elevii lucreaza cu jumatate de norma si acest lucru afecteaza prezenta la ore, in special vinerea. (Sursa : cataloagele scolare ).

Asigurarea calitatii

  • Introducerea unui model de auto-evaluare reprezinta prima incercare a scolii de a implementa un sistem de asigurare a calitatii in scoala.
  • Ultimul raport de inspectie al scolii ar putea fi caracterizat prin calificativul “mediu”

Materiale si resurse de invatare

  • Exista unele parteneriate bune cu angajatori locali importanti pentru furnizarea instruirii practice in electro-tehnica (Sursa: Feedback de la studenti si angajati, protocoale cu angajatorii)
  • Programul PHARE urmeaza sa furnizeze o anumita instruire privind producerea de materiale de invatare individualizate (Sursa: raport de la briefing-ul directorilor care a avut loc la Sinaia in 2003)
  • Nu a fost posibil sa se furnizeze o experienta generala de munca pentru 20% din elevii de la Scolile de Arte si Meserii datorita lipsei unui angajator local dornic sa ofere locuri (Sursa:  statisticile scolare)
  • Scoala nu are carti sau materiale de studiu adecvate specific pentru nivelul 1 al curriculumului electro-tehnic. (Sursa: Observatie)

Resurse fizice

Costurile furnizarii cazarii in caminul scolii cresc si gradul de ocupare scade. Este amenintata viabilitatea financiara (Sursa: statistici despre numarul studentilor)

  • Acoperisul din principalul laborator electro-tehnic se afla intr-o stare periculoasa de reparatie (Sursa: Raport structural de la Ministerul Educatiei)
  • Scoala a primit recent 30 de calculatoare din partea unei firme care isi inlocuia echipamentul. Din pacate, calculatoarele functioneaza cu Windows 95 si nu poseda sofware actualizat.

Resurse umane

Doi membrii specialisti ai personalului didactic ating varsta pensionarii si va fi dificil sa se gaseasca inlocuitori pentru ei.

  • Doar 10% din personalul didactic intervievat credeau ca au competenta de a furniza unitatile cheie ale abilitatilor (Sursa: Sondajul personalului 2003)
  • 50% din personal au frecventat o forma de curs de instruire in timpul ultimilor doi ani. Patru membrii ai personalului au consumat timp pentru plasarea in companii locale (Sursa: dosarele personalului).
  • Lipsa continuitatii in personalul didactic desemnat scolii (in 2003-2004 25% din personal a fost diferit fata de anul anterior – Sursa: dosarele personalului 2003-2004)

Informatii, consiliere si indrumare

  • Un parteneriat puternic cu angajatorii locali, agentia judeteana pentru ocuparea fortei de munca, serviciul psiho-pedagogic si alte scoli TVET din Brasov pentru oferirea indrumarii in cariera (toti elevii din clasa a 10-a au avut interviuri individuale privind carierele – sursa: dosarele serviciului psiho-pedagogic 2002-2003)

Predarea si invatarea

  • Nu s-a dovedit posibil sa se obtina vreo informatie bazata pe dovezi despre acest aspect al lucrarii scolii, in afara de cele bazate pe rezultatele elevului, care releva faptul ca scoala are rate foarte scazute de succes la fizica si matematica.
  • “Campionul” invatarii centrate pe elev este dificultatea de a incuraja pe alti membrii ai personalului sa incerce noi abordari fata de predare si invatare (sursa: raport din Campionul).

Altele

  • Noii proprietari a doua firme importante care au fost privatizate si-au exprimat interesul in extinderea gradului de aplicabilitate a parteneriatului care colaboreaza cu scoala (Sursa: Observatii ale intalnirilor cu managerii de resurse umane din doua companii).
  • 90% din elevii care isi completeaza calificarile sunt ori angajati in decurs de 6 luni, ori promoveaza in invatamantul superior. (Sursa: Dosarele scolare privind progresul absolventilor 2002-2003)

Activitatea 5

Obiectiv:

  • A oferi o oportunitate pentru inspectorii scolari de a lua in considerare tipul actiunilor care pot fi adecvate pentru a trata slabiciunile identificate in exercitiu, printr-un plan operational, folosind de asemenea tehnica obiectivelor SMART.

Imprejurari

Fiecare grup din atelier a identificat o lista de slabiciuni ale Scolii studiu de caz – Grupul Scolar “George Enescu”

Sarcina 1

In grupuri de judete, priviti lista de slabiciuni identificate si alegeti una sau doua din ele.

a. In grupul vostru de lucru discutati cum ati putea trata slabiciunile. “Traduceti” slabiciunile in prioritati, stabiliti obiective SMART si tinte pentru fiecare prioritate.

b. Folosind modelul oferit, identificati si faceti o lista a actiunilor care trebuie facute, pentru a trata fiecare din slabiciunile selectate si a realiza obiectivele. Tineti minte ca acest lucru trebuie sa includa actiuni despre servicii, si de asemenea actiuni despre dezvoltarea personalului, retelele de sustinere ti parteneriate. Specificati masurile care ar putea fi folosite pentru a se asigura ca fiecare actiune a fost realizata; adica, cum veti stii ca a fost realizata. Observati care ar fi partenerii care s-ar putea implica in fiecare actiune si potentiala sursa de finantare.

Retineti ca obiectivele trebuie sa fie SMART!

S-Specifice

M-Masurabile

A-Realizabile

R-Relevante

T-Inscrise in timp

Plan operational 2006-2007

PRIORITATEA : 

Obiectiv:

TINTA:

Contextul: (O scurta descriere a problemei si de ce este o arie de dezvoltare)

Actiuni pentru atingerea obiectivului: (Ce trebuie sa se intample?)

Rezultatul preconizat (masurabil)

Data urmeaza a se completa

Persoana/persoanele responsabile

Parteneri:

Cost:

Source of finance

 

 

 

 

 

B Prezentari (prezente in anexe)

a) Introducere

b) Abordarea planificarii

c) Dezvoltarea planului de actiune al scolii

C Chestionar

Chestionar de evaluare

  1. Va rugam sa faceti o lista a celor mai utile aspecte ale cursului.
  1. Care aspecte au fost cel mai putin utile?
  1. Aveti nevoie de informatii suplimentare care sa va ajute sa va pregatiti planul scolar de actiune? Daca da, va rugam detaliati.
  1. Exista vreun aspect al planificarii actiunilor scolare care este inca neclar sau in legatura cu care simtiti ca ati dori mai mult ajutor?

Va rugam bifati in spatiul relevant pentru a va inregistra punctul de vedere referitor la fiecare din urmatoarele aspecte ale seminarului:

Foarte bun

Bun

Adecvat

Nesatisfacator

Calitatea datelor/prezentarilor formale

Accesibilitatea traducerii

Suport pentru activitatile si discutiile de grup

Materiale scrise si indrumare

Va rugam sa data o nota generala seminarului



Disponibila pe site-ul web al MEdC

Disponibil pe site-ul web al MIE

Disponibil pe site-ul web al MIE

stakeholder mapping = intocmirea diagramei factorilor interesati

Biroul pentru Standarde in Invatamant (OFSTED), Anglia

Guvernul din Newfoundland si Labrador

Calderdale Council, England

Evans J. si Berman B. “Marketing” editia a 4- a, New York

The Boston consulting Matrix – adaptata dupa Bruce D Henderson “Curba Experientei reanalizata”









Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1594
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site