Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AnimaleArta culturaDivertismentFilmJurnalismMuzicaPescuit
PicturaVersuri

Chirurgie veterinara

Dintii si odontogeneza

Animale

+ Font mai mare | - Font mai mic



Dintii si odontogeneza

Dintii sunt formatiuni dure, implantate in alveole, ce prezinta 3 portiuni: coroana (corona dentis), gatul (cervix dentis) si radacina (radix dentis). Sunt excavati de o cavitate pulpara (cavum pulpare dentis), in care este adapostita pulpa dentara. Cavitatea pulpara prezinta un orificiu (foramen apicale dentis) situat la apexul (varful) radacinii, prin care patrund in pulpa vasele si nervii.



In componenta unui dinte intra formatiuni dure (dentina, smaltul si cementul) si formatiuni moi (pulpa dentara, ligamentul alveolodentar si gingia)Dentina (dentinum) sau ivoriul este un tesut conjunctiv calcifiat, ce delimiteaza cavitatea pulpara si canalul radicular, formand masa principala a dintelui. Are o origine conjunctivo-mezenchimala. Este primul tesut dur, care ia nastere in decursul dezvoltarii dintilor, fiind produsa de odontoblaste. Contine 62 - 70% materii anorganice, din care apa 10 - 15% si 30 - 38% materie organica.

Dentina apare strabatuta de numeroase canalicule dentinale (canaliculus s. tubulus dentinalis), cu orientare radiara, observabile la microscopul optic. Fiecare canalicul prezinta un capat intern (cu diametrul de 2 - 3 mm), care se deschide in camera pulpara, si un capat extern (cu diametrul mai mic de 1 mm), care se termina orb la nivelul smaltului sau cementului. Unele canalicule trec in smalt pe o mica distanta, dupa care se recurbeaza, revenind in dentina. Canaliculele au un traiect sinuos, cu peretele format dintr-o teaca subtire de predentina (teaca Neumann) sau dentina peritubulara (dentinum peritubulare). Fiecare canalicul adaposteste cate o fibra (fibra Tomes) ce reprezinta prelungirea externa a odontoblastelor (processus dentinoblastti).odontogeneza:Dintii sunt formatiuni morfologice cu dubla origine: ectodermica si mezenchimala (dentina, cementul, pulpa dentara si ligamentul alveolo-dentarEpiteliul cavitatii bucale embrio-fetale prolifereaza, dand nastere unei creste, in forma de potcoava, denumita lama dentara (lamina dentinalis), care se infunda in mezenchimul subiacent, generand mugurii dentari (gemma dentis). Mugurii dentari sunt ingrosari ovoide ale epiteliului (cu aspect de maciuca). Acesti muguri dentari se vor transforma in clopot dentar (status cappalis et campanalis) prin invaginarea epiteliului de la extremitatea sa profunda, generand viitorul organ al smaltului sau organul adamantin. Tesutul mezenchimal subiacent prolifereaza si genereaza o papila care impinge epiteliul mugurelui si patrunde in excavatia clopotului dentar.

- Mugurele dentar apare format, astfel, dintr-un primordiu conjunctivo-mezenchimal, papila dentara (care va genera si pulpa dentara), acoperita de primordiul epitelial, din care se va diferentia substanta adamantina sau smaltul. Mugurele dentar este legat de creasta dentara printr-un pedicul epitelial, denumit pedicul dentar.

Mugurele dentar evolueaza, transformandu-se intr-un folicul dentar, izolandu-se de creasta dentara si inconjurandu-se de o capsula conjunctiva.

- Foliculul dentar cuprinde in structura sa: organul smaltului, reprezentat de o masa de celule epiteliale, care acopera ca un capison papila dentara ; papila dentara, o masa de tesut conjunctivo-mezenchimal ce va genera dentina si pulpa dentara; sacul dentar (sacculus dentis), reprezentat de o teaca conjunctiva, care izoleaza foliculul dentar de corionul inconjurator si genereaza intregul paradontiu (cementul si ligamentul alveolo-dentar, gingia).

- Organul smaltului (sau organul adamantin) (organum enamelum) cuprinde trei tipuri de celule epiteliale ce formeaza: un strat epitelial extern (epithelium enameleum externum), format din celule cubice sau aplatizate, care formeaza membrana externa a organului adamantin, aflata in contact cu sacul dentar; o masa centrala) formata din celule mari stelate si anastomozate, ce ii confera un aspect de tesut mucos reticulat, de unde si denumirea de gelatina sau pulpa smaltului (pulpa enamelea s. reticulum stellatum); un strat epitelial intern (epithelium enameleum internum), in contact cu papila dentara, format din adamantoblaste (enameloblaste sau ameloblaste). In timpul dezvoltarii ulterioare a smaltului, stratul epitelial extern si pulpa smaltului dispar, persistand numai membrana adamantina (cuticula enameli) sau stratul adamantoblastelor.

Formarea smaltului (sau adamantogeneza) cuprinde pe de o parte elaborarea matricei organice, iar pe de alta parte mineralizarea acesteia. In citoplasma adamantoblastelor sunt sintetizate proteine de natura cheratinica, sub forma de sferule, care se acumuleaza in jurul prelungirilor Tomes, constituind structuri tubulare, care prin presiuni reciproce iau forme prismatice. Rezulta in primul moment o substanta preadamantina cu reactie bazofila, care se mineralizeaza, generand smaltul cu reactie acidofila. Concomitent cu procesul de mineralizare, se realizeaza o pierdere de apa si de substante organice, crescand semnificativ substantele anorganice. Pe masura ce smaltul imatur (substanta preadamantina) se depune, adamantoblastele se deplaseaza ritmic (in straturi) spre exterior, ocupand o noua pozitie. In aceasta pozitie raman un timp intr-o stare de repaus, pregatindu-se pentru o noua elaborare de smalt. Aceasta elaborare ritmica a smaltului determina aparitia liniilor de crestere (a striilor Retzius).



Papila dentara (papilla dentis) sau organul dentinei se diferentiaza sub actiunea inductoare a primordiului epitelial. Papila dentara produce dentina prin intermediul unor celule specializate, numite odontoblaste (sau celule dentinale) si da nastere pulpei dentare.

Producerea dentinei (dentinogeneza) se realizeaza in doua etape: depunerea predentinei si mineralizarea. Odontoblastele secreta substantele proteice care formeaza predentina. Predentina se depune in jurul fibrelor Tomes si a fibrelor colagene, delimitand canalicule dentinale. Mineralizarea se realizeaza multicentric rezultand mai multe focare sferice, care ulterior conflueaza.

Cementul si ligamentul alveolo-dentar se dezvolta din sacul dentar. Dentina radiculara induce formarea cementului care se realizeaza dupa modalitatea unei osificari endoconjunctive. Portiunea sacului dentar aflata in contact cu dentina va diferentia cementul, in timp ce portiunea exterioara va genera ligamentul alveolo-dentar.

Dezvoltarea dintelui cuprinde, in principiu, urmatoarele secvente: primordiul epitelial induce formarea primordiului mezenchimo-conjunctiv, iar prezenta adamantoblastelor induce aparitia odontoblastelor; dentina coronara este prima substanta dura elaborata, prezenta ei inducand elaborarea si depunerea smaltului; dezvoltarea si cresterea radacinii are loc numai dupa ce coroana este complet edificata. In dezvoltarea radacinii se petrec urmatoarele procese : dezvoltarea tecii epiteliale (descrisa de Hertwig), prin fuzionarea membranelor epiteliale (externa si interna) la nivelul viitorului colet dentar, regiune denumita zona reflectata ; la ni-

velul zonei reflectate se produc importante proliferari celulare. Celulele epiteliale proliferate coboara de-a lungul papilei dentare realizand o teaca epiteliala (Hertwig) ce determina diferentierea odontoblastelor care elaboreaza dentina radiculara; prezenta dentinei radiculare induce formarea cementului.

Eruptia dintilor se produce datorita alungirii radacinii dintilor si datorita unor procese ce au loc la nivelul maxilarelor si alveolelor, precum: retractia marginilor alveolelor, proliferarea osteoblastelor in fundul alveolelor, actiunea distructiva a osteoclastelor.

Dintii in eruptie strabat tesuturile moi distrugandu-le cu ajutorul unor enzime desmolitice, elaborate de celulele epiteliului de protectie.

Inlocuirea dintilor de lapte se datoreaza proceselor osteolitice si de resorbtie osoasa (produse de osteoclaste), iar pe de alta parte distrugerii cementului prin actiunea cementoclastelor. Radacina se atrofiaza prin compresiunea exercitata de dintii succedenti, iar coroanele se resorb partial, devin mobile si cad.

Dintele succedent se dezvolta intr-o alveola proprie ce fuzioneaza cu alveola dintelui de lapte, ce ii corespunde.





Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2034
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved