Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
AnimaleArta culturaDivertismentFilmJurnalismMuzicaPescuit
PicturaVersuri


Functiile mass media

Jurnalism



+ Font mai mare | - Font mai mic



Functiile mass media

Nevoia de informare isi are originea in nevoia oamenilor de a se integra in societate, de a controla, oarecum, ceea ce se petrece in jurul lor, de a dezvolta relatii cu cei din jur. Astfel cozile mai mici sau mai mari de la chioscurile de ziare, televizoarele ce merg continuu ar putea explica acesta "foame" de informatie. "In sociologia comunicarii se considera ca nevoile izvorate din contextul social si dispozitiile psihologice individuale determina in mare sau modeleaza atat utilizarile mass-media, cat si raspunsul la continutul mediatic."[1] Din acest unghi alegerea informatiei de catre un individ este data de asteptarea sa de a primi sprijin in rezolvarea propriilor probleme. De exemplu nevoia identificarii cu cineva, persoana publica, de obicei, face ca atentia acordata mijloacelor de comunicare in masa sa ia forma conformismului si adoptarii unor tipare comportamentale. Lucrul acesta e mai vizibil la copii si la adolescenti, dar nu este de neglijat nici in cazul adultilor si este usor de depistat prin faptul ca cel in cauza adopta o moda, un stil de viata, o idee. Un alt exemplu este cel ce priveste nevoia de securitate si liniste. Acest exempul in intalnim in cazul persoanelor aflate intr-o situatie de izolare, de conflict. Nevoia oamenilor de a comunica de a putea deveni ei la randul lor informatori, deci in centrul atentiei, de a fi lider de opinie duce la o alta abordare a mass-media.. Nevoile si asteptarile oamenilor ii fac sa simta nevoia de comunicare, de informare. Si nimeni nu mai poate nega faptul ca presa este una dintre cele mai importante surse de informare, daca nu chiar cea mai importanta. Iar aceasta intaietate i-o confera faptul ca este accesibila tuturor. Ziare, radio, televiziune, internet, toate stau astazi in slujba celor interesati de ceea ce se intampla in propria "ograda" sau la altii.



Fiind atat de prezenta in viata oamenilor, ea a adus o serie de schimbari si-a lasat amprenta in diferite situatii. Influenta ei asupra vietii sociale a determinat modificari in actiunile indivizilor si a grupurilor.

Avand in vedere toate aceste interactiuni intre media si societate, jurnalistii, oamenii politici, psihologii, sociologii au incercat sa determine care e locul pe care mass- media il ocupa in viata sociala, care sunt legaturile ce se stabilesc intre mass-media si diferite grupuri sau persoane, ce natura au aceste legaturi si care este influenta lor in procesele de transformare sociala, economica, politica si culturala. Si pentru ca presa raspunde unor asteptari specifice, pentru ca ea satisface, sau poate nu, nevoile indivizilor, s-a afirmat , intr-un sens mai general, ca ea isi asuma anumite functii.Toate acestea      au fost traduse prin sintagma "functiile mass-media".

Pentru a putea gasi o explicatie a cuvantului "functie" trebuie sa avem in vedere fapte diferite. Functia unui element al realitatii sociale (in cazul de fata a presei) reprezinta in primul rand finalitatea acestui element, motivul sau, ceea ce ii certifica existenta, misiunea sa. Astfel avand in vedere functiile televiziunii putem spune ca acestea sunt de a : educa, a informa, de a distra. Intrebarile care conduc la descoperirea functiilor sunt de trei feluri: "pentru cine exista elementul social respectiv ?", "la ce foloseste ?" si " cum a aparut ?". Presa poate fi utilizata nu numai ca un mod de a compensa relatiile sociale inexistente sau incomplete, dar si ca mod de a intari relatiile sociale care deja exista, cum ,de asemenea, poate fi vazuta ca efort sustinut de a mentine un contact cu ceilalti.

Asa cum am mai spus mass- media asigura raspunsul unor nevoi bine definite, ca cele enuntate anterior, ele ofera publicului satisfactii, insatisfactii, in functie de modul in care gasesc raspuns la cerintele acestuia.

Inainte de a se ajunge la schemele mai complexe ale lui Wright, ale lui Balle, in ceea ce priveste functiile mass-media, au existat doua tentative de delimitare a acestor functii ale presei. Balle ii numeste pe Jean Stoetzel si Edgar Morin precursori ai acestui domeniu. In 1951 sociologul Jean Stoetzel enumera pentru prima data functiile presei din punctul de vedere al "informatiei" si imparte functiile in doua categorii: functii oficiale si functii ascunse. Astfel el vede presa ca un instrument de " unire" sociala. Ea favorizeaza insertia individului in grupul sau oferindu-i instrumentele - iata care este in acest caz functia oficiala " imprastierea informatiilor" - , dar functioneaza si ca ghid al vietii sociale prin informatiile pe care le ofera, de agenda. " nu numai din cauza dorintei de a fi informat publicul asculta atat de des stiri. Pentru ca aceste emisiuni nu evita sa se repete. Dar ascultatorii vor sa pastreze in permanenta contactul cu mediul social de care apartin. Confuz, ei simt nevoia de a certifica astfel interesul pe care-l au". Pe langa aceasta functie el mai distinge functia de recreere, lectura presei ,radioul si cinematograful sunt activitati de recreere, si functia catharctica a presei - reactia de eliberare provocata unui individ prin apelul facut la o emotie stapanita sau la un conflict nerezolvat care ii perturba viata psihica. Cititorul poate sa traiasca, prin "imprumut", o viata care ii este refuzata in societate, in mod obisnuit.

Cel de-al doilea precursor este Edgar Morin. In cartea sa Spiritul timpului el urmeaza traiectoria stabilita de Stoetzel cel care se ocupa in primul rand de functia psihoterapeutica a presei. Si Morin vede in presa posibilitatea individului de a se identifica si de a se proiecta, de a reusi sa faca prin personaje ceea ce el insusi nu poate.

Cel care a reusit insa o abordare si o distinctie complexa a functiilor mass-media a fost Charles R. Wright. In revista " Public Opinion Quaterly" el a enumerat avantajele pe care teoria functionalista le-ar aduce studiului empiric al comunicarii de masa. Aceasta noua perspectiva poate canaliza cercetarile in jurul unor probleme principale, ca de exemplu: la nivelul cel mai abstract, presa ca proces social sau ca subsistem in sistemul social, presa in relatie cu utilizarile ei si cu satisfactiile pe care le ofera, studiul functionarii oricarui tip de organizare a comunicarii de masa si infatisarea exacta a conditiei presei in ansamblul de comunicari de baza. Aceasta ultima perspectiva se refera la schimbarile pe care presa le aduce in cadrul comunicarii sociale. Insa pentru a face un inventar propriu-zis al functiilor presei, Wright a luat in considerare dubla distinctie facuta de Robert K. Merton. Acesta propune o distinctie intre consecintele unei institutii sau activitati sociale si motivele oficiale care au justificat-o, din aceasta rezultand: functii manifestate,ce desemneaza ceea ce se doreste, si functii latente, ce desemneaza ceea ce realmente s-a obtinut. Cea de-a doua distinctie apare intre caracterul pozitiv si cel negativ al institutiei si activitatii sociale. In urma acestor distinctii si pe baza anumitor combinari Charles R. Wright ajunge la urmatoarele rezultate, traduse in functii ale presei si influenta sau actiunea lor:

Ø      de supraveghere sau de informare;

Ø      transmisia culturala;

Ø      distractia.

Principalele orientari ale cercetarii functionaliste se bazeaza pe: infatisarea utilizarii mass-media ca mijloace de evaziune,pe functiile ziarelor si a treia orientare reprezentata de Jean Cazeneuve, studiul functiilor mass-media nu la nivelul individului izolat, ci la scara intregii societati. Din aceasta perspectiva rolul presei este de a transforma realul in spectacol.

Francis Balle, cel care a studiat in Mdias et socits aparitia si dezvoltarea studiului functiilor mass-media, este adeptul urmatoarei diferentieri in ceea ce priveste functiile pe care presa le indeplineste:

Ø        de insertie sociala

Ø        de recereere

Ø        de purificare sufleteasca

In cartea sa Introducere in sistemul mass-media, Mihai Coman face asemeni lui Francis Balle o cercetare cronologica a aparitiei si dezvoltarii functiilor presei. El prezinta astfel rezultatele studiilor unor sociologi cu privire la functiile presei. Printre acestea sunt rezultatele studiului lui Leo Thayer, Malcom Wiley, Michael Real si Denis McQuial. Sociolog american Leo Thayler a identificat 7 functii ale mass-media:

Ø      de socializare

Ø      de identitate

Ø      de mitologizare

Ø      de compensare

Ø      de informare

Ø      de divertisment

Ø      de educatie

Malcom Wiley a facut distinctia intre cinci astfel de functii :

Ø      de a furniza informatii

Ø      de a analiza aceste informatii

Ø      de a da un cadru general de referinta pentru cunoastere

Ø      de a distra

Ø      de a difuza o cunoastere enciclopedica.

Michael Real sustine ca presa are urmatoarele atributii: ajuta indivizii sa se orienteze in activitatiile lor zilnice, faciliteaza relaxarea si evaziunea, permite intarirea identitatii personale, asigura perpetuarea mostenirii culturale, ofera formule comune,uzuale de gandire si exprimare, defineste o suma de categorii de interpretare a lumii, furnizeaza compensatii pentru frustrari, contribuie la realizarea coeziunii sociale, faciliteaza implantarea noului in societate, valideaza simbolurile si miturile unei culturi precum si multe altele.

Denis McQuail stabileste doua mari familii de functii care au in vedere societatea in ansamblul ei si individul in sine. " Mass media comunica nu numai indivizilor, ci si grupurilor, institutiilor, societatilor in ansamblu, transmit mesaje de la o societate la alta." Cele doua categorii sunt:

a)      de informare, de corelare (socializare), de asigurare a continuitatii, de divertisment si de mobilizare;

b)      de informare, de evaziune, de eliberare de tensiune si anxietate, de securiteate si protectie, de companie, de stabilire a identitatii personale, de integrare in societate si de divertisment ( de obicei persoanele cu spirit gregar sunt cele care folosesc mass-media in acest scop si sunt mai deschise anumitor tipuri de influenta mediatica).

"Incercand sa stabileasca un cadru general sau o taxonomie a utilizarilor comunicarii de masa de catre public (a "interactiunilor" mass-media - public), McQuail et al. au sugerat patru tipuri principale de relatii cu continutul mediatic, raportate la divertisment, relatii personale, identitate personala si supraveghere, sau mentinere a unei perspective generale asupra ambientului imediat."

Mihai Coman sustine ca, pentru definirea sintagmei de functie a mass-media, trebuie avute in vedere mai multe aspecte. "Relatia dintre mass-media si societate se poate pune in termeni de consecinte globale (functiile presei), de influente precise (efectele presei) sau de misiuni generale atribuite unor sisteme (rolurile presei). In limbajul uzual si chiar in unele lucrari de specialitate, termenul "functie" cumuleaza frecvent cele trei posibilitati enumerate mai sus." Astfel ca termenul de functie poate sa inglobeze notiunile de: scop, cerinta sau asteptare. Luand exemplul "functiei de informare a presei" Mihai Coman afirma ca aceasta se poate analiza ca:

functie - publicul este informat ca urmare a activitatii presei;

rol - presa are rolul de a informa publicul;

efect - presa influenteaza gandirea si comportamentul publicului prin informatiile pe care le distribuie.

Potrivit lui, ansamblul fenomenelor aparute in procesul satisfacerii unor nevoi poarta numele de functii. La randul sau Mihai Coman distinge urmatoarele functii ale presei:

Ø      functia de informare, tradusa prin nevoia indivizilor si grupurilor de a controla mediul. Aceasta functie raspunde nevoii indivizilor de a supraveghea lumea inconjuratoare, iar informatia nu trebuie sa aiba o utilitate imediata. Mesajele presei nu prezinta numai ce s-a intamplat, ci si ceea ce s-ar putea intampla.

Ø      functia de interpretare, care se refera la sintetizarea informatiilor aparute intr-o stire si a semnificatiilor atribuite lor. "Oamenii simt nevoia ca lumea ce ii inconjoara sa fie prezentata in chip ordonat si coerent, incarcata cu un anume sens si ordonata dupa o anume ierarhie , astfel incat, pornind de la aceste clasificari sI interpretari, sa poata lua mai usor deciziile inerente existentei de zi cu zi."

Ø      functia de legatura, ce sustine ca prin consumarea produselor mass-media, milioane de oameni se regasesc legati prin nenumarate fire nevazute. Datorita presei oamenii descopera ca impartasesc aceleasi valori, ca se pot mobiliza pentru aceleasi scopuri,, intr-un cuvant, ca fac parte sau ca pot face parte dintr-o comunitate umana de dimensiuni infinit mai complexe decat acelea ale comunitatii in care isi traiesc viata de zi cu zi.

Ø      functia de culturalizare, care spune ca o data cu aparitia si cresterea ponderii mass-media, o mare parte a activitatilor de transmitere a valorilor si modelelor culturale, de formare a gandirii si a comportamentului au fost preluate de mesajele presei. Mihai Coman spunea ca mass-media se afla intr-o pozitie bivalenta deoarece pe de o parte numeroasele modele de comportament pe care le ofera sunt solicitate sa exercite o actiune educativa neutra, iar pe de cealalta parte, ele sunt preferate pentru resursele lor persuasive, pentru puterea lor de a influenta comportamentul indivizilor din grupuri cu diferite interese.

Ø      functia de divertisment, care se traduce prin produsele cu care mass-media raspunde nevoii oamenilor de relaxare, de odihna, de evadare din grijile cotidiene.Datorita stresului zilnic, datorita cresterii nevoii oamenilor de a se destinde, dar si datorita cresterii rolului publicitatii presa a devenit institutia care vinde divertismentul la costurile cele mai reduse, aceasta in raport cu cinematograful , teatrul, turismul, arta sau orice alte mijloace de relaxare si divertisment. Oricine face un studiu cat de mic va putea observa ca numarul abonatilor la retelele de televiziune prin cablu au crescut ,iar , in schimb, numarul celor care calatoresc, merg la teatru a scazut.

Un alt teoretician al functiilor mass-media este Doru Pop. El sustine ca in urma teoriilor despre presa - autoritarista, a presei libere, a responsabilitatii sociale, cea comunista, a dezvoltarii in societatile inapoiate si cea a participarii democratice-, rezulta urmatoarele functii ale mass-media:

Ø      functia informativa;

Ø      functia corelativa;

Ø      functia continuativa;

Ø      functia de divertisment si amuzament;

Ø      functia mobilizatoare.

Indiferent de clasificarile care au fost enuntate, indiferent de numarul functiilor care au fost descoperite,indiferent de denumirile care au fost alese pentru a le desemna, presa influenteaza in mod variat publicul. Toate aceste influente pe care ea le are asupra noastra, voluntar sau involuntar, i-au adus o serie de "responsabilitati", de functii. De la informare, la educare, la divertisment sau la integrare in societate, toate I-au intrat de-a lungul timpului in atributii. Unele dintre ele sunt vizibile si necontroversate, asa cum este

cea de informare, altele sunt mai putin vizibile si drept urmare mai controversate, ca de exemplu cea de educare.

Functia de supraveghere sociala

Functia de supraveghere sociala apare deseori in cartile de specialitate si sub numele de functia de informare. Desi aria informationala nu ocupa decat o parte din ceea ce difuzeaza mass-media, totusi trebuie tinut cont de faptul ca aceasta este cea mai solicitata. Evolutia presei romanesti in ultimii zece ani arata ca publicul a devenit mai interesat de ceea ce e petrece in jurul sau, ca in tot acest timp el s-a maturizat. S-a remarcat o crestere importanta a asteptarilor publicului. Ceea ce el asteapta de la presa sunt informatii serioase si complete din toate domeniile de interes uman. Chiar daca ani de-a lungul a fost bombardat numai cu mesaje de propaganda, cu informatii de domeniul fantasticului, neesentiale si nerelevante pentru perioadele respective, societatea a reusit sa evolueze. Acest lucru se remarca din faptul ca aproape nimeni nu mai accepta sa inmagazineze informatii gata judecate, nu mai accepta directive din partea reporterilor, ci vrea pur si simplu sa cunoasca faptele si mai apoi sa le poata "digera" si intelege de unul singur. In cartea sa Technique du journalisme, Phillipe Gaillard spunea la un moment dat ca societatea europeana, deci publicul jurnalelor, vrea sa cunoasca si sa inteleaga evenimentele si intamplarile sociale transmise de informatori (de jurnalisti) si explicate de specialisti.



Denis, McQuail, Comunicarea,ed.Institutul European, Iasi, 1999, pag.160

Charles R. Wright, Mdias et socite, Francis Balle, pag. 564

Denis, McQuail, Comunicarea, ed.Institutul european, pag.197

Mihai, Coman,Introducere in sistemul mass-media,ed. Polirom,Iasi, 1999, pag. 70



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 3430
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved