Rapoartele mass-media dupa 20 decembrie 1989

Rapoartele mass-media dupa 20 decembrie 1989

Starea populatiei din 21 decembrie 1989 se dovedea din ce in ce mai greu de controlat. Astfel Europa Libera transmite: "Greva generala la Arad; la Arad fortele armate au fraternizat cu populatia, iar tancurile au fost vazute impodobite cu steaguri romanesti, din care a fost rupta stema de partid.

Despre evenimentele de la Bucuresti agentia TASS transmitea ca strazile de acces spre Piata Universitatii sunt blocate de forte ale securitatii. De asemenea pe aceste strazi patrulau tancuri iar piata era survolata de elicoptere militare. Un grup de tineri masati in fata soldatilor scanda: "Armata e cu noi" si "Fara violenta".

In 21 decembrie la ora 15:16, la Viena apare o stire a agentiei ungare MTI: "in Romania, demonstratiile in care au fost ucisi pana la 4000 de oameni continua"[1].

La ora 17.00, Europa Libera, informeaza despre o conferinta a ministrului de externe ungar, la care acesta a declarat ca potrivit unor informatii credibile, in vestul Romaniei au loc ciocniri intre fortele armate si cele ale Securitatii. "Se pare ca unii soldati au refuzat sa execute ordinele de a trage in demonstranti si s-au alaturat manifestantilor. Horn a informat totodata ca potrivit informatiilor detinute, intre 1 000 - 2 000 de persoane au fost ucise la Timisoara si in imprejurimi, ca urmare a ciocnirilor dintre fortele Securitatii si demonstranti".[2]

Europa Libera transmite ca in Bucuresti, in jur de 20 de persoane au fost impuscate. Dupa amiaza, Ambasada americana a confirmat uciderea cu arme automate a 11 tineri. Tot in aceeasi zi, demonstratiile au continuat. In transmiterea informatiilor Europa Libera relata ca la proteste au luat parte zeci de mii de oameni, iar piata palatului era inconjurata de vehicule blindate.

Pe fondul manifestatiilor din Timisoara si Bucuresti, oamenii au prins curaj si au iesit in strada si in principalele resedinte de judet. Manifestatii s-au inregistrat la Cluj, Craiova, Iasi, Sibiu, Resita. In urma relatarilor a doi straini care au parasit Romania, reiese ca Securitatea a deschis focul la Arad. De asemenea doi polonezi au declarat ca au vazut tancuri care s-au indreptat cu viteza in multimea de demonstranti. Europa Libera transmitea ca zeci de mii de oameni au iesit in strada, in pofida starii de urgenta impusa de regim. Au aparut cazuri in care soldatii s-au alaturat protestatarilor.

Radio Moscova in limba romana si Agentia TASS relatau ca la Timisoara fabricile, uzinele si intreprinderile au fost ocupate de muncitori. Acestia au intrat in greva amenintand ca daca nu le sunt ascultate cererile arunca fabricile in aer. Cerintele acestora erau: tragerea la raspundere a conducerii de partid, a liderilor militari si a altor conducatori care au permis sa se ajunga la represiunea sangeroasa de la Timisoara, demisia conducerii de la Bucuresti si retragerea unitatilor militare aduse special pentru aceste evenimente[3].

Pe acest fundal s-a constituit Comitetul pentru Democratie Socialista care cerea demisia lui Ceausescu si organizarea de alegeri libere.

Oficiali ai diplomatiei engleze la Bucuresti au relatat ca in apropierea Ambasadei americane se afla opt sau noua cadavre ale unor tineri neinarmati, impuscate in cap. Jonathan Lamb, diplomat englez, intr-o interventie telefonica la un post de televiziune englez, transmitea din Bucuresti ca impuscaturile nu au incetat, pe cer au fost zarite gloante trasoare. In interventia sa, Lamb a facut referire si la cuvantarea de la miting a lui Ceausescu, cand acesta a fost intrerupt de huiduieli si fluieraturi. In acele momente transmisiunea in direct fiind oprita cateva momente dupa care Ceausescu a revenit reusind sa isi termine discursul. Diplomatul englez a facut referire si la starea de panica din Bucuresti in acele momente:  "am vazut femei plangand si ambulante. Piata era ocupata de o mare multime de tineri veniti sau ramasi dupa incheierea demonstratiei oficiale. Ei sunt inconjurati de forte de securitate si de masini blindate. Deasupra multimii zburau elicoptere militare". Oficialul englez isi incheia interventia astfel: "Pana in jurul orei 17,15 intre demonstranti si Securitate nu s-a intamplat nimic, fiecare parte asteptand ca cealalta sa faca prima miscare. Apoi Securitatea a atacat multimea si au fost auzite impuscaturi. Tinerii scandau: "Jos cu Ceausescu! Libertate! Timisoara! ". 

Reactii din partea statelor est europene cu privire la evenimentele din Romania, sunt prezentate la Europa Libera astfel: in Cehoslovacia partidul comunist a rupt relatiile cu actuala conducere a Partidului Comunist Roman. Ungaria a decis sa abroge Tratatul de prietenie si colaborare cu Romania incheiat in 1948 si a cerut convocarea urgenta a Consiliului de Securitate ONU. In ceea ce priveste URSS, Mihail Gorbaciov a indemnat la calm declarand ca nu se poate face inca o evaluare obiectiva a evenimentelor de la Bucuresti. In acest sens l-a convocat pe reprezentantul Romaniei la Moscova la Ministerul de Externe Sovietic pentru detalii. Astfel a procedat si cu ambasadorul sovietic de la Bucuresti, transmitandu-i sa ia legatura cu liderii romani. Polonia, prin Solidaritatea a condamnat in termeni duri regimul de la Bucuresti. In Germania de Est, sute de demonstranti au protestat in fata Ambasadei Romaniei, scandand lozinci anti Ceausescu si cerand expulzarea ambasadorului roman. Germania rasariteana cat si guvernul de la Bonn si-au retras ambasadorii de la Bucuresti. Bulgaria a condamnat la randul ei regimul de la Bucuresti, ziaristii de la B.T.A. cerand Bulgariei sa trimita telegrame lui Ceausescu in care sa protesteze impotriva terorii sangeroase.[5]

La Washington, adjunctul secretarului de stat, l-a convocat pe ambasadorul roman, Ion Stoicici pentru a-i inmana o nota de protest, insa acesta a motivat ca nu este disponibil. In aceasta directie SUA au luat contact cu Moscova, cerandu-i sa-si exercite influenta cu scopul de a stopa masacrarile din Romania. In sprijinul manifestantilor s-a alaturat si presedintele Frantei, Francois Mitterrand. Acesta era de parere ca zilele lui Ceausescu sunt numarate. Germania de vest si-a indemnat cetatenii sa paraseasca Romania. Regele Mihai, aflat la Paris declara: "armata romana ar trebui sa intervina in ajutorul celor care se opun guvernului comunist de la Bucuresti". Acesta era de parere ca trebuie format un guvern provizoriu care sa restaureze democratia in Romania.

Din Sibiu sunt redate la Europa Libera stiri in legatura cu fiul dictatorului, Nicu Ceausescu. Acesta ar fi trebuit sa fie comandantul trupelor locale, dar nu se mai afla in oras. Trupele care au intervenit pentru a imprastia manifestantii au fost cele ale Securitatii.

Tot in ziua de 22 decembrie a fost redat un mesaj din partea "Congresului Mondial Romanesc" din SUA: "ne exprimam solidaritatea cu toti cei care astazi si in zilele trecute au reusit sa-si ia soarta in maini si sa incerce sa zdruncine din temelii dictatura criminalului Ceausescu. Suntem solidari integral." Acestia isi incheiau mesajul astfel: "Suntem alaturi de eroii, care, infruntand cu pieptul gol gloantele trupelor de Securitate, au indraznit sa-l infrunte pe tiranul Ceausescu. Un singur gand ne anima azi. Suntem alaturi de voi cu sufletul, va spunem: declarati greva generala, constituiti comitete de cetateni, stati de vorba cu ostasii fortelor armate, stati de vorba cu ostasii fortelor de Securitate, transmitandu-le mesajul nostru: Nici un glont impotriva propriilor frati. Traiasca Romania libera si democratica!" . Fostul ambasador american, David Fundenburk a tinut sa isi arate sprijinul si solidaritatea cu poporul roman, indemnand totodata la rezistenta: "Eu cred ca clopotul libertatii o sa sune pentru libertatea pamantului Romaniei din anul 1990. Din 1990 cred ca vom putea spune "Bine ai venit, libertate" . Pe fondul acestor evenimente a recomandat guvernului american sa retraga ambasadorul american din Bucuresti si sa intrerupa relatiile comerciale si orice fel de alte schimburi cu regimul Ceausescu. Academia Romano - Americana de Stiinte si Arte a tinut sa isi exprime la randul ei solidaritatea cu miile de demonstranti. Acestia erau de parere ca "a venit timpul ca si Romania, ultimul bastion al stalinismului, o tara total inchisa, lugubra, un negativ fotografic al restului Europei rasaritene, cum o caracterizeaza in aceste zile presa occidentala, sa inlocuiasca guvernantii barbari si criminali si sa paseasca pe drumul reformelor.."[8]. Se pronunta pentru condamnarea regimului criminal, demisia imediata a lui N. Ceausescu si a acolitilor sai, pentru evitarea varsarii de sange.

La 22 decembrie, Europa Libera, a prezentat declaratia lui George Palade, in care acesta isi exprima nemultumirea fata de cruzimea represiunii, de faptul ca guvernul roman nu respecta drepturile civile ale cetatenilor. Acesta era de parere ca partidul si armata trebuie sa-l abandoneze pe Ceausescu: "Populatia Romaniei l-a abandonat de mult pe Nicolae Ceausescu! In criza care afecteaza tara in momentul de fata, e randul partidului sau, armatei, sa-l abandoneze pe Ceausescu fara rezerve pentru totdeauna". Acelasi post de radio, a transmis in dimineata zilei comentariul lui Monica Lovinescu in care arata interesul tarilor occidentale si adeziunea acestora cu manifestantii: "aproape ca nici la caderea zidului Berlinului, canalele de televiziune particulare si oficiale ca si posturile de radio, n-au acordat o mai mare importanta ca azi (insurectiei din Romania). Aceasta afirma ca a participat la doua emisiuni la Radio si o emisiune la Televiziune. La televiziune se mai aflau Mihnea Berindei, Paul Goma, Mihai Dinu Gheorghiu, Maria Mailat, Mircea Iorgulescu, Virgil Tanase si Sanda Stolojan. Starea de euforie i-a cuprins pe toti in momentul cand Mircea Dinescu a anuntat fuga cuplului Ceausescu. Pe langa aceste imagini, erau prezentate si altele mai putin obiective. "Imagini cu cele 4630 de trupuri mutilate din groapa comuna de la Timisoara!" Monica Lovinescu conchide: "imaginile, cuvintele, starile se succedau in acelasi ritm vertiginous, cel mai vertiginos din tot restul Europei Rasaritene, in care soseau si stirile din Romania.

La 22 decembrie, la ora 02:45, la Radio Budapesta, corespondentul Jsef Orosz, din Arad, arata ca este razboi civil! In aceeasi zi, in jurul orei 09:00, Emil Hurezeanu, cita din declaratia unei perechi poloneze intervievata de Televiziunea maghiara, conform careia "unitatile Securitatii trageau ieri intr-o multime de aproximativ 3 000 de persoane la Arad " Aceasta stire pana in momentul de fata nu a devenit plauzibila. Spre seara, acelasi post de radio, revine si creioneaza atmosfera de euforie, sarbatoare si pace, evidentiind ca nimeni nu crede ca ar exista morti si raniti.

La 22 decembrie Radio Budapesta, la ora 19:00, relata despre infruntarile de la Targu Mures. "Momentan se mai trage cu artilerie grea, securistii trag si asupra militarilor Ieri s-a tras inca doar cu tunuri de apa, dar seara au fost si impuscaturi".[11]

Vocea Americii a transmis la ora 20:00 stiri preluate de la agentia Taniug conform carora armata a izolat grupuri de securisti inarmati, obediente inca lui Ceausescu. De asemea se astepta ca luptele sa se inteteasca in timpul noptii.

In 22 decembrie, Europa Libera difuzeaza stirea neconfirmata cum ca "la Timisoara ar fi fost de 4632 morti, 1282 de raniti in spitale, unii in judete apropiate. Numarul arestarilor ar fi fost de 13214 si 7613 condamnari la moarte! Deci la Timisoara! Cifrele respective ar fi fost discutate intr-o sedinta cu usile inchise a Cabinetului 2 a Comitetului Executiv, miercuri seara". Bineinteles ca aceste cifre sunt departe de realitate, dar in acele momente au creat momente de panica.

Stiri contradictorii continua si in zilele urmatoare. Astfel, la 23 decembrie, Radio Budapesta (R. B.), la ora 20.00, mentiona: "Corespondentii Televiziunii sovietice au transmis ca la Timisoara, dupa ora sapte seara, au reinceput luptele. Anterior au fost parasutate in oras trupe ale Securitatii".[12]

La 23 decembrie, Vocea Americii, ora 20:00, reproducea o declaratie a ministrului ungar al Apararii, Ferenc Krpthy. Acesta mentiona ca nu exclude posibilitatea ca elementele Securitatii, obediente inca conducatorului rasturnat de la putere, Nicolae Ceausescu, sa se aventureze intr-o provocare militara impotriva Ungariei Doua blindate, apartinand dupa toate indiciile detasamentelor Securitatii din slujba dictatorului rasturnat, s-au indreptat spre linia de frontiera a Ungariei, fara sa treaca insa granita.

De asemenea, doua elicoptere decolate din spatiul aerian al Romaniei au violat spatiul aerian al Ungariei. Ministrul ungar al Apararii a declarat ca armata si fortele aeriene ungare sunt pregatite sa previna alte eventuale incidente".

Aceste relatari au continuat sa exagereze, fiecare agentie de presa exagerand progresiv parca numarul mortilor si ranitilor.

Stirile au continuat si dupa fuga lui Ceausescu. La 25 decembrie, ora 12:14, Associated Press, citeaza Radio Budapesta ca spunand ca 70.000 - 80.000 de oameni ar fi fost omorati de cand a inceput in decembrie revolutia care l-a rasturnat pe ultimul conducator stalinist din blocul sovietic. "Numarul ranitilor a atins cifra de 300.000" a relatat Radio Budapesta.

Aceeasi agentie revine, la ora 13:18, cu o declaratie a ministrului Sanatatii de la Bucuresti care apreciaza ca in intreaga tara sunt mai multe mii de victime. La 26 decembrie, ziarul american "De Morgen" scria: "Una din cele 4.600 victime, ucisa in masacrul din 17 decembrie, era o femeie insarcinata[13].

BBC transmite ca in Romania sunt peste peste 60.000 de victime". Aceste stiri contradictorii au circulat de multe ori dupa principiul bumerangului; s-au intors uneori impotriva romanilor care, de altfel, le-au preluat fara discernamant".