Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
AnimaleArta culturaDivertismentFilmJurnalismMuzicaPescuit
PicturaVersuri


Tipuri de informatii

Jurnalism



+ Font mai mare | - Font mai mic



Tipuri de informatii

Ceea ce face ca acesta functie sa fie mult mai importanta decat celelalte este faptul ca ea deriva dintr-o nevoie imediata a individului, aceea de a intelege ceea ce se petrece in jur, de a putea deveni el insusi parte din societatea din care face parte si de a controla mediul inconjurator. Informatiile care apar in presa au o influenta directa asupra individului. Il fac sa evolueze. Pe baza informatiilor primite el poate sa-si ordoneze viata, sa anticipeze ceea ce se poate intampla in anumite domenii, care la randul lor joaca un rol important in viata lui. Cunoscuta sub denumirea de "functie de supraveghere" in terminologia americana, sintagma care sublineaza statutul presei de instrument de control al realului, asa cum spunea Mihai Coman, functia de informare se ocupa de transmiterea a trei tipuri de informatii: informatii generale, informatii instrumentale si informatii de prevenire. Fiecare tip de informatie are un efect asupra individului, fie ca acesta este imediat, fie ca acesta se petrece in timp.



Informatii generale

Nevoia indivizilor de supraveghere a mediului inconjurator nu trebuie neaparat sa fie satisfacuta de o informatie cu o untilitate imediata. Faptul ca acesta primeste in mod constant informatii referitoare la ceea ce se petrece in jurul sau este de ajuns ca la un anumit moment dat el sa poata face o alegere, sa poata lua o decizie. Desi poate nu avem o pregatire foarte buna intr-un anumit domeniu, de exemplu cel financiar, o serie de informatii legate de acest domeniu ne-ar putea ajuta candva sa facem o investitie sau din contra sa nu o facem, chiar daca la inceput intentionam. Multi dintre noi traind intr-o comunitate restransa, avand o viata mai mult sau mai putin monotona nu reusim ca in decursul vietii sa acumulam o experienta bogata de viata. Si totusi in jurul nostru se pot petrece si lucruri mai complexe. Ei bine, ele trebuie inteles, iar lucrul acesta poate fi mai dificil daca experienta nu te poate ajuta. Presa intervine in aceasta situatie prezentand fapte si lucruri care te pot ajuta sa dobandesti aceasta experienta, fie si intr-un mod indirect. "Complexitatea fenomenelor din societatea moderna solicita un bagaj de cunostiinte din ce in ce mai bogat si mai subtil; acesta nu mai poate fi obtinut numai prin experiente si trairi proprii sau prin contactul direct cu faptele si oamenii din mediul nostru imediat.intre noi si lume se insinueaza , treptat un mediator, o institutie care aduna informatia , o selecteaza, o ambaleaza in forme accesibile si o difuzeaza - facilitand, prin chiar efortul ei de mediere, accesul nostru la realitate, ceea ce inseamna ca un numar din ce in ce mai mare de oameni, ca grupuri si chiar colectivitati enorme depind de mass-media pentru a stapani, a intelege si judeca lumea inconjuratoare."

Faptul ca suntem supusi zilnic unui flux mare de informatii poate avea uneori efecte neasteptate. Saturatia provocata de supradoza de informatii produce in cele din urma un efect contrar celui cautat. Publicul este pur si simplu anesteziat. Se ajunge acolo unde acesta nu mai este interesat de ceea ce se intampla.nu mai asculta ceea ce aude, nu mai vede ceea ce priveste. S-a ajuns chiar la a se spune ca s-ar putea paria pe faputl ca cei ce stau mult in fata televizorului siu a celorlalte forme media nu retin nimic din informatiile ce le-au fost transmise. Din dorinta de a fi omniprezent, radioul devine un zgomot de fond, televiziunea un fel de tapet in culori. A supainforma este in cele din urma rezultatul unei proase informari. Mai multe informatii descurajeaza interesul, reorienteaza atentia, demobilizeaza energiile. Beneficiind de informatii din toate formele mass-media, la un moment dat, omul poate crede ca este activ. Cu toate acestea el devine insa pasiv. Faptul ca se informeaza nu este echivalent cu actiunea pe care el o are fata de diferite situatii. Acest rezultat nedorit pe care il are functia de informare se numeste "disfunctie de narcotizare:"

Disfunctia de narcotizare

Disfunctia de narcotizare, fenomen intitulat astfel de Lazarfeld si Merton, reprezinta ruptura ce se petrece la nivelul indeplinirii rolurilor sociale obisnuite. Energiile personale vor fi indreptate spre intregirea unor personaje imaginare. Urmand aceasta traiectorie individul se pierde, nu mai traieste propria viata, ci incepe sa traiasca printr-un personaj imaginar. Sarcinile pe care ar trebui sa le indeplineasca in viata de zi cu zi sunt abandonate in favoarea indeplinirii lor mentale. In opozitie cu cei doi sociologi, Katz si Foulkes, desi nu resping complet acasta analiza functionala, resping ideea conform careia anumite continuturi genereaza o "narcotizare". Cei doi introduc astfel ideea unei foarte mari variabilitati de efecte produse. Acelasi continut, spun ei, poate avea o contributie functionala la un nivel si o contributie disfunctionala la un alt nivel. " acelasi comportament care impinge individul la refuzul participarii sale sociale si politice, poate foarte bine ca maine sa-l faca sa reuseasca in munca." ( Francis Balle,Mdias et socits, pag.577) Consecintele expunerii la mass-media se prezinta, in consecinta, sub forma de alternative, care depind de continut, de programe si de conditiile in care acestea sunt utilizate, spunea Francis Balle.

Informatii instrumentale

Pentru ca oamenii sa se poata descurca in viata de zi cu zi ei au nevoie de anumite repere in functie de care sa se ghideze. Totalitatea informatiilor care se refera la starea vremii, cotatii bursiere, la programele cinematografelor sau ale teatrelor, modificarile aparute in transportul urban formeaza categoria informatiilor instrumentale. Daca in bibliografia engleza ele apar sub numele de "informatii instrumentale", in cea franceza ele sunt numite "informatii de serviciu". " Toate acestea dau cititorului, privitorului sau ascultatorului sentimentul (reconfortant) al investitie - omul cheltuieste bani sau timp pentru informatii care au o valoare de utilitate imediata, concreta [.]" afirma Mihai Coman.

Toate aceste informatii apar de cele mai multe ori in presa locala sau cea regionala si au ca scop indeplinirea acestor cerinte. In diferite studii s-a aratat ca disparitia unor astfel de informatii din paginile ziarelor, informatii ce aparent s-ar putea zice ca umplu ziarul, ar crea panica si nemultumire in randul publicului. Iata de ce majoritatea ziarelor locale sunt pline de informatii ce cuprind anunturile primariei, evenimente culturale sau sportive, starea vremii si a circulatiei locale si regionale, date din rapoartele politiei s.a.

Informatia de prevenire

Pe langa faptul ca presa aduce la cunostiinta publicului ceea ce s-a intamplat in ultima vreme, ca il tine la curent cu cele mai proaspete informatii, acesta ii mai furnizeaza o serie de informatii care au caracter preventiv. Aceste informatii care sunt menite sa puna individul in garda, care ii sugereaza acestuia ce se poate intampla ca rezultat al unor fenomene se numesc informatii de prevenire. Din categoria acestor informatii fac parte: prognozele meteo, modalitatile de prevenire a incendiilor, a accidentelor, a diferitor boli, precum si informatiile oferite de autoritati despre schimbarile sociale ( noi legi, noi proceduri legale, modificari ale orarelor transportului in comun sau ale rutelor etc.). toate acestea sunt menite sa mobilizeze populatia si sa o pregateasca pentru diferite situatii. Prin aceasta functie presa isi confirma statutul: ' Deoarece informatia este accesibila maselor - si nu numai unei elite - avertismentele transmise prin presa releva o functie suplimentara, de dezvoltare a sentimentelor de egalitarism in interiorul societatii: toata lumea are sanse egale de a scapa de primejdia astfel anuntata." (Ch. Wright) (Mihai Coman, Introducere in sistemul mass-media, pag.76)

Dar ceea ce este interesant este faptul ca publicul nu reactioneaza in maniera scontata de presa. El nu percepe intotdeauna mesajul transmis. Uneori informatiile transmise prin presa sunt bagatelizate sau chiar sunt trecute cu vederea. In alte cazuri aceste informatii percepute eronat conduc la aparitia unei reactii opuse. De cele mai multe ori creeaza panica sau dau nastere unor zvonuri.



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2621
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved