Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AnimaleArta culturaDivertismentFilmJurnalismMuzicaPescuit
PicturaVersuri


GRILA FILOSOFIA LIMBAJULUI MEDIATIC

Jurnalism

+ Font mai mare | - Font mai mic



DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
SPATIUL SCHENGEN
Rolul presei in societate si influenta ei
Construirea opiniei publice. Rolul Mass-Media
ORGANIZATIA PENTRU SECURITATE SI COOPERARE IN EUROPA (OSCE)
MANIPULAREA PRIN TELEFON
Dezumanizarea
Proiect de practica jurnalistica
Cititul trebuie inteles ca un mod de relaxare
Anomia
Rolul mass-media in societate


GRILA FILOSOFIA LIMBAJULUI MEDIATIC



1. Mass-media contribuie la fixarea cadrului de referinta dincolo de care nu este posibila

vreo dezbatere definind formularea:

a) temelor

b) cerintelor publicitarilor

c) cerintelor publicului tinta

d) obiectivelor

2. Mijloacele de comunicare in masa pot impune pe ordinea de zi anumite subiecte

generand .. ,iar ulterior pot conferii amploare dezbaterii furnizand .. .

a) conformism ; disputa neargumentata

b) conformism ; pluralismul opiniilor

c) haos ; pluralismul opiniilor

d) haos ; disputa neargumentata

3. Actualitatea se circumscrie subiectelor pe care le trateaza jurnalistii intrucat acestia

.. si .. tot ceea ce merita adus la cunostinta publicului.

a) stabilesc

b) nuanteaza

c) identifica

d) delimiteaza

4. Mijloacele de comunicare in masa au fost percepute sistematic ca instrumente ce

favorizeaza .. culturii din moment ce difuzeaza pe scara larga produse ce trebuie sa

ajunga la un numar mare de utilizaatori.

a) diluarea

b) suprasolicitarea

c) promovarea

d) subminarea

5. Cultura este dependenta de asocieri probabile care exista intre variatele elemente ale

cunoasterii fiind asimilata unei necontenite dinamici si evoluand in functie de si de ..

a) schimbruile tehnologice

b) calitatea receptorilor

c) nr. receptorilor

d) modurile de difuzare

6. Calitatile de interceptare ale receptorilor variaza in functie de .. si de .. , dar si

potrivit dispozitivelor create de mass-media.

a) dispozitiile fiecarei persoane.

b) intervalul orar.

c) inegalitatile culturale si sociale

d) rating

7. Identitatea sociala este rezultatul unei constructii neintrerupte, o anumita negociere

intre identitatea si identitatea

a) reala

b) nationala

c) cosmopolita

d) virtuala

8. Cunoasterea sferei subiective a jurnalistilor porneste de la principiul ca modul in care se

percep acestia este un aspect relevant al comportamentului lor profesional ce se observa in

intensitati distincte si in continutul informatiilor . si . .

a) importante

b) produse

c) irelevante

d) difuzate

9. Analiza sferei organizationale se plaseaza la intersectia sociologiei mass-media cu

socilogia muncii constand in , . , precum si in . .

a) intelegerea modului in care se stabilesc relatiile de munca in interiorul unei entitati media

b) determinarea calitatii stirilor

c) alcatuirea strategiei editoriale

d) observarea marjei de manevra de care dispune fiecare jurnalist in raport cu organizarea interna si fata de constrangerile externe (presiunea publicitarilor, influenta surselor de informatii)

e) evaluarea importantei concurentei si intelegerea efectelor rutinei profesionale asupra realizarii informatiei.

10. .. si constituie perspective indispensabile pentru sesizarea mecanismelor care guverneaza interdependenta dintre surse si jurnalisti

a) identificarea modului in care este rafinata informatia de catre surse

b) atitudinea publicului tinta

c) sesizarea felului in care se mobilizeaza sursele

d) identificarea resurselor de care dispun sursele

e) atitudinea publicitarilor

11. Domnia vitezei determina derapaje, incurajeaza difuzarea de informatii neverificate din

pricina . si a .. .

a) agentiilor de stiri

b) televiziunii generaliste

c) absenta analizei

d) unei precipitari excesive

12. Televiziunea . promoveaza continutul acordand prioritate ofertei (publicul se afla in pozitia unui telespectator subordonat mesajului mediatic, iar moderatorul este doar un intermediar)

a) relationara

b) mesagera

c) de nisa

d) generalista

13. Televiziunea concepe programele cu scopul de a obtine adeziunea afectiva a

publicului, atasamentul fata de televiziunea respectiva si fata de prezentatorii acesteia.

(Publicul este integrat in emisiune fiind prezent in platou, iar rolul moderatorului are un rol

central)

a) mesager

b) profilata pe entertainment

c) profilata pe documentare

d) relationala

14. O buna parte din ceea ce inregistreaza cultura umana este . si .

a) interpretarea experientei

b) confirmarea de semnificatii

c) stabilirea unor repere factuale

d) fixarea unor repere contrafactuale.

15. Cunoasterea sociala este influentata de pozitia sociala si implica o variatie a ., a

si a .. .

a) ceea ce este acceptabil sau considerat just

b) normelor si valorilor

c) termenilor utilizati

d) sentimentului de identitate sau apartenenta

e) instrumentelor intrebuintate

16. Sprea a impartasi ceva celor din jur, putem recurge la ., a caror alegere este

conditionata de limbajul in care se realizeaza comunicarea.

a) emailuri

b) gesturi

c) sms-uri

d) coduri

17. unui termen vizeaza ansamblul criterilor de definire a termenilor.

a) intensiunea

b) semnificatia

c) analizarea

d) extensiunea

18. unui termen priveste clasa de aspecte careia termenul se aplica.

a) cuantificarea

b) extensiunea

c) intensiunea

d) segmentarea

19. Comunicarea implica abaterea de la semnificatia curenta cu scopul de a impune un punct de vedere sau de a exclude un altul.

a) denotativa

b) simbolica

c) conotativa

d) vizuala

20. Comunicarea .. implica interdependenta dintre finalitatea si mijloacele comunicarii, dintre pragmatica si semantica.

a) scrisa

b) vizuala

c) persuasiva

d) nonverbal

21. Eficacitatea unei strategii .. nu poate fi analizata in afara unei viziuni asupra

raporturilor dinte limbaj si gandire.

a) semiotice

b) sintetice

c) pragmatice

d) semantice

22. Analiza .. poate fi considerata drept un sistem de decodare al mesajelor fiind o

modalitate de abordare a textelor pe baza unui sistem prestabilit de interpretare.

a) lingvistica

b) semiotica

c) de continut

d) semantica

23. Cele mai relevante variante de analiza semantica sunt:

a) abstractizarea

b) generalizarea

c) studierea tendintei evaluative

d) analiza contingentei

e) analiza performantei

24. Mutatia influenteaza sincronic si globalizant tehnologiile si media, economia si



cultura, consumul si estetica.

a) hipermoderna

b) premoderna

c) postmoderna

d) moderna

25. Raporturile noastre cu lumea sunt mediatizate prin interfete cu ajutorul carora converg

variate .

a) surse de informare credibile

b) interese editoriale

c) strategii de politica editoriala

d) ecrane electronice

26. Daca in societatile traditionale ordinea rezultata functioneaza in registrul permanentei

si a reproducerii identice a trecutului, in societatile actuale au luat fiinta . si .

tranzitorii.

a) coduri

b) produse

c) analize

d) reglementari

27. Noua modernitate afecteaza . , . si .. .

a) calitatea produselor media

b) ordinea democratic individualista

c) dinamica pietei

d) politicile editoriale

e) dinamica tehnostiintei

28. Societatea .. se caracterizeaza printr-o proliferare a fenomenelor hiperbolice.

a) moderna

b) premoderna

c) hipermoderna

d) postmoderna

29. Imaginea - exces apare ca efect al noilor tehnologii: . este concretizarea imaginii-exces luate ca atare.

a) televiziunea

b) publicitatea

c) realitatea virtuala

d) ratingul

30. Vertijul hipermodern se deruleaza in iluzia desavarsita creata de .

a) reclame

b) emisiuni interactive

c) entertainment

d) realitate virtuala

31. Telespectatorul a devenit un hiperconsumator care nu suporta .. si .

a) emisiunile politice

b) timpii morti

c) ragazul asteptarii

d) reclamele

32. Imaginea-viteza are rolul unui drog . si .. .

a) terapeutic

b) hipnotic

c) paralizant

d) exaltant

33. Imaginea-exces ilustreaza situatia unei societati in care indivizii sunt victimele unui

univers destructurat care se sprijina pe . si de multiplicare

a) nuantari

b) exagerari

c) libertati

d) stimulari

34. Pentru a face obiectul unei comunicari sau sprea a pune laolalta orice realitate

trebuie sa fie comprehensibila din perspectiva sociala

a) teoretica

b) experimentata

c) factuala

d) contrafactuala

35. Orice realitate sociala este investita cu semnificatii de colectivitate in care se actualizeaza, demers ce se realizeaza prin recurgerea la scheme narative de , . , de .. si a aspectelor vietii sociale care compun cultura colectivitatii.

a) expresie; reprezentare

b) expresie; mediere

c) evaluare; nuantare

d) interpretare; evaluare

36. Descifrand prin grila de interpretare culturala particulara pe care fiecare societate o

aplica, semnul oricarei realitati umane este variabil de la o societate la alta, dar si de la

un grup la altul, in interiorul aceleiasi comunitati (nicio colectivitate nu este .. si )

a) omogena

b) dinamica

c) consensuala

d) statica

37. Dintre toate realitatile unei societati, cele mai anevoios de calificat sunt cele care au

un raport de sisteme de relatii de putere instituit in fiecare colectivitate spre a-si asigura

si globale.

a) reprezentarea

b) consistenta

c) omogenitatea

d) regularizarea

38. Politicile de comunicare militara furnizeaza adesea demonstratii exemplare ale efectelor de realitate create artificial prin strategii metodice de manipulare a informatiilor livrate de mass media in vederea .

a. identificarii publicului tinta

b. cresterii ratingului

c. controlarii mijloacelor difuzate prin acestea

d. dezvoltarea unor politici editoriale coerente

39. Strategiile de manipulare cu impact relevant asupra evolutiei conflictului combina 3 procedee fundamentale: .., si

a. suprainformarea

b informarea selectiva

c. subinformarea

d. informarea nuantata

e. dezinformarea

40.Substituind limbajul imaginilor celui al simbolurilor, televiziunea se adreseaza mai intai si ..

a. persoanelor casnice

b. imaginarului

c. afectivului

d. puclicitarilor

41. Fuzionand toate etapele reprezentarii simbolice ale realului diferit, televiziunea privilegiaza . si .. precum si suprimand clivajul semiotic referitor la distanta (diferenta dintre real si inregistrarea/reprezentarea sa)

a. comuniunea

b. conflictul

c. senzatia la cald asupra informatiei

d. publicitatea

e. reflectarea lucida

42. Prima caracteristica a comunicarii televizuale tine de suportul sau tehnic care asigura .. si . dar care interpune un intermediar (media) intre emitatorul si receptorul acestora

a. libertatea de informare

b. transmiterea instantanee

c. o finantare corespunzatoare

d. difuzarea masiva a imaginilor

43. . si . ofertei de programe televizuale legate de dezvoltarea canalelor (generalist sau tematic) sunt insotite de o schimbare notabila a practivilor receptorilor care din consumatori captivi tind sa devina utilizatori activi

a. multiplicarea

b. diversificarea

c. diluarea

d. consolidarea

44. Telespectatorul nu este doar .., si .. programelor televizuale ci mai curand referentul lor central

a. coproducatorul

b. finantatorul

c. producatorul

d. actorul

e. evaluatorul

45. Discursul autorizat al detinatorilor legitimi de cunostinte face loc conversatiei conviviale (amicale) intre mediatori si invitatii lor a caror notorietate este adesea ..

a. irelevanta

b. pusa la indoiala

c. capitalul simbolic esential

d. supraevaluata

46. Adresarea ca si audienta mesajelor pe care le vehiculeaza comunicarea televizuale poate avea pertinenta de

a. universalitate

b. credibilitate

c. unitate

d. originalitate

47. Mesajele televizuale care vizeaza un public de masa isi desprind din suportul lor specific , proprietatile originale ce complica intelegerea lor

a. sunetul

b. imaginea

c. publicitatea

d. realizatorii TV

48. Un efect relevant al globalizarii este dat de .. si pe care le genereaza si le dezvolta mijloacele de comunicare si de distribuire globalizate ale informatiei

a. multiplicarea schimburilor

b. reducerea schimburilor

c. intrepatrunderea pregnanta a constiintelor



d. individualizarea constiintelor

49. Identitatile se combina devenind . , si .

a. omogene

b. unitare

c. volatile

d. decompartimentate

e. caledoscopice

50. Modelele de .. si de . dau intaietate unor fluxuri disparate unor procese de torpilare a identitatilor tradtitionale

a.Stabilitate

b.Specificitate

c.Particularizare

d.Omogenitate

51. Noul raport fata de imagini indica trecerea de la un individualism disciplinar la unul de tip

a. novator

b. marcat de subiectivism

c. expresiv

d. reductionist

52. . si .. au fost inlocuite de stimularile audio-vizuale dispersate

a. sectoricarea sintetica

b. continutul premium

c. controlul panoptic

d. sectorizarea analitica

53. Avantajulul culturii divertismentului a condus la spulberarea disciplinei sensului in avantajul o retea multidirectionala in care telespectatorul se pierde intr-o retea de flash-uri discontinue si de impresii inlantuite.

a) indeterminarii revendicate

b) determinari revendicate

c) indeterminari nerevendicate

d) determinari nerevendicate

54. Ecranul hipermodern amesteca ..

a) publicitatea cu documentarele

b) sunetul cu imaginea

c) atipicul si stereotipul

d) realitatea cu imaginatia

55. Societatea actuala se autoivestigheaza asupra reperelor si a functionarii sale in vederea unei

a) decriptari a realitatii sociale

b) consolidari a mecanismelor democratice

c) existenderii in spatiu virtual

d) autoedentificari elaborate sistematic generalizate

56. . conduce la prabusirea vechii puteri organizatoare a institutiilor colective.

a) individualizarea galopanta

b) internetul

c) televiziunea

d) presa scrisa

57. Hipermodernitatea apare ca o perioada a , a . si a ..

a) plurarizarii modelelor

b) regresul cunoasterii

c) cautarii identitare

d) mediocritatii generalizate

e) autoreflexivitatii generalizate

58. se impune ca referinta majora intr-o epoca ultraindividualista

a) radioul public

b) cultura media

c) entartainment

d) politica editoriala

59. Granita dintre adevar si subiectivitate, intre realitate si reprezentarea ei, devine ..

a) bine delimitata

b) fragila

c) slab conturata

d) imprevizibila

60. Societatea . este marcata de categoria temporala a prezentului

a) moderna

b) premoderna

c) hipermoderna

d) postmoderna

61. Viata cotidiana este remodelata de normele .

a) autenticitatii

b) inautenticitatii

c) riguriozitatii

d) instantaneitatii

62. Intr-o societate fragmentat si haotica cerinta identitara trece prin si .. .

a) subminarea dreptului la diferenta

b) negarea originilor

c) afirmarea dreptului la diferenta

d) cautarea originilor

63. Principiile organizatoare ale epocii hipermoderne (tehnostiinta, cererea si oferta, democratia, individul) sunt logici socioglobale care structureaza destinul societatiilor

a) inchise

b) moderne

c) postmoderne

d) deschise

64. . , .. si .. alcatuiesc noul orizont al lumii.

a) declasarea

b) afilierea

c) calificarea

d) descalificarea

e) dezafilierea

65. coincide cu suveranitatea triumfala a subiectului si cu destructurarea anomica a legaturilor sociale.

a) neoindividualismul

b) democratia

c) liberalismul

d) pluripartidismul

66. Odata cu individualizarea extrema a lumii se accentueaza distantarea fata de .

a) realitatea sociala

b) sine

c) credinta

d) ordinea sociala

67. Programele televiziunilor deverseaza un val crescand si cvasipermanent de

a) emisiuni interactive

b) reclame

c) violenta

d) imagini

68. .. a contribuit la dezvoltarea unei noi retorici a imaginilor.

a) presa scrisa

b) televiziunea

c) radioul

d) internetul

69. Telerealitatea este minimalista si realista pozitionandu-se pe terenul ., al si al . .

a) inautenticitatii

b) autenticitatii

c) intimitatii

d) directului

e) lipsei de intimitate

70. Realitatea se fictionalizeaza prin intermediul unui dispozitiv scenic care impinge cu o treapta in sus fictiunea integrand in ea realitatea personajelor, care determina o incertitudine in privinta realitatii dublata de ..

a) interesul publicului tinta

b) cerintele publicitiarilor

c) o hiperealitatea mediatica

d) presiunea politica

71. Televiziunea apare ca vector primordial al

a) starificarii

b) dinamicii sociale

c) intersului telespectatorilor

d) calitatii emisiunilor

72. Televiziunea hipermoderna incearca sa remodeleze si .. oamenilor obisnuiti.
a) infatisarea

b) viata

c) preocuparile

d) interesele

73. .. exhiba operatiunile de interventie considerandu-le instrumente de captare a publicului.

a) radioul public

b) presa scrisa

c) televiziunea

d) internetul

74. Apare o evidenta estetica a retransmisiunii bazate pe logici de ., de . si de .. vizand suscitarea emotiei si atrageerea unui public numeros

a) culturalizare

b) spectacularizare

c) dramatizare

d) starizare

e) educare

75. Informatia se construieste in vederea . si a

a) divertismentului

b) educarii

c) mobilizarii efective a publicului

d) culturalizarii

76. Cea mai buna modalitate de abordare a realitatii transformarilor ce influenteaza spatiul public este articularea . si .. .

a) unei strategii de manipulare



b) a repertorilor discursului privat

c) unei cartografii a site-urilor

d) a repertorilor discursului public

77. Odata cu erodarea discursului politic traditional, noile forme de interventie a oamenilor de rand au aparut initial

a) in presa scrisa

b) la televiziune

c) la radio

d) pe internet

78. Noile tehnici de comunicare aduc .. si .. in alertarea opiniei nationale sau internationale

a) lentoare

b) fluiditate

c) scurt-circuitare

d) rapiditate

79. Se apeleaza la limbajul .. spre a reformula problemele si a sugera noi interpretari de unde o mai buna intelegere a lumii in care traim.

a) experitilor

b) oamenilor obisnuiti

c) prezentatorilor radio/tv

d) reporterilor

80. Registrul in care se exprima intelectualii mediatici este cel al seducerii unui public cat mai .. printr-o retorica adaptata formatului televizual.

a) extins

b) bine pregatit

c) slab pregatit

d) nemultumit

81.Deoarece sunt perceputi ca .. sau ca . discursul politicienilor cucereste greu publicul, iar de aici necesitatea primenirii sistematice a prestatiei mediatice.

a) redundanti

b) substantiali

c) interesanti

d) nesubstantiali

82. Se poate vorbi de o . spatiului public articulat intr-un mozaic de spatii publice relationate de medii de sociabilitate, relativ etanse intre ele.

a) diluare

b) unificare

c) fragmentare

d) omogenizare

83. Mass-media devin treptat unicul etalon de legitimitate pentru si pentru .

a) toti actorii sociali.

b) toate formele de exprimare.

c) toti publicitarii.

d) toate tipurile de emisiuni.

84. Orice mesaj din imagini adresate unei mase de destinatari capata o pluralitate de semnificatii si de incarcaturi emotionale eterogene repartizate prin publicul variat al receptorilor intr-o maniera ..

a) diversa si usor previzibila

b) diversa si greu previzibila

c) unitara si usor previzibila

d) unitara si greu previzibila

85. Vizualul determina disiparea pe nesimtite a realului si oblitereaza simultan distanta simbolizanta dintre subiectul care il priveste si obiectul pe care il priveste, conditie a si

a) spectacolului

b) ratingului

c) reprezentarii interpretare a realului

d) publicitarilor

86. O data cu epoca videosferei, triumfa privirea economica ce induce un raport strict utilitar la imagine, reducand-o la functiile de stricta semnalizare a vizualului (care se impune spontan ca natural): , .. si ..

a. veridicitate

b. identificare

c. relevanta

d. recunoastere

e. ghidare

87. Figuratiile realitatii produse si difuzate prin televiziune tind sa se impuna ca realitatea insasi: mistificare a contactului imediat si instantaneu cu universul sensibil redus la aparenta sa vizibila, imaginea lumii propusa de televiziune este oferita lumii in .. si in .

a. mod partial

b. mod trunchiat

c. adevarul sau

d. totalitatea sa

88. Fiecare mesaj, ambiguu din cauza polisemiei si a polivalentei afective, solicita din partea fiecarui receptor o operatie de decriptare interpretativa care comanda asimilarea sa, demers ce activeaza si specifice psihismului individual al telespectatorului.

a. imaginarul

b. superficialitatea

c. relevanta

d. afectivitatea

89. Televiziunea pe care fiecare spectator o primeste in intimitatea spatiului sau privat ii ofera acestuia o prezenta nemediata in lume, instantaneitatea si ubicuitatea directului fixand convingator . si . sa.

a. actualitatea

b. credibilitatea

c. autenticitatea

d. originalitatea

89. Telespectatorul selecteaza spontan din repertoriul disparat al imaginilor pe cele care sunt in afinitate sau intra in rezonanta cu universul sau psihosocial de . sau de .

a. apartenenta

b. prestigiu

c. referinta

d. relevanta

90. Mesajele emise prin mediatorii profesioniști parvin destinatarilor lor dupa ce au fost si de mediatorii culturali ai identitatilor colective in care se recunosc, dupa normele si valorile acestora.

a. fixate

b. deturnate

c. filtrate

d. decodate

91. Toate reprezentarile comunicarii in termenii sistemelor sociale sau ale sistemelor sociale in termeni comunicationali depind de conceptul de ....

a. feedback

b. lead

c. feature

d. template

92. Modelul comunicational de tipul sistemului social poate fi aplicat in orice situatie in care exista o relatie stabila intre elementele constitutive (... , .. si ..).

a. transmitatori

b. imagini

c. receptori

d. sunete

e. context

93. Daca descoperim semnificatii in mediul inconjurator sau ne insusim semnificatiile intentionate (deliberat transmise de altii) se produce un transfer . .

a. sintactic

b. semiotic

c. pragmatic

d. semantic

94. Procesele de comunicare, fie ca le privim ca pe o transmitere de mesaje sau ca pe o dobandire de informatie, variaza in privinta . si . lor.

a. intentiei

b. instrumentalitatii

c. calitatii

d. cantitatii

95. Comunicarea este . atunci cand acte succesive de transmitere si receptare a mesajelor sunt relationate intr-o maniera determinista intre ele si cu contextul in care au loc.

a. dinamica

b. relevanta

c. sistematica

d. iluzorie

96. Fluxul comunicational este un factor important in . si . structurilor vietii sociale.

a. torpilarea

b. reconstituirea

c. interpretarea

d. ajustarea

97. Punerea in imagini a unei realitati tinde sa acrediteze spontan

a. iluzia unei reproduceri fidele a acesteia

b. relevanta ei pentru public

c. reproducerea fidela a acesteia

d. reproducerea deformata a acesteia

98. Media televizuale reprezinta realitatii pe care o pune in imagini, mai curand decat revelatorul sau.

a. partenerul

b. co-producatorul

c. consumatorul

d. cenzorul

99. Reteaua ecranica a devenit un instrument de . si de . . 

a. manipulare

b. consolidare a relatiilor interumane

c. comunicare

d. informare

100. Progresele tehnologice si aspiratiile individualiste spre expresie au determinat instaurarea unui tip de comunicare descentralizata, bazata pe .. si pe . .

a. rigoare conceptuala

b. o entitate de control

c. interoperativitate

d. relationare in retea





Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1005
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2023 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site