Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AnimaleArta culturaDivertismentFilmJurnalismMuzicaPescuit
PicturaVersuri


Jurnalismul de televiziune. Tehnici de productie in jurnalismul de televiziune.

Jurnalism

+ Font mai mare | - Font mai mic



Jurnalismul de televiziune . Tehnici de productie in jurnalismul de televiziune.



Obiectivele cursului: intelegerea si insusirea tehnicilor de baza ale jurnalismului de televiziune.

Cuprins: Introducere in jurnalismul de televiziune

Televiziunea- un sistem de productie complex

Cadrul, incadratura, imaginea

Filmarea-principii

Script- scenariu, deviz-buget

Montajul-editarea, racordul de imagine

Pre-productia

Productia

1. Introducere in jurnalismul de televiziune     

Diferenta dintre scriitura de presa scrisa si cea de televiziune

* Redactarea pentru "ochi"-care ajuta vizualizarea

*Evitarea repetitiilor

*Adaptarea stilului la registrul oralitatii ( o fraza bine scrisa nu suna la fel de bine cand e citita)

* Adaptarea textului pentru ureche( textul trebuie sa fie inteles atat de catre privitor cat si de ascultator; de evitat combinatiile de cuvinte care pot crea confuzie)

* De evitat propozitiile lungi- o fraza in audiovizual "zboara", nu poate fi recitita ca si cea din presa scrisa

* De evitat cuvintele dificile, neologismele, atunci cand aveti indoieli ca nu ar fi pricepute de catre toata lumea

* De evitat cliseele- fiti creativi, nu va feriti de limbajul comun

* Folositi verbe puternice, la diateza activa

* Nu folositi verbe la diateza pasiva

*Cunoaste sensul cuvintelor cu exactitate.

*Adapteaza stilul audientei estimate si la profilul acesteia

2. Televiziunea- un sistem de productie complex

a) Particularitatile sistemului de productie

*media de comunicare bazata pe imagine - Conceptul de televiziune este identificabil cu acela de "imagine"; vectorul principal este imaginea, cuvantul fiind doar un complement necesar.

*televiziunea: un sistem complicat din punct de vedere tehnic- prcesul de productie se realizeaza printr-o retea sofisticata de instrumente electronice si de intercomunicare; sistemele de televiziune produc 24 de cadre pe secunda, creierul uman nu poate retine toate cele 24 de cadre, el poate doar sa retina suprapunerea cadrelor ca pe o miscare continua; sitemul de televiziune poate reproduce aproape fidel culorile naturale; in Romania, sistemul tehnic de televiziune in culori poarta numele sau codul: PAL, in lume mai exista doua sisteme: SECAM- francez si NTSC- american, PAL, este un sistem german, considerat cel mai bun, cel mai aproape de adevar; sistemul de televiziune poate reproduce majoritatea sunetelor pe care le percepe urechea umana, distorsiunile apar atunci cand echipamentele tehnice sunt incorect folosite;

b) Elementele tehnice ale sistemului de productie

*nu este obligatoriu si nici nu e posibil ca un jurnalist sa cunoasca principiile tehnice de functionare ale televiziunii

*cea mai mica unitate functionala intr-un sistem de televiziune (studio) contine: o camera de luat vederi, consola audio si video( pupitrul), monitor de control si monitorul care contine imaginea finala.

3) Cadrul, incadratura, imaginea

* Cadrul sau planul poate fi definit ca incepand din momentul in care se comanda "rec" pe camera de filmat pana cand se opreste filmarea. Cadrul este cea mai mica diviziune a actiunii filmului reprezentand o succesiunede imagini cuprinse intre momentul pornirii si cel al opririi aparatului de luat vederi. Tot cadru se numeste si a 24-a parte dintr-o secunda de "film".

* Incadratura- sau planul cinematografic reprezinta zona din spatiul actiunii cuprinsa in imaginea inregistrata pe "film".

Tipuri de incadraturi sau planuri:

-Plan ansamblu

-Plan general

-Plan intreg

-Plan apropiat- sau planul american

-Plan mediu

-Prim plan

-Gros-plan

-Plan detaliu



* Unghiul de filmare

Varietatea unghiurilor de filmare poate urmari doua sensuri pe linia dramaturgica: a) aparatul de filmare poate urmari punctul de vedere ideal al unui observator exterior actiunii, obiectivul devenind un ochi al insusi spectatorului, care priveste actiunea din locul din care i se dezvaluie cel mai limpede sensurile ei.

b) aparatul se poate identifica cu unul dintre personaje, caz in care unghiul de filmare va fi ales in functie de punctul de vedere al personajului ( unghiul subiectiv)

c) un unghi de filmare luat cu aparatul montat mai jos decat subiectul sau decat nivelul privirii normale a omului capata denumirea de contra-plonjeu sau raocursi - se foloseste de obicei pentru a pune in evidenta maretia, puterea subiectului

d) daca se filmeaza cu aparatul montat mai sus decat privirea normala a omului obtinem plonjeul- procedeu folosit sa diminueze personajul sa-l zdrobeasca din punct de vedere moral.

e) in cazul in care avem doua personaje in cadru si dorim sa le surprindem mai bine reactiile (procedeu realizat cel mai bine cu ajutorul a doua camere de luat vederi) vom filma astfel incat personajul aflat in partea stanga a cadrului, sa fie cu fata , iar personajul cu spatele catre noi, in amorsa, in partea dreapta a imaginii- acesta este campul; contracampul va incadra personajul aflat in camp, vazut tot din fata, tot in partea dreapta a imaginii in timp ce personajul care in camp era cu fata va fi acum in contracamp, filmat in amorsa.

* Miscarile aparatului de filmat

Prin miscarile aparatului de filmat se poate realiza apropierea, inaltarea, indepartarea sau coborarea acestuia fata de obiectivul de filmat chiar in timpul filmarii.

Tipuri de miscari ale aparatului de filmat:

-traveling( miscare de apropiere, de departare, circular sau de mers in paralel fata de subiect)

- panoramare

-miscari combinate( trav si panoramare simultan)

* Imaginea

Notiunea de imagine de film contine cateva elemente esentiale: cadrul, compozitia, lumina, culoarea, miscarea aparatului.

Imaginea cinematografica sau imaginea de televiziune are un mare avantaj fata de pictura sau fotografie, aceea ca reda miscarea, apropiindu-se astfel de realitatea zilnica a vietii. Daca de exemplu, intr-un cadru admirabil realizat din punct de vedere compozitional vedem deplasandu-se un personaj, acest lucru devine centrul de atentie al intregii imagini. In acest caz, compozitia fotografica a cadrului trece pe un al doilea plan.

4. Filmarea-principii

Ecranul televizorului este un plan in doua dimensiuni( inaltime si latime), dar pentru a mari impresia de participare la evenimente, trebuie creata iluzia celei de-a treia dimensiuni- profunzimea.

Apropierea sau distanta fata de obiectul filmarii influenteaza in mod diferit perceptia psihologica a imaginii. Mintea privitorului patrunde in spatiile pe care nu le vede pe ecran, suplinind mental elementele lipsa din ansamblul respectiv.

Cadrul trebuie facut astfel incat privitorii sa poata extinde elementele din imagine si in afara ecranul; de aceea, imaginea trebuie sa contina detalii si indicatii suficiente. Exista cateva puncte strategice( majoritatea punctelor de articulare si a punctelor de forta ale corpului) care nu trebuie "taiate" in compunerea cadrului: ochi, nas, gura, varful barbiei, gat, bust, cot, articulatia maini, a genunchilor, a gambelor, deoarece sunt linii naturale de intrerupere, care nu trebuie sa coincida cu marginile ecranului, ci sa se situeze ori in interiorul ori in afara acestuia.

Cel mai eficien mod dea crea un camp vizual adecvat este difuzarea imaginii in prim plan, plan secundar si fundal

5. Script-scenariu, deviz-buget

Scriptul este textul cu descrierea pe scurt a desfasurarii actiunii de filmare, scenariul cuprinde, in plus si indicatiile regizorale( incadraturi, miscari de camera etc).

Devizul sau bugetul- reprezinta calcularea necesarului financiar al productiei de televiziune( ziua de filmare, costul inchirierii camerei pe zi, costul electricii, sunetului, plata pe zi a operatorului, a sunetistului, a electricianului, a soferului, costurile montajului pe zi, retribuirea consilierilor de specialitate- daca este cazul, etc)

6. Montajul- editarea, racordul de imagine

Montajul sau editarea reprezinta suma operatiilor de prelucrare a imaginilor dupa ce acestea au fost inregistrate. Montajul este un termen ce provine din limba franceza, insemnand actiunea de asamblare a partilor ce compun un intreg. Responsabilul tehnic al acestei operatiuni este editorul de imagine, in timp ce responsabilitatea editoriala apartine jurnalistului.

Montajul este una dintre cele mai importante etape in crearea povestii, naratiunii de televiziune. Cadrele filmate se combina pentru a forma un intreg cu un sens similar cu cel al evenimentului pe care il redau. Montajul are rolul de a crea, de a ritma, de a structura si de a da un sens povestii. Editarea este atat de importanta in cadrul procesului vizual de redare a povestii deoarece reproduce modul in care mintea omeneasca "vede" realitatea.

De fapt, montajul este o tehnica simpla ce are la baza principii omenesti de "developat" realitatea: mintea omeneasca stocheaza imagini care provin din realitate si defineste aceste realitati, creandu-le un sens. Arta editarii nu consta numai in abilitatea tehnica de a combina imaginil, ci mai ales in a construi noi realitati. Din acest punct de vedere, editarea nu mai este capatul drumului pe care merge povestea, ci chiar inceputul sau. Alegerea incadraturilor si a continutului imaginilor este o forma a selectiei editoriale. Ordinea in care apar cadrele este o decizie editoriala. Lungimea cadrelor este deasemenea o decizie editoriala, un mod de a controla tensiunea dramatica printr-o taietura rapida sau o defilare mai lenta prin fata ecranului, pana cand ochiul si mintea sunt saturate de informatia respectiva.

Inca din timpul filmarilor trebuie avut in vedere ca pentru a obtine efectele dorite prin montaj, cadrele trebuie inregistrate in asa fel incat ele sa poata fi imbinate ulterior intr-o anumita succesiune, in functie de raportul specific dintre ele, de lungimea, durata lor. Intre filmare si montaj exista o anumita conditionare, o anumita reciprocitate si o interdependenta permanenta.

In televiziune, fiecare imagine intra in relatie cu cel putin alte doua( scena dinainte si cea de dupa). Aceasta inlantuire este de cele mai multe ori facuta cu ajutorul unei tehnici numita simplu taietura, care inseamna lipire simpla, curata, fara vreun efect a unei imagini langa o alta imagine. Nu este o manipulare, deoarece este acelasi principiu dupa care functioneaza mintea umana: daca atentia este concentrata asupra unui lucru, dar in acelasi spatiu se intampla ceva mai interesant, atentia se indreapta spre imaginea mai interesanta. Trecerea de la o imagine la alta nu se face oricum ci dupa anumite reguli.

Principii de editare:

* Continuitatea actiunii se realizeaza prin:



-identificarea subiectului; orice subiect/obiect care apare in imagine trebuie recunoscut, nu trebuie plasat la distante mari in timp( se pierde identitatea sa, sau poate fi favorizata saritura in cadru, cand intr-o succesiune de cadre avand acelasi protagonist, personajul are directia privirii orientata diferit fata de ecran ( la editare, va da impresia ca ii sare privirea dintr-o parte intr-alta a ecrenului).

- sugerarea unor harti mentale: ajuta la intelegerea logica a subiectului

- folosirea corecta a miscarii

* Complexitatea actiunii trebuie neaparat sugerata, de aceea sunt uneori admise incalcarile conventiilor de editare.

* Contextul actiunii trebuie respectat cu orice pret. De aceea sunt folosite uneori imagini de arhiva.

* Continultul dicteaza ritmul

*Cat dureaza un cadru? Timpul real trebuie convertit in timp filmic. Comprimarea timpului se face cu ajutorul cadrelor de legatura. Orice tip de cadru care distrage atentia de la elementele principale ale actiunii permite editorului sa impinga actiunea inainte sau inapoi.

* Alegerea punctelor de editare: punctul de editare este punctul in care se opreste o imagine, pentru a fi inlocuita cu alta. Fiecare cadru care contine o actiune are un moment ideal unde trebuie sa inceapa editarea si un punct ideal unde trebuie sa fie punctul final. Daca actiunea curge in mod natural, ea va sugera in mod sigur care sunt momentele in care ar trebui sa intervina punctele de editare.

Saritura in cadru intervine atunci cand actiunea sare in mod nenatural inainte sau inapoi in timp. Ex. : un personajtine o umbrela deasupra capului la un spectacol in aer liber, iar in cadrul urmator umbrela nu mai apare nicaieri. Saritura in cadru face posibila o succesiune a doua cadre care nu e posibila in mod natura. Alt ex.: o femeie apare imbracata in rosu iar in cadrul urmator este imbracata in galben.

Saritura in ax intervine atunci cand subiectul/obiectul filmarii sare in mod nenatural din stanga in dreapta cadrului sau invers fara o logica prestabilita.

*Tranzitia intre cadre . Pentru a elimina sariturile in imagine este nevoie de cadre care sa se concentreze pe aspectele periferice ale actiunii; daca sunt utilizate doua imagini imposibil de alaturat, deturneaza ochiul pentru moment si fac saritura mai putin plauzibila. In cazul cu umbrela, un plan de legatura este un cadru care surprinde aspecte din multimea din jur( chipuri de oameni etc), care trebuie inserat imediat inaintea imaginii in care omul nu are umbrela.

Moduri de realizare a tranzitiei de la un cadru la altul:

a) taietura simpla este trecerea pur si simplu de la un cadru la altul

b) dizolvul (dissolve) asigura o tranzitie gradata intre doua cadre, cele dou aimagini se suprapun pentru un timp foarte scurt.

c) wipe, stergerea

d) fade sau efectul de innegrire

Tipuri de montaj

* Montaj paralel

* Montaj prin antiteza

* Montaj prin analogie

* Montaj prin sincronism

* Leitmotivul

7. Pre-productia

Etapele fundamentale care trebuie parcurse in managementul productiei de televiziune sunt: planificarea( ideea, propunerea, bugetul, prezentarea propunerii) si coordonarea( recrutarea personalului, organizarea efectiva a activitatii, identificarea factorilor complementari, lista tehnica

Planificarea activitatii: ideea, modul de productie si propunerea de buget.

Sursele ideilor, daca e posibil ideea trebuie sa fie geniala, spontana simpla si cat mai putin costisitoare. Un mijloc de a produce idei este metoda brainstorming. Un alt mod se numeste clustering, in care fiecare participant la intalnire pune pe hartie un cuvant cheie, il incercuieste si apoi adauga pe aceeasi listaorice cuvant care i se poate asocia.

Tipuri de productii

*Dupa loc- productii de teren sau studio

*Dupa modul de distribuire- in directsau inregistrate

*Dupa metoda de productie- cu una sau mai multe camere

*Dupa continut- de informare, divertisment, reportaj, etc

Coordonate avute in vedere in timpul pre-productiei: titlul, obiectivul productiei, publicul tinta, realizarea programului, formatul difuzarii, bugetul.

8. Productia

Dupa ce toate celelalte lucruri au fost puse la punct se poate trece la realizarea efectiva a emisiunii. Este nevoie de mai multe faze de productie, care uneori progreseaza logic, coerent fara incidente; alteori se suprapun, cand pare ca toate lucrurile o iau razna. Ultima faza ar fi repetitia si filmarea.

Post-productia este faza in care se combina elementele rezultate in timpul etapelor anterioare. Cei teri pasi care se fac in aceasta faza sunt : editarea, feedbackul, arhivarea programului.

Teme

  1. Cum definiti cadrul, ce este el? (Raspuns- In cazul filmarii, cadrul este definit ca inceput in momentul apasarii comenzii, butonului rec de pe camera si pana se opreste filmarea. In cazul montajului, de la o taietura la alta. Taietura inseamna operatiunea prin care un cadru este lipit cu un altul intr-o ordine succesiva prestabilita editorial. Tot cadrul mai este definit ca fiind a 24-a parte a unei secunde de film-termen mai putin uzitat)

Ce este montajul? (R- Montajul sau editarea reprezinta suma operatiilor de prelucrare a imaginilor dupa ce acestea au fost inregistrate. Montajul este un termen ce provine din limba franceza, insemnand actiunea de asamblare a partilor ce compun un intreg. Responsabilul tehnic al acestei operatiuni este editorul de imagine, in timp ce responsabilitatea editoriala apartine jurnalistului.



Montajul este una dintre cele mai importante etape in crearea povestii, naratiunii de televiziune. Cadrele filmate se combina pentru a forma un intreg cu un sens similar cu cel al evenimentului pe care il redau. Montajul are rolul de a crea, de a ritma, de a structura si de a da un sens povestii. Editarea este atat de importanta in cadrul procesului vizual de redare a povestii deoarece reproduce modul in care mintea omeneasca "vede" realitatea.

De fapt, montajul este o tehnica simpla ce are la baza principii omenesti de "developat" realitatea: mintea omeneasca stocheaza imagini care provin din realitate si defineste aceste realitati, creandu-le un sens. Arta editarii nu consta numai in abilitatea tehnica de a combina imaginil, ci mai ales in a construi noi realitati. Din acest punct de vedere, editarea nu mai este capatul drumului pe care merge povestea, ci chiar inceputul sau. Alegerea incadraturilor si a continutului imaginilor este o forma a selectiei editoriale. Ordinea in care apar cadrele este o decizie editoriala. Lungimea cadrelor este deasemenea o decizie editoriala, un mod de a controla tensiunea dramatica printr-o taietura rapida sau o defilare mai lenta prin fata ecranului, pana cand ochiul si mintea sunt saturate de informatia respectiva.

Inca din timpul filmarilor trebuie avut in vedere ca pentru a obtine efectele dorite prin montaj, cadrele trebuie inregistrate in asa fel incat ele sa poata fi imbinate ulterior intr-o anumita succesiune, in functie de raportul specific dintre ele, de lungimea, durata lor. Intre filmare si montaj exista o anumita conditionare, o anumita reciprocitate si o interdependenta permanenta.

In televiziune, fiecare imagine intra in relatie cu cel putin alte doua( scena dinainte si cea de dupa). Aceasta inlantuire este de cele mai multe ori facuta cu ajutorul unei tehnici numita simplu taietura, care inseamna lipire simpla, curata, fara vreun efect a unei imagini langa o alta imagine. Nu este o manipulare, deoarece este acelasi principiu dupa care functioneaza mintea umana: daca atentia este concentrata asupra unui lucru, dar in acelasi spatiu se intampla ceva mai interesant, atentia se indreapta spre imaginea mai interesanta. Trecerea de la o imagine la alta nu se face oricum ci dupa anumite reguli.

3. Dati exemple de incadraturi! ( R- Plan ansamblu

-Plan general

-Plan intreg

-Plan apropiat- sau planul american

-Plan mediu

-Prim plan

-Gros-plan

-Plan detaliu)

4. Ce inseamna unghiul de filmare racoursi? (R- Sau Contra-Plonjeul un unghi de filmare luat cu aparatul montat mai jos decat subiectul sau decat nivelul privirii normale a omului; se foloseste de obicei pentru a pune in evidenta maretia, puterea subiectului )

5. Dar unghiul de filmare subiectiv? (R- aparatul se poate identifica cu unul dintre personaje, caz in care unghiul de filmare va fi ales in functie de punctul de vedere al personajului )

6. Miscarile aparatului de filmat, definiti travelingul! (R-miscare de apropiere, de departare, circular sau de mers in paralel fata de subiect)

7. Ce sunt sariturile? Exemplificati!( R- Saritura in cadru intervine atunci cand actiunea sare in mod nenatural inainte sau inapoi in timp. Ex.: un personaj tine o umbrela deasupra capului la un spectacol in aer liber, iar in cadrul urmator umbrela nu mai apare nicaieri. Saritura in cadru face posibila o succesiune a doua cadre care nu e posibila in mod natura. Alt ex.: o femeie apare imbracata in rosu iar in cadrul urmator este imbracata in galben.

Saritura in ax intervine atunci cand subiectul/obiectul filmarii sare in mod nenatural din stanga in dreapta cadrului sau invers fara o logica prestabilita.)

8. Care sunt riscurile interviului? (R- Riscurile interviului in cazul lipsei de experienta a intervievatorului sau a lipsei de documentare:

transformarea interviului intr-o curtoazie desantata( ziaristul e timorat de statura politica sau economica a interlocutorului.

Conversatie previzibila

Agresiune nejustificata. )

9. Care sunt regulile de montaj ale interviului televizat filmat cu una, doua sau mai multe camere? (R- Nu veti difuza niciodata un interviu integral. Operatorul trebuie sa stie ca trebuie sa filmeze cadre de legatura pentru momentele cand se va face taierea. Regula se aplica in cazul in care interviul este realizat cu una sau doua camere. Daca sunt mai mult de doua camere, interviul poate fi difuzat asa cum a fost filmat, daca s-a inregistrat in regim de direct -respectand regulile de direct, fara intreruperi sau balbe).

10. Cum pui in evidenta un invitat al unei emisiuni?(R- Obligatoriu se discuta cu invitatul, in prealabil care sunt punctele lui slabe, pentru a le evita. Intrebarile care sunt puse in platou, de catre moderator sunt convenite dinainte, sunt acceptate de catre invitat (e valabil si in cazul campaniei electorale cand invitatul este candidat). Modalitatile de filmare sunt in asa fel realizate incat sa-l avantajeze- trasaturile umane nu sunt simetrice, un profil este mai bun decat altul, se ascund eventualele semne particulare care-l dezavantajeaza, i se aduc sfaturi de catre echipa de stilist cum sa se imbrace etc)

Bibliografie Selectiva

* Gruian, Alexandru; Morogan, Lucian, 1999, Reporterul de televiziune- ghid practic, Deva, Editura Global Media Image

* Mitrofan, Gheorghe, 1993, Introducere in televiziune, Editura Teora, Bucuresti

* Nicolescu Razvan, 2003, Mirajul Televiziunii, Colectia Media Business

* Randall, David, Jurnalistul Universal, 1998, Editura Polirom, Iasi

* Rosca, Luminita, Productia textului de televiziune, 2004, Editura Polirom, Iasi

* Balasescu, Madalina, Manual de productie de televiziune, 2003, Editura Polirom, Iasi

* C.J. Bertrand- Media. O introducere in presa, radio si televiziune, 1998, Editura Polirom, Iasi

* Melvin L. De Fleur, Sandra Ball-Rokeach- Teorii ale comunicatiei mass-media, 1998, Editura Polirom, Iasi







Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 4569
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved