Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AnimaleArta culturaDivertismentFilmJurnalismMuzicaPescuit
PicturaVersuri


Presa sportiva bucuresteana. Aportul oamenilor de litere, arte si stiinte. Presa in limbi straine

Jurnalism

+ Font mai mare | - Font mai mic



Presa sportiva bucuresteana. Aportul oamenilor de litere, arte si stiinte. Presa in limbi straine

Continut.



Desemnarea Bucurestiului drept capitala (1862) a Romaniei se resimte, intre altele, si in istoria presei. Majoritatea publicatiilor periodice si aperidioce isi vor lua de aici certificatul de nastere, o particularitate specifica tuturor capitalelor. Acest fenomen nu a insemnat reducerea ariei de fondare a jurnalelor catre un singur centru, Bucurestiului nefiindu-i necesare astfel de "performante", care mai curand il singularizau. Capitala avea insa cea mai bogata si mai spectaculoasa viata sportiva si cultural - artistica si acest atu a servit tuturor celor care s-au incumetat sa investeasca in fondarea unui ziar care se "cerea" pe piata mass-media.

Aparitia Legii presei (1862), transformarea unor spatii in baze sportive pentru marele public (hipodromuri, velodromuri, standuri de tir, sali de gimnastica, sah, lupta, scrima, box, bazine de inot si stranduri etc.) au transformat Bucurestiul din a doua jumatate a secolului XIX intr-o adevarata capitala a sporturilor si a periodicelor de aceasta specialitate, cu un tiraj din ce in ce mai mare.

Pe plan extern se petrecea acelasi fenomen. Cel putin in tarile industrializate, cadenta aparitiei jurnalelor aproape se dubla de la un an la altul. Daca in urma cu 50 de ani se inregistrau in lume circa 3168 de ziare, in anul 1880 apareau aproximativ 25000, dintre care numai in SUA 9000 de titluri./

Majoritatea lor isi aveau redactiile in capitala tarii. Bucurestiul nu facea nici el exceptie de la aceasta regula, cautand sa tina pasul cu Occidentul, mai ales in aparitia ziarelor dedicate femeii, finantelor, sportului, copiilor si tinerilor, literaturii, artei etc.

Pe de alta parte, in Capitala traiau Hercule (Eracle) Gudju (1846-1920), Adolf Albin (1848-1920) - autorul unui manual de sah - si Armand Mauriciu (1853-1937), considerati pionierii sahului romanesc. In jurul lor si cu concursul lor s-a creat apoi presa si literatura de specialitate, asa cum de numele lui George Bibescu, al Ghiculestilor, Rosettistilor, Al. si Mihai Marghiloman, R. Sutu, Grigore Alexandrescu, Theodor Palady s.a. se leaga primele competitii, ziare si carti de hipism si scrima.

In Bucuresti s-au nascut in anul unirii de la 1859 N. St. Velescu (decedat in 1916), unul dintre primii profesori de gimnastica, si D. Dumitrescu (decedat in 1933) - constructorul celor dintai velocipede din tara noastra, nume ce figureaza si in istoria presei sportive romanesti.

Aici, in acest "mic Paris", s-au stabilit in acelasi an, 1859, venind din capitala Frantei, maestrii de gimnastica si scrima Cyrille, Par si Antoine Souris, pentru a-si deschide un centru de initiere intr-o locatie din Pasajul Roman.

Presa sportiva bucuresteana isi afla reperele si in cele doua nume, pomenite deseori pana acum, scriitorul Al. Davila (1862-1929), un pasionat al turismului, vanatorii, biliardului, bicicletei, motocicletei, automobilului etc., editorul publicatiei saptamanale Revista sportiva, aparuta la Bucuresti incepand din 1896, si profesorul Dimitrie Ionescu (1864-1946) - absolvent al Scolii Centrale de Gimnastica din Roma, fondatorul si editorul periodicului Gimnasticul Roman, un militant de frunte al propasirii educatiei/culturii fizice in tara noastra.

In timp, viata i-a purtat pe cei doi oameni de presa sportiva - scriitorul Davila si profesorul D. Ionescu - la diferite manifestari internationale, reprezentand Romania. In anul 1906, de pilda, Al. Davila lua parte la Le Mans (Franta) ca delegat al Automobil Clubului Francez (al carui membru era), la omologarea primului zbor al lui Wilbur Wright, iar in martie 1913, profesorul D. Ionescu se afla la Paris impreuna cu delegatia Societatii sportive bucurestene "Inainte", pentru a lua parte la Congresul international de educatie fizica.[2]

Relatiile romano-franceze, foarte stranse si vizand cele mai diverse planuri, s-au reflectat si in evolutia presei noastre sportive. Nu o data numele romanilor au aparut in presa sportiva franceza - cum e cazul lui Mihai Sutu, care in 1868 publica o problema de sah in revista de specialitate "La Stratgie", ce aparea la Paris, dupa cum puteau fi vazute numeroase nume de autori francezi (de scrima si gimnastica indeosebi) in publicatiile romanesti.

De altfel, toti marii nostri sahisti concurau frecvent in capitala Frantei, clasandu-se pe primele locuri. Erau foarte cunoscuti Eracle Gudju, din vremea studiilor facute la Paris, dar si Wolfgang Pauli (nascut la Bucuresti la 25 august 1876), unul din marii nostri sahisti, chimist, matematician emerit, astronom, vicepresedinte al Federatiei Romane de Sah in anii 1924-1926 (apoi Membru de Onoare), autorul a peste 4000 de compozitii, studii, probleme de sah si totodata un mare problemist al lumii.

Asadar, nu este o intamplare faptul ca revistele romanesti de sah erau cautate inca de la aparitie.

Istoria presei sportive romanesti din aceasta perioada are de consemnat un fapt cu o incarcatura aparte: necesitatea de a scrie si de a citi in limba franceza, limba pe care contemporanii o stapaneau destul de bine, de vreme ce la 15 nov. 1892 a aparut un periodic ca cel intitulat Bucharest Mondaine. Journal illustr hebdomadaire, mondaine, artistique, thatral et sportif. Cu intreruperi, hebdomadarul a aparut pana in anul 1906, printre colaboratori aflandu-se Carmen Silva (pseudonimul literar al Elisabetei de Wied - sotia regelui Carol I), Elena Vacarescu s.a. Din 6 mai 1906 apare la Bucuresti Tous les Sports. Revue des Sports en Roumanie et à l'Etranger. Aproximativ de la aceasta data se poate aprecia ca istoria presei sportive a inceput a fi scrisa si de catre oameni din afara arenei: din arta, literatura, stiinta etc. Ei vor adauga alte valori vietii si presei sportive (stil, procedee, poetica, teme, felul sensibilitatii etc.), valori provenite din relatia foarte stransa cu practica acestor creatii ale anului.



Pe Grigore Alexandrescu si Theodor Palady ii pasionau scrima si hipismul, si de aceea ii si intalnim printre membrii fondatori ai Societatii de Scrima a Jokey - Clubului bucurestean, la constituirea sa in aprilie 1881; din randurile acestei categorii de intelectuali proveneau cei care si-au permis printre primii sa-si cumpere o arma de dare la semn, o bicicleta, motocicleta, un automobil, o ambarcatie, o pereche de patine sau de schiuri; fondatorii "Revistei moderne" si cei ai Clubului Velocipedistilor din Capitala nu erau doar scriitorii - ciclisti C. Cantilli si Al Macedonski, ci si Cincinat Pavelescu, studentii in drept Athanase Soculescu, [C]. Tomescu, [?] Chiricacopol si altii; Bucura Dumbrava, Simion Mehedinti, Al. Vlahuta au fost membri fondatori ai Societatii Carpatine, Societatii Turistilor Romani (Al. Vlahuta numarandu-se printre cei care au condus-o) . In timp, s-au alaturat presei sportive si alte nume: Gala Galaction, Veronica Micle, Nicu Gane, Misu Vacarescu, Tudor Arghezi, Ion Pilat, Dumitru Zamfirescu, Martha Bibescu, Victor Eftimiu, Ionel Teodoreanu, Liviu Rebreanu, Victor Ion Popa, Ady Endre, Camil Petrescu, Nicolae Iorga, Radu Boureanu, Zaharia Stancu, Vasile Militaru, Serban Cioculescu sa.

Urmari culturale au avut in istoria presei noastre sportive si jurnalele aparute in limbile      germana, maghiara, franceza, engleza, ivrit etc.

Gustul pentru practica sporturilor al populatiei de limba germana din Bucuresti si din provincie s-a reflectat si in mass-media fiecarei epoci. La originile presei in limba germana se afla periodicul bucurestean Kagelzeitunh, al carui prim numar poarta data de 12 noiembrie 1878.

Nu a putut fi vazut acest periodic scos de societatea bucuresteana Turn-Verein, insa existenta sa a fost semnalata de o sursa demna de toata increderea. /3

Alte publicatii periodice in limba germana au marele merit ca introduc la noi genul jurnalelor de turism, care exceleaza prin informatia si documentarea exacta si completa, calitatea hartiei si a fotografiei sau hartilor, cercetarea florei, faunei, a apelor minerale etc.:

Jahrbuch des Siebenburgischen Karpathenvereins Hermannstadt

Jahresbericht des Bukarester Turn-Vereins. Bukarest;

Jahres-Bericht des Jassyer Manner Turn-Vereins fr das..Jassy, 1886/87.

Jahresbericht.Kegelklub "Bukarest". Bucuresci-Bukarest: 1887-1896; (1904) 1905; 1907; 1909.

Despre cele doua periodice care apareau la Bucuresti in limba franceza am amintit. Mai precizam doar ca ele nu sunt un accident in istoria presei sportive, ci reprezinta nevoia de comunicare a unor grupuri umane care nu s-au constituit ca nationalitate, dar democratia i-a transformat in cetateni activi.

Pana in perioada interbelica, nu mai avem de semnalat decat Buletin Nr. . al Sectiei "Macabeii - Dr. Theodor Herzl" din Braila. Braila: 1904 - Noiembrie 1905, semn ca un periodic a aparut atunci si atata vreme cat a prezentat interes.

Note

Eugène Hatin, Le Journal, pp 191-192, cf. V. Pasaila, op. cit., p. 27

vezi cartea noastra Istoria sportului din Romania, p 65 si 85

G Ionescu, Tipograful Carol Gbl, XXV de ani de munca, Bucuresti, 1901, p.5







Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1598
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved