Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
AnimaleArta culturaDivertismentFilmJurnalismMuzicaPescuit
PicturaVersuri


Mass-media si opinia publica

Jurnalism



+ Font mai mare | - Font mai mic



Mass-media si opinia publica

Conceptul de opinie publica este unul complex si are urmatoarele caracteristici: este produsul unui public specific (ca, spre exemplu, electoratul), este o opinie/parere comuna, adica impartasita de un numar mare de persoane si care este adusa la cunostinta tuturor, supusa evaluarii, prin urmare facuta publica. Pentru a aparea opinia publica, trebuie sa existe o convergenta de pareri in privinta unui anumit subiect, o exprimare explicita a evaluarii si o participare a unui numar mare de pesoane (Rieffel, 2008, p.38).



In anii 1920-1930, sociologii au inceput sa elaboreze modele de anchete si instrumente statistice pentru a cunoaste mai bine opinia populatiei cu privire la anumite subiecte. Aceste tehnici au fost continuu perfectionate, incat astazi unii considera ca sondajele reflecta starea opiniei publice. De fapt, doar anumite tendinte, miscari ale opiniei publice pot fi masurate cu ajutorul sondajelor iar rezultatele acestora nu se confunda cu opinia publica. "sondajele permit pur si simplu lamurirea anumitor teme care structureaza dezbaterea publica (somajul, sanatatea, imigratia, securitatea etc.), surprinderea imaginii unui partid politic, a unei intreprinderi sau institutii, masurarea notorietatii unei personalitati sau aflarea intentiilor de vot ale alegatorilor intr-un moment precis al campaniei" (Rieffel, 2008, p.40).

In ce priveste influenta mass-media asupra opiniei publice, nu exista un consens, din contra, parerile diferitilor cercetatori sunt extrem de variate, chiar contradictorii. Dintre acestea, autorul citat aminteste pe cele care nu pot fi contestate, dupa parerea sa:

1.Presa scrisa a fost unul dintre factorii care au favorizat aparitia si progresul opiniei publice. Acest lucru a fost sustinut inca de la inceputul secolului XX de autorul francez Gabriel Tarde, unul dintre primii care au evidentiat importanta difuzarii pe scara larga a ziarelor, preocupate de ideile care circula in societate. Tarde considera ca principiul colectiv al comunitatilor este imitatia si a propus o distinctie intre multime si public. Conform acestuia, actiunea multimii este instabila si neasteptata, multimea reactioneaza impulsiv si emotional, fiind adesea intoleranta si supusa prejudecatilor. Pe de alta parte, publicul este o colectivitate spirituala, formata din indivizi separati din punct de vedere fizic si a caror coeziune este doar mentala. Indivizii care compun un public sunt uniti de convingerea ca impartasesc in acelasi moment anumite idei. Acest fel de public da nastere opiniei, bazata pe un acord partial asupra unor aspecte importante. Proliferarea ziarelor incepand cu sfarsitul secolului al XVIII-lea a avut ca efect aparitia unui public si a unui spatiu public. Presa are si rolul de a stabili legaturi intre grupuri dispersate, care iau cunostinta in acet fel de anumite subiecte si isi contureaza pareri comune despre acestea.

In epoca actuala insa, segmentarea pietei receptorilor de mass-media, scrisa sau audio-vizuala, relativizeaza constatarea lui Tarde, deoarece publicul unui canal media nu poate reprezenta o oglinda a opiniei publice, ci poate fi doar o fateta, dintre multele, a unei realitati complexe.

2.Mass-media au modificat modalitatile de exprimare a opiniei publice. Opinia publica nu se limiteaza la momente precise, sesizate de sondaje, ci cuprinde si momentele realitatii propriu-zise. Opinia publica se poate exprima si prin intermediul semnatarilor unor petitii, al organizatorilor unei manifestatii, al protestelor stradale. Prin faptul ca le face cunoscute, mass-media contribuie la succesul acestora. Chiar unul dintre scopurile unor asemenea manifestari este sa se faca cunoscute prin intermediul mass-media. In acest fel, se evidentiaza dependenta aparenta a opiniei publice fata de media iar, pe de alta parte, problema manipularii opiniei publice de catre media.

3.Mass-media pot uneori sa impuna pe ordinea de zi anumite subiecte si sa genereze conformism iar alteori pot sa dea amploare dezbaterii si sa favorizeze pluralismul opiniilor. Unii cercetatori sustin ideea ca media are o functie de agenda setting, in sensul ca stabilesc ordinea subiectelor prioritare pentru o anumita societate intr-un anumit moment, ceea ce poate genera conformism in privinta opiniilor oamenilor. Aceasta perspectiva este apropiata de cea prezentata de sociologul german Elisabeth Noelle-Neumann, autoarea teoriei "spiralei tacerii". Aceasta lasa sa se inteleaga ca exista o opinie dominanta, impusa de mass-media, devenite astfel distribuitori ai opiniilor legitime. In urma mediatizarii sondajelor de opinie privind intentiile de vot, a fost constatata tendinta celor cu opinii minoritare de a le trece sub tacere sau de a renunta sa mai actioneze, prin abtinere, acesta fiind efectul de "spirala a tacerii". Rieffel este de parere ca spirala tacerii nu se realizeaza decat in cazul anumitor subiecte si pentru anumite tipuri de public, fapt sugerat chiar de autoarea amintitei teorii.

Pe de alta parte, numeroase studii arata ca astazi individul are capacitate de initiativa, de selectie sau de respingere a temelor si subiectelor difuzate de mass-media. Prin intermediul mass-media indivizii iau cunostinta de opinii diferite cu privire la acelasi subiect si au, prin aceleasi mijloace, posibilitatea sa isi exprime punctele de vedere diferite, cu alte cuvinte media pot favoriza pluralismul opiniilor, necesar in societatile democratice.



Asa cum a sesizat sociologul Jean Stoetzel, avem de a face cu doua forme de opinii : publica si particulara. Prima este de ordin sociologic si trebuie interpretata pe plan sociologic iar a doua este de ordin psihologic si psihologia este cea care o studiaza :"Opinia publica apartine societatii. Ea contribuie la constituirea si la explicarea ei. Opinia privata apartine persoanei care o realizeaza si o manifesa" (apud Danciu, 2003, 146).

Studiul functiilor mass-media in relatie cu opinia publica au evidentiat ca acestea constau in :

1. Formarea sau cristalizarea opiniilor individuale sau de grup, prin difuzarea stirilor

2. Exprimarea si difuzarea opiniilor si prin aceasta facilitarea constituirii curentelor de opinie publica si, in general, a fenomenelor de opinie publica

3. Medierea influentei opiniei publice asupra vietii sociale si politice si exercitarea functiei de participare a opiniei publice la guvernarea societatii, luarea deciziilor sau influentarea modurilor de rezolvare a treburilor publice

4. Structurarea opiniilor (individuale, de grup, publica) si modificarea atitudinilor si comportamentelor oamenilor.

Aparitia si dezvoltarea mass-media a determinat conturarea a trei tendinte in comportamentele colective:

1. Inversarea raportului dintre conversatia orala directa si presa in procesul crearii opiniilor publice. In societatile asa-numite de masa, presa devine principala sursa a opiniilor preluate instantaneu si fara alt intermediar pentru a fi difuzate.La nivelul individului insa, mass-media nu sunt eficiente, in sensul ca nu modifica atitudinile, opiniile personale dar, daca sunt preluate anumite opinii din media in cercul familiei, prietenilor si altor grupuri sociale din care indivul face parte, in final mass-media poate sa influenteze si opiniile individuale, in mod indirect.

2. Prin trecerea de la starea de multime la cea de dispersie sociala sunt slabite contactele umane si se pot crea conditii de influentare maxima a comportamentelor colective.

3. Polarizarea comunicarii de masa are loc in cadrul societatii de masa. In cazul comunicarii interpersonale, exista o cvasiegalitate intre interlocutori, deoarece fiecare are sansa virtuala de a-si impune opinia in fata celuilalt. Transformarea publicului in audienta de masa duce la anularea posibilitatii confruntarii opiniei personale cu a celorlalti, deoarece relatia de reciprocitate dintre interlocutori devine non-reciprocitate intre emitatori (media) si receptori.

In prezent, opiniile nu pot dobandi o mare extensiune daca nu sunt comunicate de mass-media. Fara acestea ar fi aproape imposibil ca o opinie de grup sa exercite direct o influenta nationala sau internationala. Fara utilizarea mass-media, nici o formatiune politica, miscare sociala sau culturala nu poate sa-si castige aderenta unor segmente numeroase de populatie (Danciu, 2003, pp.146-148).

Cu toate acestea, nu numai mass-media contribuie la formarea, transmiterea si consolidarea curentelor de opinie publica. Printr-un proces invers, continutul mass-media poate fi conceput in functie de evaluarea opiniilor cetatenilor. Apoi, influenta mass-media este diferita de la o zona a opiniei publice la alta, respectiv in materie de stiri, divertisment, personalitati si evenimente televiziunea si radioul au o putere sporita in confirmarea sau schimbarea opiniilor politice iar presa scrisa are un rol mai important in intelegerea si interpretarea unor fenomene sociale.

In prezent, proliferarea mass-media a determinat in acelasi timp si o diversificare si pluralizare a mesajelor, astfel incat influenta mass-media este mai putin univoca ca in trecut, ceea ce inseamna ca influentele mediatice se pot anula reciproc. Desi, prin natura ei, comunicarea de masa vizeaza o audienta publica, variata si anonima, influentele ei nu sunt intotdeauna directe asupra indivizilor. De asemenea, influenta mass-media poate fi spontana, neintentionata sau poate fi intentionata, specifica si dirijata programatic.In cel din urma caz este vorba despre persuasiune, cand prin mesajul transmis se urmareste deliberat formarea sau modificarea unor opinii anume Danciu, 2003, pp.154-155).




Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 3225
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved