Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AnimaleArta culturaDivertismentFilmJurnalismMuzicaPescuit
PicturaVersuri


Sistemul mass-media

Jurnalism

+ Font mai mare | - Font mai mic



DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Sistemul mass-media
CONLUCRAREA STRUCTURILOR (SPECIALISTUL) DE RELATII PUBLICE CU MASS-MEDIA
Libertatea presei – cea mai importanta valoare a jurnalistilor
Rolul presei in societate si influenta ei


Sistemul mass-media

Mass-media este “ principalul instrument de dispersare a informatiei”



In epoca moderna mijloacele de comunicare in masa au avut o evolutie spectaculoasa. Fiecare mijloc a debutat furtunos, a stralucit pe cerul mediatic dupa care s-a retras lasand locul altui mijloc mai promitator. Asa s-au intamplat lucrurile cu cartea, cu presa scrisa, cu radioul. Printre ultimele sosite, televiziunea inca mai straluceste dominand in mod clar campul mediatic, dar deja suntem martorii aparitiei unui mijloc extrem de atractiv si util si anume internetul. Faptul ca un mijloc de comunicare in masa a inlocuit pe un altul in pozitia de lider, nu a dus la disparitia celui din urma, ci doar a reordonat campul mediatic, ducand la coexistenta diferitelor mjloace de comunicare in masa. Asa se face ca azitazi, presa scrisa, radioul, televiziunea si internetul se impletesc si edifica un adevarat mediu de informatii care exercita o presiune continua asupra opiniei publice.

Secolul al XX-lea, ca epoca a progresului a modificat substantial procesul de selectare, prelucrare si difuzare a informatiei. Cuvantul scris sau oral , imaginea TV ajung in cele mai indepartate colturi ale lumii si patrund in cele mai diverse sfere sociale . Structurile sociale din ce in ce mai complicate si tehnologice, din ce in ce mai sofisticate solicita tot mai multa informatie. Informatia a devenit, dupa cum arata N.Naistbtt, ,, combustibilul societatii contemporane” . Ea este acea materie care asigura functionarea diverselor sisteme, ba chiar si evolutia omeniri in genere. Activitatea sociala a oamenilor este influentata si modificata , in buna parte, de procesul informational-rezultat al activitatii mass-media. Influentand pozitiile de viata, opiniile , constiintele si comportamentele individuale, mass-media contribuie la modificarea opiniei publice, constiintei si comportamentului social, crearea noilor concepte sociale.

Mass-media raspund la nevoile omului modern de a fi informat, dar in acelasi timp dirijeaza emotiile publicului, ceea ce atrage raspunderea pentru deciziile pe care le ia societatea.

Mass-media au meritul incotntestabil de a fi vectorul purtator al informatiei si al fondului de cunostinte propriu al unei comunitati, catre cat mai multi dintre membrii sai. Mass-media au stabilit un adevarat monopol al informatiei, preluand o parte din functiile indeplinite de institutiile statului. Rolul crescand al media in domenii ca scoala, biserica, duce la o diluare a rolului creditat cu cea mai mare importanta: informarea. Nu este gresit insa, daca vorbim despre rolul de depozitar al marturiei momentului istoric precis pe care il traverseaza. Jurnalistul este un martor al clipei.

1.a. Presa scrisa

Exista mai multe criterii de clasificare referitor la presa scrisa:

  • periodicitatea- publicatii cotidiene, saptamanale, lunare, trimestriale, anuale. Exista si formule hibrid, gen publicatii bisaptamanale, bilunare, etc.
  • tirajul- depinde de dimensiunile populatiei unei tari, de suprafata acesteia, de gradul de alfabetizare, de dezvoltarea celorlalte forme de media, etc.
  • format- format de ziar (A2), de saptamanal („tabloid” A3), de revista (A4) sau chiar mai mic. Aceste dimensiuni, derivate initial din cerinte tipografice, au devenit acum marci ale anumitor formule-tip de presa- scrisa.
  • aria de difuzare- publicatii cu circulatie locala (cele din marile aglomeratii urbane sunt numite „metropolitane”), regionala, nationala si internationala.
  • continut- publicatii generaliste sau specializate

1.b. Presa audiovizuala



Exista mai multe criterii folosite pentru a clasifica audiovizualul:

  • zona de acoperire- locale, regionale, nationale si internationale;
  • modul de transmitere- pe unde hertziene sau prin cablu ;
  • forma de finantare- serviciu public sau comercial;
  • modul de organizare- posturi independente sau „afiliate”;
  • continut- generaliste si specializate.

Radioul prin aparitia sa, la inceputul anilor ’20, a marcat intrarea intr-o noua era, pe care McLuhan avea sa o numeasca „galaxia ”. Radioul este mijlocul de informare cel mai accesibil si, deci, cel mai utilizat in ziua de azi, chiar si in tarile dezvoltate- in SUA 98% din populatie il asculta cel putin a data pe saptamana. El nu necesita infrastructuri si solicita putine investitii din partea celor care il folosesc si care, in plus, nu au nevoie sa fie alfabetizai. Programele radio sunt diverse si se adreseaza tuturor categoriilor de ascultatori: muzica, stiri, dezbateri, foiletoane, teatru radiofonic, emisiuni culturale, jocuri si concursuri, transmisii sportive sau de la diferite manifestatii, etc.

Inventata intre cele 2 razboaie mondiale, televiziunea, nu s-a dezvoltat ca una dintre media publice decat de la sfarsitul anilor 1940, in Statele Unite apoi si in Europa. Copil al radioului si al cinematografului, acest suport a cultivat in mod progresiv un limbaj care, original fiind, ii permite sa ocupe o pozitie importanta in sistemul mediatic. Ea poate fi definita ca un ansamblu de principii, metode si tehnici utilizate pentru transmiterea electrica pe un canal de comunicatie a imaginilor in miscare. Este unul dintre mijlocele de comunicare in masa cu cel mai mare impact asupra societatii. Televiziunea este deasemenea cel mai ieftin mijloc de comunicare de masa din punctul de vedere al receptorilor, lucru deloc neglijabil intr-o economie caracterizata de decalaje enorme intre diferitele categorii sociale. Se poate constata ca orice om aflat in posesia unui televizor, are acces aproape gratuit la informatie (bineinteles exceptand plata abonamentului la societatea de TV prin cablu sau TV publica si factura la energia electrica).



Flaviu Calin Rus, Relatii publice si publicitate, ed. Institutul European 2004, p. 70

A. Restian, Politologia, ed. Academiei Romane Bucuresti, 1997






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1045
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site