Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
AnimaleArta culturaDivertismentFilmJurnalismMuzicaPescuit
PicturaVersuri


Teorii despre comunicarea media si socializare

Jurnalism



+ Font mai mare | - Font mai mic



Teorii despre comunicarea media si socializare

Cu privire la influentele indirecte ale media asupra indivizilor si societatii au fost enuntate diferite teorii, dintre care doua sunt semnificative, ca punct de pornire pentru cercetarile viitoare.

1. Teoria modelarii



Numita astfel de cercetatorii americani Melvin L. DeFleur si Sandra Ball-Rokeach si prezentata in cartea lor (1999, pp.214-220), aceasta teorie a fost initial formulata de Albert Bandura si colaboratorii sai in 1960, ca parte componenta a unei teorii de invatare sociala mai extinsa. Aceasta ofera o explicatie generala a modului in care oamenii dobandesc noi forme de comportament. Este numita "sociala" deoarece incearca sa explice modul in care indivizii observa actiunile altor oameni si modul in care ajung sa adopte acele modele de actiune ca moduri personale de reactie la diverse probleme, conditii sau evenimente din propria lor viata. Desi generala, aceasta teorie este relevanta pentru studiul comunicarii mediatizate, deoarece descrierea vietii sociale este un subiect frecvent in continuturile media.

Teoria invatarii sociale presupune ca oamenii dobandesc noi legaturi intre anumite conditii de stimul din mediul lor si scheme stabile de actiune, pe care devin capabili sa le indeplineasca, ca reactii de raspuns la acele conditii. Astfel de legaturi, numite obiceiuri, tind sa devina relativ stabile atunci cand sunt consolidate intr-un anumit mod. Consolidarea este o consecinta a recompensei, adica o experienta placuta pentru adoptarea reactiei de raspuns la stimuli. De exempu, daca o persoana o vede pe alta folosind o anumita tehnica de a rezolva cu succes o problema cu care observatorul se confrunta din cand in cand, el ar putea in incerca acel pattern/model de comportament ca o potentiala solutie personala. Daca functioneaza, experienta de a fi rezolvat acea problema este o recompensa.

Termenul de teorie a modelarii este considerat de catre autorii amintiti util pentru aplicarea teoriei generale de invatare sociala la dobandirea noului comportament dupa imagini din mass-media. Acestea constituie o sursa de modele accesibila si atractiva si furnizeaza modele pentru aproape orice forma de comportament. Multe lucrari au demonstrat ca atat copiii cat si adultii imprumuta atitudini, reactii emotionale si stiluri noi de conduita din mass-media, in special din flime si televiziune.

Atunci cand teoria este aplicata pentru a explica noi forme de comportament in urma expunerii la continuturile media, esenta problemei este procesul de modelare. Acesta consta din mai multe etape:

Un membru al publicului observa sau citeste despre o persoana care se inscrie intr-un anumit pattern de actiune in cadrul continutului media.

Observatorul se identifica cu modelul, doreste sa fie ca modelul sau considera ca acesta este atractiv si demn de urmat.

Observatorul constientizeaza sau ajunge in mod inconstient la concluzia ca acel comportament observat va fi functional, adica va aduce rezultatul dorit, daca este imitat, intr-o anumita situatie.

Individul isi aminteste actiunile modelului, atunci cand se confrunta cu imprejurari relevante si reproduce comportamentul ca reactie la acea situatie.

Executarea actiunii ii aduce individului usurare, recompnesa sau satisfactie, consolidand legatura dintre acei stimuli si reactia conform modelului.

Consolidarea pozitiva mareste probabilitatea ca individul sa foloseasca in mod repetat activitatea reprodusa, ca mijloc de a reactiona la situatii similare.

Teoria invatarii sociale furnizeaza o buna explicatie a conditiilor in care indivizii pot observa si pot adopta tehnici specifice de rezolvare a problemelor si diverse pattern-uri de comportament stabil in situatii de grup. Aplicarea ei la comunicarea mediatizata sub forma teoriei modelarii arata ca mass-media pot servi ca agent in procesul de socializare. Autorii precizeaza ca aceasta este foarte poromitatoare pentru studiul comunicarii media, putand sa explice cel putin unele dintre influentele directe si imediate, dar si influenta indirecte si pe termen lung asupra indivizilor care sunt expusi la continuturi media. De asemenea, ei precizeaza ca teoria modelarii se aplica actiunilor individuale si nu comportamentului comun. Mai precis, ea este capabila sa explice motivul pentru care o anumita persoana adopta o anumita forma de comportament care a fost observata la un moment dat in mass-media dar nu furnizeaza informatii despre structura organizarii sociale a unui grup sau societati.

2. Teoria expectatiilor sociale

Analiza sociologica a comportamentului uman porneste de la intelegerea naturii grupurilor umane. Aceasta are ca postulat fundamental faptul ca pattern-ul stabil al interactiunior sociale umane este cel care ghideaza conduita umana. In cadrul grupurilor, relatiile dintre oameni se bazeaza pe reguli acceptate in mod reciproc. Ele definesc comportamentul acceptat in societate, precum si expectatiile (asteptarile) fata de modul de comportament al fiecarui membru din grup si intelegerea a ceea ce fiecare membru al grupului poate anticipa fata de ceilalti membri ai grupului.

Pattern-urile care rezulta din stabilirea regulilor de interactiune interpersonala se numesc organizare sociala, un termen generic care se refera la mai multe categorii de aranjamente conventionalizate, pentru a asigura stabilitatea si predictabilitatea comportamentului in fiecare tip de grup uman. Fiintele umane trebuie sa inteleaga pattern-ul de organizare sociala al fiecarui grup cu care interactioneaza.

Indiferent de dimensiunea grupului sau de gradul sau de complexitate, componentele majore ale organizarii sociale pot fi intelese in termenii a patru concepte fundamentale:

Normele - reguli generale intelese si urmate de toti membrii unui grup, care acopera o gama vasta de activitati.

Rolurile - de asemenea reguli, care insa se aplica selectiv in organizarea activitatilor unui grup si definesc roluri specializate pe care oamenii le joaca in activitatile de grup. Ele permit oamenilor sa actioneze in colectiv, coordonat, pentru a realiza obiective care nu ar putea fi indeplinite daca fiecare membru ar actiona independent.

Ierarhia - desemneaza faptul ca unii membri ai grupurilor au mai multa putere, autoritate, prestigiu decat altii. Fiecare membru al unui grup castiga sau i se confera o pozitie sau un statut intr-o ierarhie. Este esential pentru functionarea armonioasa a unui grup ca rangurile sociale sa fie recunoscute de fiecare membru iar comportamentul fata de altii sa tina seama de aceste ranguri.

Sanctiunile se aplica in interiorul grupurilor in scopul mentinerii controlului social. Prin natura umana, exista tendinte spre un comportament deviant :oamenii nu respecta intotdeauna normele, nu reusesc sa isi indeplineasca rolurile conform asteptarilor, nu recunosc autoritatea celor superiori in ierarhie etc . iar sanctiunile se aplica celor care se abat de la norme.

Mass-media sunt o sursa majora de expectatii sociale modelate referitoare la organizarea sociala a anumitor grupuri din societatea contemporana. Prin continuturile lor, media descriu norme, roluri, ierarhii si sanctiuni ce apartin fiecarui tip de grup social. Teoria expectatiilor sociale este legata de influentele de socializare ale mass-media, influente care rezulta din descrierea modelelor stabile ale vietii de grup.Sunt pattern-uri stabile care definesc ceea ce se asteapta de la oameni sa faca atunci cand interactioneaza cu diferitele grupuri. Aceste "portretizari", de asemenea, anticipeaza modul in care oamenii se vor comporta in grupurile care alcatuiesc societatea. Ideile de baza ale acestei teorii sunt:

1. Pattern-urile de organizare sociala, sub forma de norme, roluri, ierarhii, sanctiuni, apartinand diferitelor tipuri de grupuri, sunt frecvent descrise de continuturile media.

2. Aceste descrieri, ce pot apartine oricarui grup, pot fi sau nu autentice: pot fi veridice sau pot induce in eroare, pot fi precise sau denaturate.

3. Oricare ar fi relatia lor cu realitatea, membrii publicului asimileaza astfel de definitii iar acestea devin seturile lor de expectatii sociale invatate despre modul in care se asteapta ca membrii acestor grupuri sa se comporte.

4. Aceste expectatii sunt o parte importanta a modurilor anterioare de intelegere ale oamenilor in privinta comportamentelor, care le vor fi cerute participantilor in grupurile ai caror membri vor deveni.

5. Seturile de expectatii ale oamenilor in privinta comportamentului membrilor celorlalte grupuri care alcatuiesc comunitatea si societatea sunt o parte importanta a cuoistintelor lor generale despre ordinea sociala.

6. Definitiile furnizate de expectatii servesc drept ghid de actiune referitoare la modul in care indivizii ar trebui sa se comporte fata de altii, jucand roluri in numite grupuri si la modul in care altii se vor comporta fata de ei in diverse situatii sociale.

Teoria expectatiilor sociale       poate fi considerata o explicatie si o descriere a influentelor indirecte pe termen lung ale comunicarii mediatizate. Atat aceasta cat si teoria modelarii incearca sa demonstreze ca oamenii pot folosi mass-media ca surse, fie deliberat, fie inconstient, din care sa dobandeasca un ghid de comportament adecvat care sa-i ajute sa se adapteze la lumea complexa in care traiesc. Ele nu sunt foarte utile daca cercetarea se bazeaza doar pe experimente sau sondaje de opinie. Pe de alta parte, ajuta la explicarea modului in care anumite tipuri de reprezentari si continuturi mass-media pot juca un rol in socializarea pe termen lung a oamenilor, in societatile in care mass-media sunt disponibile din abundenta (De Fleur, Ball-Rokeach, 1999, pp. 221-227).



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1475
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved