Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AnimaleArta culturaDivertismentFilmJurnalismMuzicaPescuit
PicturaVersuri


FRANCIS KLEYNJANS(b

Muzica

+ Font mai mare | - Font mai mic



DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
TEHNICA OBIECT
Scoala romantica de lied, in spatiul muzicii germane a secolului al XIX-lea
Grupul Tinariwen canta muzica traditionala tuarega
Samba
Breakdance-ul din zilele de azi
BACALAUREAT - ISTORIA MUZICII, ISTORIA BALETULUI, ISTORIA TEATRULUI
Michael Jackson
MODELUL RADIOFONIC. CONCEPTUL DE INFLORESCENTA. RADIOUL CA UN ORGANISM VIU
Multimedia si teatru total
Arnold Schönberg (1874-1951)


FRANCIS KLEYNJANS(b.1951)



Nascut in 1951 la Paris, incepe studiul chitarei la varsta de 14 ani. Elevul lui Alexandre Lagoia la Conservatorul National de Muzica din Paris,el isi va termina studiile cu marele chitarist venezuelean Alirio Diaz fiind deasemenea laureat al Fundatiei Yehudi Menuhin.

Pe langa talentul sau interpretativ Francis Kleynjans este si un compozitor renumit el obtinand premiul Concursului International de Compozitie pentru Chitara editia a XXII-a cu compozitia sa “ A l’aube du dernier jour”(In ajunul ultimei zile). Lucrarile sale totalizand peste 400 de opusuri sunt cantate in intreaga lume. Cele doua concerte ale sale pentru chitara si orchestra se bucura de un mare succes, mai ales in Statele Unite ale Americii si Canada.

Quatre Saisons opus 109

“Am vrut ca aceste 4 piese care sunt niste mici tablouri, bogate ca atmosfera, sa descrie intr-un mod precis si colorat impresia pe care mi-o provoaca mie fiecare anotimp, ciclul perpetu al vietii noastre. Sper ca toti chitaristii amatori si p[rofesionisti sa gaseasca aceeasi placere in a le canta pe care am avut-o eu insumi cand le-am compus.Prima interpretare a acestei piese a avut loc la Cannes de catre “Los Angeles Guitar Quartet” ceicarora le-a fost dedicata.”( Francis Kleynjans , Marchastel, Aprilie 1992).

1. L’automne (Toamna)

Scrisa in tonalitatea re minor piesa are o forma tripartita sectiunile fiind delimitate de bare duble. Tipul de organizare al discursului muzical este polifonia pe 4 voci cu intrari individuale, sistemul folosit fiind cel tonal cu influente cromatice intense. Ritmul este ternar, fara diviziuni exceptionale       pulsatia fiind de optime. Dinamica este una de tip cupola datorita lipsei de puncte culminante. Indicatiile de caracter “lent si expresiv, un pic nostalgic” ne ajuta sterea pe care incearca sa o creeze cu aceasta prima miscare.

L’hiver (Iarna)

Piesa a doua din ciclu este in Re major insa este instabila tonal. Forma piesei este monopartita: A , A variat si Coda.

A este tripartit a1 ---mas.1-4

a2 ---mas.5-8

a1 ---mas.9-12

A variat are aceleasi fraze numai ca in alta ordine a1,a2,a2 fiind contrabar. Odata cu varierea A-ului se trece de la monodie acompaniata la polifonie acompaniata prin adaugarea chitarii 4. Folosirea acompaniamentului in pizzicatto ne duce cu gandul la Iarna lui Vivaldi. Coda are rolul de a aduce un plus de culoare discursului repetitiv si de a pregati intrarea in urmatorul anotimp. Tempoul este lent cerand parca unul mai miscat in urmatoarea piesa. Caracterul este unul static meditativ si anticipativ.



Le Printemps (Primavara)

Indicatia de la inceputul celei de-a treia miscari bine ritmat siAllegre, comme une valse joyeuse ne face sa credem ca apere mult asteptata schimbare de caracter. Din punct de vedere al formei insa piese este la fel ca cea precedenta. Ritmul este ternar fara diviziuni exceptionale. Caracterul repetitiv al acestor piese subliniaza factorul descriptiv pe care compozitorul il doreste.

L’ete(Vara)

Piesa cera va incheia ciclul este Vara anotimp ce simbolizeaza maturitatea si implinirea. Compoziorul alege o scriitura,o armonie si un ritm de tip sudamerican (Choro fiind un dans brazilian)folosind mijloace noi: percutia. Atmosfera piesei este una de bucurie si relexare.

Forma piesei este tripartita:

A --------mas. 1-14 formata din doua sectiuni

a --- mas.11-6 contine motivul pizzicat si percutia

a1---mas.7-14 melodia in sopran

B---------mas.14-32 profiluri melodice in scari

A---------D’al Segno ---mas.3-14

Coda----mas.33-38 foloseste materialul din “a”.

Din punct de vedere dinamic “A”-ul isi are punctul culminant chiar la sfarsit in mas.13 pe fa, in timp ce “B”-ul are o dinamica in scari avand punctele culminante in mas.20 si 28-29 pe sol. Ritmul alimenteaza nevoia de nou in acest ciclu creandu-se un contrast clar fata de celelalte miscari.





Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 689
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2023 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site