Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AnimaleArta culturaDivertismentFilmJurnalismMuzicaPescuit
PicturaVersuri


TEHNICA OBIECT

Muzica

+ Font mai mare | - Font mai mic



DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Muzica Usoara - Semnificatii, Inceputul la romani
Metodologie de invatare in dansul sportiv
Cristian Vasile
REPREZENTANTI AI MUZICII SPANIOLE SI FINLANDEZE DIN SECOLUL 20
Dansul in cultura unor popoare
Arthur Honegger (1892-1955)
Perenitatea creatiei schubertiene in dimensiunea miniatural – vocala a scolii de cant
NOTATIA MUZICALA
LINKIN PARK
Efectele fiziologice ale muzicii


TEHNICA OBIECT

1. BALANSARILE

Balansarile, actiuni comune tuturor obiectelor, sunt reprezentate de pendulari, miscari circulare, in opt, asemanatoare balansarilor din tehnica corporala. Ele utilizeaza inertia de miscare, fiind asociate miscarilor de balans corporal.



Executate in arc, in cerc sau in opt, balansarile pot avea o amplitudine diferita in raport cu segmentul corporal care le realizeaza:

  • balansari mici – din articulatia pumnului;
  • balansari mijlocii – din articulatia cotului;
  • balansari mari – din articulatia umarului.

Indicatii metodice: miscarile de balans se insusesc in urmatoarea succesiune:

  • balansul in arc;
  • balansul circular;
  • balansul in opt.

Greseli frecvente:

  • miscarea nu are continuitate;
  • desenul obiectului nu se mai respecta;
  • planurile de lucru nu sunt respectate;
  • trecerea dintr-un plan in celalalt rupe miscarea.

Mijloace pentru corectarea greselilor:

  • reprezentarea clara a traiectoriilor pe care se poate realiza miscarea si anume in arc de cerc, in cerc sau in opt;
  • dezvoltarea mobilitatii in articulatiile implicate in miscarea de balans;
  • formarea unei atitudini corporale corecte, bazata pe o dezvoltare fizica armonioasa si eleganta;
  • formarea capacitatii de percepere si redare prin miscarea de balans, a particularitatilor de forma si continut ale acompaniamentului muzical.

Exemplu de legare – varianta cu coarda

Pozitia initiala: stand cu bratele inainte, coarda tinuta de ambele capete cu amandoua mainile.

Masura muzicala: 3/4.

  • MI T1-3 – balans in opt plan sagital spre stanga, inapoi;
  • MII T1-3 – balans in opt plan sagital spre inainte, finalizat cu bratele inainte;
  • MIII T1-3 – balans in arc plan sagital spre inapoi in partea stanga;
  • MIV T1-3 – revenire;
  • MV T1-3 – balans in arc plan sagital spre inapoi in partea dreapta;
  • MVI T1-3 – revenire;
  • MVII T1-3 – balans in opt plan frontal inainte;
  • MVIII T1-3 – balans in opt plan frontal inapoi.

ROTARILE

Rotarile sunt invartiri ale obiectului in jurul unui ax, numit si ax de rotatie fata de care planurile si traiectoriile de lucru sunt perpendiculare.

Aceste actiuni se vor realiza fie in jurul unui ax corporal (segment), fie in jurul unui ax propriu al obiectului, care poate fi sprijinit pe sol sau proiectat in spatiu.

Greseli frecvente:

  • miscarea nu are continuitate;
  • desenul obiectului nu se mai respecta;
  • planurile de lucru nu sunt respectate;
  • trecerea dintr-un plan in celalalt rupe miscarea.

Mijloace pentru corectarea greselilor:

  • reprezentarea clara a traiectoriilor pe care se poate realiza miscarea de rotare
  • dezvoltarea mobilitatii in articulatia scapulohumerala;
  • formarea unei atitudini corporale corecte, bazata pe o dezvoltare fizica armonioasa si eleganta;
  • formarea capacitatii de percepere si redare prin rotare, a particularitatilor de forma si continut ale acompaniamentului muzical.

Exemplu de legare – varianta cu cercul

Pozitia initiala: stand, cercul inainte tinut cu ambele maini jos.

Masura muzicala 3/4.

  • MI T1-3 – desprindere cu rotare 360o in jurul axului orizontal inainte, cu reapucare, pe timpul 3 cercul este trecut in mana dreapta;
  • MII T1-3 – doua invartiri ale cercului cu mana dreapta pe sol in jurul axului vertical, pe timpul 3 se schimba mana;
  • MIII T1-3 – doua invartiri ale cercului cu mana stanga pe sol in jurul axului vertical, se schimba planul cercului;
  • MIV T1-3 – trei rotari ale cercului pe mana stanga in plan sagital, spre inapoi;
  • MV T1-3 – oprirea cercului din rotare si ducerea bratului stang inainte, trecerea cercului in mana dreapta;
  • MVI T1-3 – trei rotari ale cercului pe mana dreapta in plan sagital, spre inapoi;
  • MVII T1-3 – oprirea cercului din rotare si ducerea bratului drept inainte, cercul tinut cu ambele maini inainte;
  • MVIII T1-3 – trei rotari ale cercului cu ambele maini in jurul axului orizontal.

3. LANSARILE

Lansarile sunt proiectari ale obiectului in spatiu pe o traiectorie diferita ca marime si forma.

Actiuni comune tuturor obiectelor, ele se caracterizeaza printr-o tehnica complexa si dificila, accentuata de pierderea contactului fizic cu obiectul.



Ca sistematizare, lansarile prezinta procedee specifice fiecarui obiect. In general, se fac referiri la planul de lansare (sagital, frontal, orizontal), la directie, la sensul de rotatie al obiectului in timpul balansului pregatitor si al zborului, la segmentul care realizeaza actiunea.

Indicatii metodice:

  • In cadrul procedeelor de lansare se insusesc la inceput lansarile directe (prin impingere).
  • Obiectul se lanseaza intai cu ambele maini si se preia tot asa.
  • Ulterior se trece la lansare cu o mana, preluare cu ambele maini, lansare cu o mana preluare cu aceeasi mana, lansare cu o mana preluare cu cealalta mana.
  • La inceput, traiectoria de zbor este scurta si joasa, urmand ca marimea acesteia sa creasca odata cu imbunatatirea controlului asupra obiectului.
  • La preluare se va face pauza, dupa fiecare lansare.
  • Folosindu-se inertia de miscare, se vor asocia si alte procedee tehnice sau pot fi facute serii de lansari.

Greseli frecvente:

  • bratul nu ramane fixat pe unghiul de lansare;
  • obiectul isi modifica traiectoria in zbor si strica desenul;
  • preluarea este dura, cu intreruperea brusca a miscarii;
  • nu exista precizie in aprecierea distantei de aruncare si a locului de preluare.

Mijloace folosite pentru corectarea greselilor:

  • dezvoltarea coordonarii
  • dezvoltarea mobilitatii si a fortei de contractie in articulatia scapulo-humerala.

Exemplu de legare – varianta cu mingea

Pozitia initiala: stand, mingea in mana dreapta la umarul drept.

Masura muzicala: 3/4.

  • MI T1 – lansare din impingere;

T2,3 – doi pasi ascutiti pe loc, preluare pe timpul 3 cu mana dreapta;

  • MII T1-3 – trecerea mingii din mana dreapta in stanga prin inapoi;
  • MIII T1 – lansare din impingere cu mana stanga in plan sagital;

T2,3 – doi pasi ascutiti pe loc, preluare pe timpul 3 cu mana stanga;

  • MIV T1-3 – bratul stang cu mingea executa un balans inapoi;
  • MV T1,2 – balans inainte al bratului stang;

T3 – lansare;

  • MVI T1,2 – temp-liι inainte cu piciorul drept;

T3 – preluare cu mana dreapta;

  • MVII T1,2 – lansare in plan frontal din mana dreapta in stanga;

T3 – preluare cu mana stanga;

  • MVIII T1,2 – lansare in plan frontal din mana stanga in dreapta;

T3 – preluare cu mana dreapta.

4. RULARILE

Actiuni specifice cercului si mingii, rularile reprezinta deplasarea obiectului pe sol sau pe corp, printr-o invartire in jurul circumferintei proprii, in timpul careia toate punctele acesteia vin succesiv in contact cu suprafata de sprijin.

Rularea debuteaza cu un impuls care proiecteaza obiectul pe suprafata de contact si pe traiectoria dorita. In continuare, deplasarea obiectului trebuie sa fie curgatoare, precisa, fara saltari sau vibratii.

Impulsul spre rulare poate fi dat cu una sau doua maini, printr-o miscare directa sau imediat dupa o alta actiune (balans sau rotare), preluare din lansare.

Finalizarea rularii poate fi directa: – intr-o varianta de priza sau continuata cu o alta actiune – lansare, rotare, etc.

La minge rularile pot fi:

  • libere: atunci cand mingea ruleaza libera pe suprafata de contact.
  • conduse: atunci cand mingea este ajutata in rulare, printr-o atingere usoara de catre mana sau alta parte corporala.

La cerc rularea poate fi:

  • directa: cercul se deplaseaza spre directia dorita, cu diametrul orientat perpendicular sau oblic pe suprafata de contact. Rularile directe cu cercul se pot realiza pe sol sau pe diferite segmente corporale.
  • cu efect retro (retrorularea): cercul este aruncat la distanta dorita, printr-o miscare energica a bratului dinainte – inapoi insotita de un impuls specific la nivelul articulatiei pumnului, care imprima obiectului o rotare in sensul invers deplasarii. Aceasta determina rularea cercului inapoi spre pozitia de impuls. Si in acest caz, cercul poate fi orientat in plan vertical sau oblic (traiectoria va fi in arc sau cerc).

Rularile se pot executa si cu maciucile.

Rularile se sistematizeaza in functie de suprafata de contact si de lungimea lor:

  • Rulari pe sol: distanta acestora depinde de intensitatea impulsului.
  • Rulari pe corp: – scurte (se efectueaza pe un singur segment);

– lungi (se efectueaza de-a lungul a doua segmente, traversand mai multe articulatii).

Greseli frecvente:

  • vibratii sau saltari ale obiectului pe traiectoria de deplasare;
  • desprinderea incorecta a obiectului din priza.

Exemplu de legare – varianta cu cercul

Pozitia initiala: stand cu cercul in mana dreapta, lateral.

Masura muzicala: 3/4.

  • MI T1-3 – fandare lateral dreapta, sprijinirea cercului in plan frontal;
  • MII T1-3 – rulare in plan frontal pe sol cu trecere in fandare pe piciorul stang;
  • MIII T1-3 – preluarea cercului;
  • MIV T1-3 – rulare in plan frontal pe sol spre dreapta.


5. RICOSARILE

Ricosarile sunt loviri ale obiectului pe sol sau pe diferite segmente, urmate de revenirea lui intr-o anumita priza. Se pot executa cu coarda, cercul, maciucile, dar sunt specifice pentru minge. Ele pot fi pasive sau active.

  • Ricosarile pasive sunt actiuni in care obiectul ia contact cu solul prin cadere, ca urmare a unei lansari sau desprinderi.
  • Ricosarile active sunt actiuni in care obiectul este impins, controlat spre suprafata de ricosare. Ele se pot executa de pe loc sau din deplasare, izolat sau in serii – acestea fiind specifice mingii. Segmentul care executa ricosarea, efectueaza o miscare de impingere a obiectului spre sol. Mana este moale dar controlata, cu degetele usor departate, mulandu-se pe suprafata mingii. Nu este permisa lovirea obiectului. Forta cu care este impins obiectul spre sol trebuie de asemenea, controlata pentru a permite preluarea acestuia.

Greseli fecvente:

  • lovirea mingii, se remarca mai ales la incepatoare sau la cele cu o tehnica incorect fixata;
  • bratul nu actioneaza ca un piston, iar mana nu controleaza suprafata mingii.

Exemplu de legare – varianta cu mingea

Pozitia initiala: pe genunchi, bratul drept inainte, mingea pe palma.

Masura muzicala: 3/4.

  • MI T1-3 – trei ricosari mici ale mingii cu mana dreapta;
  • MII T1 – ricosare cu ambele maini;

T2,3 – ridicare in stand, cu prinderea mingii in mana stanga;

  • MIII T1-3 – trei ricosari mici ale mingii cu mana stanga;
  • MIV T1 – ricosare cu ambele maini;

T2,3 – prinderea mingii in mana dreapta;

  • MV T1-3 – ricosarea mingii din dreapta in stanga, cu trecerea piciorului drept deasupra;
  • MVI T1-3 – ricosarea mingii din stanga in dreapta, cu trecerea piciorului stang deasupra;
  • MVII T1-3 – ricosarea mingii din dreapta in stanga, cu trecerea piciorului drept deasupra;
  • MVIII T1-3 – ricosarea mingii din stanga in dreapta, cu trecerea piciorului stang deasupra.

6. DESENE ALE OBIECTULUI IN SPATIU

Acestea se refera, in principal, la panglica, a carei constructie ofera posibilitatea efectuarii unor desene. Specifice sunt spiralele si serpuirile.

  • Spiralele – reprezinta miscari circulare executate din articulatia pumnului, care imprima prin intermediul baghetei invartirea panglicii pe o forma tubulara.

Aceste miscari circulare pot fi executate in ax vertical sau orizontal, pe sol sau in aer, la diferite niveluri.

  • Serpuirile – sunt tot miscari executate din articulatia pumnului, care executa succesiv abductie – adductie. Acestea, tot prin intermediul baghetei, imprima panglicii o miscare ondulatorie, care poate fi realizata in plan vertical sau orizontal, la diferite niveluri, pe sol sau in aer.

Serpuirile pot fi mici, mijlocii si mari, dar indiferent de inaltime, desenul trebuie sa fie egal (bucle egale).

Indicatii metodice:

  • In invatare, se recomanda urmatoarea succesiune de abordare a actiunilor:
  • Serpuire orizontala de pe loc:      * inainte;

* lateral;

* inapoi.

  • Serpuire verticala pe sol in toate planurile.
  • Serpuiri orizontale si verticale din deplasare.
  • Aceleasi din intoarcere pe loc.

Pentru spirale, se pastreaza aceeasi succesiune. Intotdeauna repetarea se face in conditii de ambidextrie, lucrandu-se alternativ spre dreapta si spre stanga.

Greseli frecvente:

  • desenul nu este clar, panglica nu participa in totalitate la realizarea spiralei sau serpuirii;
  • bratul este prea rigid sau prea relaxat;
  • pumnul nu realizeaza actiunile in succesiune si continuitate, pastrand viteza si amplitudinea impusa de necesitatile executiei corecte;
  • varful baghetei intra in desenul panglicii si acesta nu mai are orientarea initiala.

Exemple de legari:

Pozitia initiala: stand cu bratul drept sus, panglica in mana dreapta.

Masura muzicala: 3/4.

  • MI T1-3 – trei pasi inainte cu serpuirea panglicii de sus in jos in plan vertical;
  • MII T1-3 – trei pasi ascutiti cu piciorul indoit cu serpuirea panglicii de jos in sus in plan vertical, pe T3 panglica este trecuta in mana stanga;
  • MIII T1-3 – trei pasi ascutiti cu piciorul intins cu serpuirea panglicii de sus in jos in plan vertical;
  • MIV T1-3 – trei pasi inainte cu serpuirea panglicii de jos in sus in plan vertical, pe T3 panglica este trecuta in mana dreapta;
  • MV T1-3 – intoarcere la stanga cu trei pasi si spirala in plan orizontal, panglica in partea stanga;
  • MVI T1-3 – intoarcere la stanga cu doi pasi si spirala in plan orizontal, panglica in partea stanga, pe T3 panglica este trecuta in mana stanga;
  • MVII T1-3 – intoarcere la dreapta cu trei pasi si spirala in plan orizontal, panglica in partea dreapta;
  • MVIII T1-3 – intoarcere la dreapta cu trei pasi si spirala in plan orizontal, panglica in partea dreapta.




Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 836
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2023 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site