Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AnimaleArta culturaDivertismentFilmJurnalismMuzicaPescuit
PicturaVersuri


MAURICE RAVEL (1875 – 1937)

Muzica

+ Font mai mare | - Font mai mic



MAURICE RAVEL (1875 – 1937)

Click pentru a mari poza



Reprezentant al elegantei galice, cel ce avea sa fie numit de Stravinski ceasornicar elvetian, s-a nascut in tara Bascilor la 7 martie 1875.

Cand avea trei ani familia s-a stabilit la Paris, unde la 14 ani intra la Conservator. In 1901 obtine premiul al II-lea la concursul Romei cu cantata Myrrha.

Inca din 1895 se afirmase prin compozitiile sale: “Menuetul antic” si “Habalera”, iar “Jeux d`eau”, “Cvartetul in Fa” si “Seherezada” au adus confirmarea sa ca si compozitor.

In 1910 se numara printre fondatorii Societatii Muzicale independente care se opune Societatii Nationale de Muzica devenita prea conservatoare.

Opera comica intr-un act “Ora spaniola” compusa in 1907 a fost pusa in scena relativ tarziu.

Printre lucrarile scrise pana la inceputul razboiului se numara “Gaspard noaptea” (lucrare in trei parti), “Valsuri nobile si sentimentale” (1911), ambele pentru pian solo, apoi “Mama mea gasca” (1908), duet pentru piane, “Rapsodia Spaniola” (1907) pentru orchestra si baletul “Daphnis si Chloe”, care a avut premiera in 1912, compusa pentru baletul rus, dar care nu s-a bucurat de succes decat ca piesa orchestrala.

Ultima lucrare terminata inainte de izbucnirea primului razboi mondial a fost “Trioul in La minor” pentru pian, vioara si violoncel (una din partiturile cele mai cizelate si reusite din creatia sa).

In 1916 ajunge pe front ca sofer de camion iar in 1917 este demobilizat din motive de sanatate (suspect de tuberculoza).

Pleaca in Normandia unde compune “Mormantul lui Couperin” (Suita de sase piese pentru pian dedicata prietenilor morti pe campul de lupta).

Intors la Paris isi reia activitatea componistica abia in 1919 (moartea mamei sale afectandu-l profund), prin poemul coregrafic “Vals”, reprezentat abia in 1928.

Sonata pentru vioara si violoncel (1920 – 1922), este o cotitura in cariera sa pe care insusi o caracterizeaza astfel: “simplificare impinsa la extrem, renuntare la farmecul armonic, reactie din ce in ce mai marcata in sensul melodiei”.

Capodoperele ultimei perioade creatoare a compozitorului: “l`enfant et les sortileges” (premiera la Monte – Carlo in 1925), vestitul “Bolero” (1929), cele doua concerte pentru pian si orchestra (1929 – 1931).

Turneul in Statele Unite ii aduce noi modele de inspiratie prin muzica de jazz si alte procedee specifice americane pe care le utilizeaza in      “Copilul si vrajitoriile” (lucrare in stilul operetei americane), partea lenta a “Sonatei pentru vioara” (pe care o numeste Blues), ca si “Concertul in Sol Major” (unde se face resimtita prezenta jazz-ului). Acum il cunoaste pe G. Gershwin care dorea sa-i devina elev si pe care il refuza spunand: “decat un al doilea Ravel, mai bine un Gershwin original”.



Turneul din 1932 din Europa Centrala, ii da lui Ravel proportiile celebritatii sale in strainatate, ultimul efort major fiind concertul pentru mana stanga compus special pentru pianistul austriac Paul Wittgenstein (care isi pierduse mana dreapta in razboi).

Moare in 1937 si este inmormantat la cimitirul Levallois iar casa sa va deveni muzeu.

Considerat de unii critici prea constient de stilul sau componistic, Ravel opereaza innoirea in interiorul limbajului clasic, sciitura lui pianistica si arta orchestrala fiind modele de inventivitate ce transced regulile. Ravel a fost un muzician simplu si pur, muzica sa fiind un amalgam omogen cu stil caracteristic, cu personalitate si culoare.

Pavane pour une infante defunte (1899) – se bazeaza pe un cantec lent renascentist. Este un cantec nostalgic pentru pierderea copilariei in general (infanta fiind termen folosit pentru printesa spaniola).

Pavane pour une infante defunte - analiza

Forma piesei este de Rondo.

A mas.1-12 – caracter liric si linistit purtand indicatia dolce, melodia este purtata de chitara I celelalte chitare avand rol acompaniator(monodie acompaniata). Punctul culminant se afla in zona sectiunii de aur in masura 8 sunetul mi.

B mas.12-27 – fraza devine anacruzica folosindu-se materialul din masurile 13-15 pentru secventare o terta mai jos,urmand ca apoi sa fie reluat pe si si dezvoltat prin eliminare. In finalul cupletului are loc o augmentare dinamica clara prin folosirea de acorduri paralele in fortissimo.

A mas.28-39

C mas.39-59 -      noutatea adusa de al doilea cuplet este schimbarea armurii. Cupletul doi este format din doua fraze care se succed, prima ale carei motive au un profil predominant ascendent primul si zig-zagat al doilea, iar a doua cu un profil descendent cu cadenta tonala in la minor. Are loc o imbogatire timbrala in acest cuplet data de folosirea flageoletelor in motivul doi al primei fraze.

A mas.60-72 acompaniamentul este de tip bas Albertti de aceasta data.





Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 911
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2023 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site