Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


Precesia si nutatia

Astronomie



+ Font mai mare | - Font mai mic



Precesia si nutatia

Miscarile de rotatie, precum si cea de revolutie a Pamantului, au loc in Univers fiind influentate de miscarile celorlalte planete. Din aceste motive, anumite marimi (distanta de la Pamant la constelatiile stelare, viteza de rotatie a Pamantului, pozitia Axei Lumii, s.a.) se modifica in timp.



M S   

Planul orbitei miscarii de revolutie a Pamantului nu ramane fix; el se inclina cu cca pe secol (pe an) datorita influentei exercitate, in primul rand de planetele Venus si Jupiter. Acest fenomen este denumit precesie planetara (care reprezinta, de fapt, influenta de atractie a tuturor planetelor).

Efectele precesiei sunt extrem de complexe. Dintre acestea se mentioneaza:

datorita precesiei, punctul vernal g se deplaseaza pe ecliptica, in sensul de crestere a ascensiei drepte;

axa de rotatie a Pamantului nu ramane fixa, ci descrie o miscare conica, care se inchide dupa cca. 26000 ani.


Peste precesie se suprapune o oscilatie permanenta a axei de rotatie a Pamantului, numita nutatie. Prin urmare, conul precesiei nu este neted ci este un con ondulat.

Nutatia se datoreaza, in special, inclinarii orbitei Lunii in raport cu ecliptica ( ).

Perioada nutatiei este mult mai mica, comparativ cu 47 pentru precesie, rezultand un ciclu al nutatiei de 18,6 ani, care difera mult de cel al precesiei planetare (~ 26000 ani).

Concluzie:

Pozitiile punctelor Pn si Ps nu sunt fixe si de aceea in astronomia practica intervin notiunile pozitia medie, respectiv pozitia instantanee (momentana) a polului.

Puncte, directii si plane fundamentale definite in raport cu punctul de statie

Fig. 1.6. Puncte, directii si plane fundamentale definite in    raport cu punctul de statie.

 
- directia firului cu plumb (verticala locului) in punctul S;

In oricare punct S de pe suprafata Pamantului actioneaza o infinitate de forte (cap 2). Rezultanta acestora se numeste greutate sau gravitate, notata in Fig. 1.6. Directia si sensul acestei forte coincid cu directia firului cu plumb sau directia perpendiculara pe suprafata unui lichid aflat in stare linistita, in punctul S. Datorita structurii interne a Pamantului, a altor cauze care se vor examina ulterior, verticala locului este o curba oarecare, denumita linie de forta. Tangenta la linia de forta intersecteaza sfera cereasca in zenit (Z) si nadir (). Dupa aceasta directie se masoara acceleratia gravitatii si se caleaza in statie orice instrument geodezic.

Planul determinat de Axa Lumii si verticala locului in punctul M intersecteaza Sfera Cereasca dupa un cerc mare denumit meridianul punctului M (sau meridianul locului).

Analog, in localitatea Greenwich din apropiere de Londra, unde functioneaza un observator astronomic fundamental cu peste 200 de ani vechime, Axa Lumii si verticala locului formeaza, in pilastrul principal al Observatorului astronomic Grenwich, meridianul origine (pentru determinarile de longitudini astronomice si de timp universal).

Planul perpendicular pe meridianul locului si care trece prin punctul M intersecteaza Sfera Cereasca dupa un plan numit planul orizontului (orizontul locului).

Meridianul intersecteaza orizontul in doua puncte: punctul cardinal nord si respectiv punctul cardinal sud (notate cu N si respectiv S).

Ecuatorul     Ceresc intersecteaza orizontul in doua puncte cardinale: est si respectiv vest (notate E si W).

Plan vertical: orice plan care contine verticala locului si se intersecteaza cu sfera cereasca este denumit plan vertical. Planul vertical determinat de verticala locului si de directia est - vest se numeste primul vertical.

Cercul de inaltime h sau almucantaratul stelei s este rezultatul intersectiei Sferei Ceresti cu planul perpendicular pe verticala locului si care trece prin steaua considerata. Complementul inaltimii stelei se numeste distanta zenitala : z = 90 - h



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 4965
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved