Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


Evaluarea biodiversitatii taxonomice a Dobrogei

Biologie



+ Font mai mare | - Font mai mic



Evaluarea biodiversitatii taxonomice a Dobrogei

Analizand comparativ datele din literatura de specialitate romaneasca si straina, date completate cu rezultatele unor studii asupra unor asociatii de organisme in special marine efectuate de colectivul de lucru al grantului, au fost alcatuite liste taxonomice care permit realizarea unei imagini de ansamblu asupra biodiversitatii taxonomice a Dobrogei.



Alge macrofite si microfite, plante superioare

Algele macrofite sunt formele care caracterizeaza substratul marin dur pana la limita eufotica. In Marea Neagra sunt reprezentate toate cele trei grupe majore de macrofite marine - Chlorophyta - algele verzi, Rhodophyta - algele rosii si Phaeophyta - algele brune. 127 de specii - cu o serie de forme si subspecii - au fost citate de la litoralul romanesc, cele mai numeroase fiind rhodoficeele, cu 59 de specii, urmate de cloroficee cu 41 de specii si de pheoficee cu 27 de specii (Skolka V.H., 1967; Skolka V.H., 1969; Bavaru et al, 1991). Numarul acesta este mult mai mic in comparatie cu cel al speciilor mediteraneene si reflecta in buna masura modul in care algele marine s-au adaptat la conditiile particulare ale bazinului pontic.

Insa, listele taxonomice prezentate includ toate speciile semnalate din asociatiile bentale litorale. Din aceste specii, in prezent o mare parte au o situatie ambigua deoarece grupul algelor macrofite a fost unul din cele mai puternic afectate de fenomenele de eutrofizare din ultimele decenii ale secolului XX.

Algele microfite reprezinta de asemenea un grup important in cadrul florei Dobrogei. Din cele 9 grupe taxonomice, se remarca grupele bacialarioficeelor cu peste 460 de specii si cel al dinoflagelatelor (Pyrrhophyta) cu peste 80 de specii (Bodeanu, 1969; Bodeanu 1989; Godeanu, 1995, Godeanu, 2002), aceste grupe reprezentand de fapt componenta de baza atat pentru fitoplanctonul marin cat si pentru cel dulcicol.

Plantele superioare - pteridofite si spermatofite - sunt bine reprezentate in flora terstra a Dobrogei. Cele peste 2000 de specii de plante vasculare includ un numar mare de specii de origine pontica, balcanica sau mediteraneana (Hanganu et al, 2002), iar acest important contingent de specii da un caracter cu totul particular florei si vegetatiei Dobrogei.

Tabel 1 - Numarul de specii de bacterii, alge inferioare si plante superioare din Dobrogea

Grupe taxonomice

Nr. sp.

Bacteria

Cyanobacteria

Micromyceta

Chlorophyta (Microphyta)

Chrysophyta

Euglenophyta

Xanthophyceae

Pyrrophyta

Bacillariophyta

Chlorophyta (Macrophyta)

Phaeophyta

Rhodophyta

Pterydophyta + Spermatophyta

Nevertebrate

Nevertebratele, grupa de animale cu cel mai mare numar de taxoni atat in mediul terestru cat si in cel acvatic - marin si dulcicol - au fost studiate in mod inegal. Astfel, pentru unele grupe au fost desfasurate studii exhaustive extinse pe perioade lungi de timp, ceea ce a permis inventarierea taxonomica riguroasa. Alte grupe insa, au fost abordate doar ocazional sau de cate un singur specialist, iar in acest caz, datele de care dispunem in prezent sunt fragmentare sau in cazul unor grupe, absente. Tinand cont de importanta ecologica a acestor organisme, o reluare a studiilor de inventariere taxonomica se impune cu strinenta.

Protozoa. Protozoarele fac parte dintre grupele de nevertebrate relativ putin studiate de specialisti. Dificultatile legate de studierea in stare fixata a taxonilor si nu in ultima masura lipsa de specialisti a facut ca acest grup sa fie unul din cele mai putin abordate sub aspect taxonomic. Lucrari valoroase cum este monografia lui Lepsi (Lepsi, 1965) sunt publicate mai ales asupra ciliatelor marine - peste 290 specii (Petran,1976,) - insa, flagelatele, ciliatele dulcicole, sporozoarele nu sunt abordate aproape deloc. Datorita acestor aspecte, la ora actuala se cunoaste destul de bine fauna de foraminifere insa la nivelul celorlalte grupe datele sunt extrem de fragmentare. Sta marturie grupul amoebozoarelor marine sau dulcicole citate din dreptul litoralului bulgar cu peste 90 de taxoni, din care o buna parte trebuie sa se regaseasca si in zonele sudice ale litoralului romanesc (Gomoiu, Skolka, 1998).

Ciliatele, mai ales formele psamicole si tintinoideele sunt mult mai bine studiate. Cele peste 290 de specii citate in dreptul litoralului romanesc (dintre care circa 20 sunt specii parazite sau comensale), dau o imagine despre situatia ce trebuie sa se intalneasca si in cazul celorlalte grupe de protozoare. Cu toate ca formele marine sunt relativ bine studiate, si aici au fost identificate in ultimii ani specii noi pentru fauna Romaniei. In ce priveste formele dulcicole de ciliate, acestea sunt aproape necunoscute, pentru teritoriul Dobrogei neexistand studii taxonomice exhaustive.

Din grupul sporozoarelor au fost mentionate pentru Dobrogea circa 50 de taxoni, paraziti endocelulari sau intestinali la diferite tipuri de nevertebrate.

Porifera Spongierii sunt intalniti atat in apele dulci cat si in cele marine. In fauna Dobrogei sunt citate 18 specii, formele marine fiind mai numeroase, cu toate ca fauna de spongieri din Marea Neagra cuprinde un numar redus de specii. Inca relativ putin cunoscuta, fauna de spongieri ai Marii Negre include circa 38 (Bacescu et al, 1961; 1967; 197; Gomoiu, Skolka, 1998) de specii din care cea mai mare parte au o situatie nesigura. Dominante in acest grup sunt specii atlantic-mediteraneene de clima rece, bine adaptate regimului termic al apelor pontice si care suporta de asemenea salinitatea scazuta.

Coelenterata. In Marea Neagra, celenteratele sunt un grup slab reprezentat in comparatie cu bazinul mediteranean. Salinitatea scazuta si factorul ropic impiedica raspandirea spre nord si est a unor specii meditaraneene mentionate din zona prebosforica. Dintre grupele taxonomice de celenterate unele grupe cum sunt gorgonarii sau madreporarii nu au deloc reprezentanti in bazinul pontic; chiar si acele grupe care sunt relativ numeroase in bazinul pontic - hidrozoarele - nu se pot compara ca numar de specii ci formele mediteraneene. Cu toate acestea, din cele 53 de specii de celenterate care formeaza fauna bazinului pontic sunt cateva cazuri foarte raspandite, formand asociatii caracteristice (Bacescu et al, 1961; 1967; 1971; Gomoiu, Skolka, 1998). Dintre celenterate, hidrozoarele sunt grupul cel mai bine reprezentat atat in Marea Neagra cat si in lacurile paramarine, Dunare sau Delta Dunarii. Hidrozoarele marine sunt mai numeroase comparativ cu cele dulcicole. Din zona litorala si de pe platforma continentala a Marii Negre sunt citate 40 de specii de hidrozoare ((Bacescu et al, 1971). Generatia polipoida apare fixata pe substrat stancos, pe cochilii de moluste sau mai rar pe substrat fital.

Forme exclusiv marine, scifozoarele sunt prezente in zona litoralului romanesc doua specii de scifomeduze - Aurelia aurita si Rhizostoma pulmo si lucernariidul Lucernaria campanulata.

Antozoarele sunt reprezentate la litoralul romanesc doar prin doua grupe taxonomice - actinarii (ordinul Actinaria) si ceriantarii (Ordinul Ceriantharia).

Actinarii (actinii, anemone de mare) sunt prezenti in zona litoralului romanesc prin doua specii - Actinia equina si Actinothoe clavata, iar ceriantarii    sunt reprezentati prin doua specii, care populeaza fundurile sedimentare pe platforma continentala.

Ctenophora. Ctenoforele sunt un grup particular pentru fauna Marii Negre. Forme prin excelenta planctonice ctenoforele sunt de asemenea un grup sarac in specii in Marea Neagra in comparatie cu bazinul Mediteranei. Fauna de ctenofore a Marii Negre s-a imbogatit insa radical datorita unui proces legat direct de activitatea umana - imigratia antropochora si fenomenul general de eutrofizare a apelor marine in ultimele decenii ale secolului trecut. Astfel, in Marea Neagra si-au facut aparitia alte doua specii de ctenofore - Mnemiopsis leidyi - familia Bolinopsidae, ordinul Lobata - si Beroe ovata - ordinul Beroidea, subclasa Nuda. Prima specie, originara din apele americane ale atlanticului de nord si-a facut aparitia in Marea Neagra la inceputul anilor 1980, fiind prezenta in dreptul litoralului romanesc incepand din perioada 1987 - 1988 (Gomoiu, , Skolka, 1996). Mnemiopsis leidyi a devenit in curand si pentru o perioada destul de importanta, specia dominanta a zooplantonului, dezvoltand populatii estimate la biomase de sute de milioane de tone pentru intregul bazin pontic. Prezenta sa a provocat modificari drastice ale componentei asociatiilor de organisme planctonice (primtre care si scaderea populatiilor de meduze) si pe de alta parte a provocat in mod direct si indirect colapsul a unui numar important de specii de pesti pelagici de importanta economica.

Plathelminthes. Viermii plati sunt un grup taxonomic relativ bine reprezentat in Marea Neagra si in Dobrogea, atat prin formele libere - turbelariate - cat si prin cele parazite - trematode monogene, cestode, cestodari sau trematode digene.

Date despre formele libere - turbelariate - sunt fragmentare. Datorita dificultatilor intampinate in studierea acestui grup, studiile asupra turbelariatelor sunt rare si nu acopera decat o parte din totalul speciilor. In Marea Neagra au fost mentionate in jur de 160 de specii de turbelariate (Bacescu et al, 1961; 1967; 1971), din care doar o parte apar citate din zona litoralului romanesc. Cele mai multe specii de turbelariate marine sunt endemice pentru bazinul pontic, lipsind din Marea Mediterana.

Analizand intregul grup al turbelariatelor in ansamblu se remarca numarul mare de specii endemice ceea ce arata pe de-o parte plasticitatea ecologica a acestui grup taxonomic si pe de alta rolul factorilor de mediu particulari ai mediului pontic in procesul de speciatie. Prezenta unor specii de origine ponto-caspica in ape dulcicole sau salmastre aflate la mare distanta de zona lor initiala demonstreaza si capacitatea de a cuceri noi habitate fie pe cale naturala fie prin imigratie antropochora.

Plathelmintii paraziti sunt de asemenea bine reprezentati prin specii din toate grupele taxonomice. Gazdele sunt reprezentate in special de vertebrate - pesti si mai rar pasari. Din categoria plathelmintilor paraziti, au fost mentionate pentru teritoriul Dobrogei peste 230 de specii de trematode digene, trematode monogene, cestode si cestodari.

Nemertini. Grup de viermi rapitori, nemertienii (Nemertini, Rhynchocoela) sunt raspanditi aproape exclusiv in apele marine. Prea putine specii s-au adaptat habitatelor salmastricole sau dulcicole. In Marea Neagra, sunt mentionate 51 de specii pentru intregul bazin pontic (Muller, in Mordukhai-Boltovskoi, 1968), dintre care 43 sunt prezente si la litoralul romanesc (Bacescu et al, 1971; Muller, 1976).

Kinorhynchida. Kinorinhii sunt un grup care nu a beneficiat de studii aprofundate la noi in tara. Specii marine, prefera mai ales fundurile sedimentare nisipoase din partea de nord-vest a Marii Negre. Cu certitudine, din Marea Neagra se cunosc 10 specii de kinorinhi (Bacescu et al, 1971), insa prezenta a o serie de stadii larvare indica cu siguranta existenta si a altor taxoni.

Specii sedimentofile de talie mica kinorinhii pot fi intalniti din zona litorala, unde populeaza spatiile interstitiale pana la limita zonei periazoice, cum este cazul speciilor Semnoderes ponticus, Centroderes ponticus, Pycnophyes dentatus si reprezinta unul din grupele de nevertebrate destul de importante sub aspect ecologic.

Gastrotricha. Grup de nevertebrate pseudocelomate bentale, microscopice, care populeaza atat mediul interstitial cat si microhabitatele de pe substrat dur sau fital, gastrotrichii reprezinta un grup relativ putin cercetat la litoralul romanesc sau in apele interioare ale Dobrogei. In ciuda numarului redus de studii efectuate, lista taxonilor citati de pe teritoriul Dobrogei depaseste 70 de specii (Bacescu et al, 1971, Rudescu, 1967). Talia redusa a gastrotrichilor ii face excelenti locuitori ai mediului endopsamic, unde se hranesc cu prazi marunte sau cu substanta organica in descompunere.Lista speciilor marine include doar circa 30 de specii care se remarca in special prin numarul redus de forme endemice.

Rotatoria; Nematoda. Rotiferele si nematodele sunt grupe relativ bine cunoscute, dar studii de sinteza asupra lor lipsesc pentru ultimele decenii. Cele 81 de specii de rotifere dulcicole si marine si cele peste 150 de specii de nematode marine, dulcicole, libere si parazite nu reprezinta decat o parte a speciilor acestor grupe cu importanta ecologica majora pentru ecosistemele acvatice terestre (Bacescu et al, 1971; Petran, 1997).

Acanthocephala. Acantocefalii - grup de viermi pseudocelomati exclusiv paraziti in tubul digestiv al vertebratelor este de asemenea relativ putin cunoscut in Dobrogea. Mai bine studiate sunt speciile care paraziteaza diferitele tipuri de pesti dulcicoli si marini. In zona litoralului romanesc au fost mentionate 14 specii de acantocefali.

Archiannelida ; Polychaeta. Polichetele si arhianelidele sunt reprezentate in apele marine si salmastre prin peste 140 de specii (Bacescu et al, 1971). Fauna de polichete marine nu a beneficiat insa de studii exhaustive, iar analiza amanuntita a asociatiilor marine bentale poate aduce date inedite despre componen[a taxonomica a acestui grup.

Oligochaeta. Oligochetele sunt bine reprezentate in fauna Dobrogei, atat prin specii marine, cat si prin specii dulcicole si terestre. Din nefericire, daca datele despre formele dulcicole sau marine sunt relativ complete, nu acelasi lucru se poate spune despre grupul oligochetelor terestre, care nu au beneficiat de studii spceiale. Taxoni endemici apartinand acestui grup au fost descrisi din ecosistemul particular al pesterii Movile.

Sipunculida. In Marea Neagra a fost semnalata deocamdata doar o singura specie din acest grup - Golfingia minuta (Bacescu et al, 1971), prezenta pe fundurile cu substrat dur sau nisipos. In zona platformei continentale, la 40 - 50 m adancime, pe substrat format din scradis de bivalve a fost colectat si un exemplar de sipunculid apartinand genului Sipunculus. Aceasta ar reprezenta o a doua specie de sipunculid prezenta in zona vestica a bazinului pontic si de asemenea o noua specie pentru Marea Neagra.

Phoronida. Foronidele reprezinta un grup de viermi marini sesili, cu corpul cilindric, care isi protejeaza corpul cu un tub caracteristic, alcatuit din particule de nisip. In dreptul litoralului romanesc, pe platforma continentala la adancimi medii au fost identificate trei specii de foronide, toate trei specii (Godeanu, 1995) formand mici asociatii de indivizi fixati la distante reduse, de obicei pe funduri formate din resturi de bivalve.

Entoprocta. Entoproctele, grup de asemenea reprezentat prin putini taxoni pe plan mondial este reprezentat pe teritoriul Dobrogei si pe platforma continentala a Marii Negre prin doua specii - una dulcicola si alta marina (Bacescu et al, 1971, Godeanu, 1995).

Bryozoa. Bryozoarele reprezinta un grup de animale de talie mica, sedentare si coloniale care formeaza largi colonii pe substrate din cele mai diverse. Conditiile particulare ale Marii Negre nu au permis acomodarea decat a unui numar redus de specii. Din cele circa 40 de specii mentionate din Marea Neagra, 27 de specii se intalnesc si in Dobrogea (Skolka O., 1983), mai numeroase fiind speciile marine in comparatie cu cele dulcicole. Formele marine intra in componenta epibiozei de pe orice tip de substrat imersat, formand in conditiile apelor eutrofe din apropierea tarmului colonii enorme care se pot extinde pe suprafete de ordinul metrilor patrati. Cu toate ca numarul de specii marine este de circa 20, doar cateva ating efective importante.

Chaetognatha. Animale pelagice exclusiv pradatoare, chetognatele reprezinta un alt grup reprezentat prin putini taxoni in Marea Neagra comparativ cu Marea Mediterana. In bazinul pontic au fost semnalate patru specii, dintre care doua - Sagitta setosa si Spadella cephaloptera (Godeanu, 1995)

Mollusca. Molustele reprezinta principalul grup de nevertebrate marine si sunt prezente de asemenea in apele dulci sau chiar in mediul terestru. Dintre grupele de moluste, in fauna Dobrogei pot fi mentionate patru - poliplacofore, scafopode, bivalve si gasteropode (Grossu, 1983; 1987; 1993; Bacescu et al, 1971; Gomoiu, Skolka 1998)

Polyplacophora. Poliplacoforele sunt reprezentate in Marea Neagra prin putine specii, din care la litoralul nostru au fost semnalate doar doua ambele intalnite in zona infralitorala pietroasa de la sud de Constanta.

Scaphopoda. Scafopodele sunt reprezentate in Marea Neagra printr-o singura specie, rara si localizata - Dentalium novemcostatum. Cu toate ca in dreptul litoralului romanesc nu au fost semnalate exemplare vii, au fost identificate cochilii proaspete. Prezenta acestei specii se cere insa reconfirmata, Dentalium novemcostatum facand parte dintre speciile marine "criptice".

Bivalvia. Bivalvele sunt unul din grupurile dominante (80 de specii mentionate) in ecosistemele acvatice, atat in cele marine cat si in cele dulcicole. Numarul mare de exemplare, biomasa lor, faptul ca reprezinta atat sursa de hrana pentru o gama larga de vietuitoare cat si nisa de habitat prin insusi modul lor de viata, fac din bivalve unul din cele mai importante grupe de organisme bentale. Formele marine se impart in mai multe grupe, in functie de locul de viata. Cele mai importante in zona litoralului romanesc sunt Mytilus galloprovincialis in zona litoralului stancos dar si pe fundurile sedimentare de la adancimi de pana la 50 - 60 m, Mya arenaria pentru zona litoralului nisipos si Modiolus phaseolinus pentru fundurile cu substrat malos de la adancimi de peste 50 m de pe platforma continentala a Marii Negre.

Gasteropoda. Gasteropodele sunt un alt grup de nevertebrate bine reprezentate in Dobrogea, atat prin forme marine cat si prin forme dulcicole si terestre, cele 226 de specii citate facand din gasteropode unul dintre grupele importante de nevertebrate, in afaa de artropode. Fauna marina este dominatade forme de origine atlanto-mediteraneana, alaturi de care apar putine specii endemice sau specii invazive, ca si in cazul bivalvelor.

Tardigrada. Tardigradele sunt un grup extrem de rezistent la conditiile de mediu. Cateva specii populeaza si zona de spargere a valurilor, traind in resturile vegetale aruncate pe tarm. Studii efectuate in zona litoralului evidentiaza prezenta a 8 specii (Rudescu, 1964), din care cinci sunt de origine marina iar trei de origine dulcicola, dar care rezista bine si in zonele influentate de apele marii.

Arthropoda

Chelicerata. Comparativ cu crustaceele sau cu insectele, cheliceratele nu au beneficiat de aceeasi atentie din partea specialistilor, studiile asupra acestui grup fiind disparate si acoperind doar o parte a diferitelor ordine. Dintre formele terestre, cel mai mult studiate au fost araneele si acarienii.

Pseudoscorpiones. In cadrul acestui grup, reprezentat printr-un numar mic de specii la nivelul intregii tari merita mentionate cele trei specii descrise din Pestera de la Movile: Chthonius monicae, Roncus dragobete si Roncus ciobanmos - toate specii noi pentru stiinta (Boghean, 1989; Curcic et al., 1993). Lipsa unor studii speciale asupra grupului face ca pseudoscorpionii sa ramana in continuare un grup relativ putin cunoscut nu numai in Dobrogea dar si in restul Romaniei.

Aranea. Paianjenii sunt reprezentati in Dobrogea prin peste 450 de specii, din aproape toate grupele taxonomice. Pe teritoriul Dobrogei, cele mai multe specii de aranee fac parte din familii ca Theridiidae - 33 specii, Lyniphiidae - 110 specii, Lycosidae - 42 specii, Araneidae - 91 specii, Thomisiidae - 30 de specii, Salticidae - 41 specii. Alte familii, ca Atypidae, Pholcidae, Segestridae, Dysderidae, Uloboridae, Eresidae, Nesticidae, Mysmenidae, Pisauridae, Agelenidae s.a - sunt reprezentate printr-un numar mai mic de taxoni (Fuhn, Niculescu-Burlacu, 1971 ; Fuhn, Gherasim, 1995 ; Oltean, 1968).

Acarina. Acarienii sunt unul din grupurile cu cea mai mare plasticitate ecologica, populand habitate acvatice sau terestre din cele mai diverse. Circa 200 de specii au fost citate pana in prezent de pe teritoriul Dobrogei, insa, grupul a beneficiat doar de studii fragmentare iar numarul taxonilor este cu siguranta mai mare cu cel putin un ordin de marime. Cele mai multe specii din acest grup fac parte dintre oribatide - peste 100 de specii, iar formele parazite la mamifere - familii ca Parasitidae, Ascaidae, Macrochelidae, Dermanyssidae dintre Gamaside, ca si sarcoptiforme sau trombidiide - sunt reprezentate de circa 30 de specii. Mai mult de 150 de specii din acest grup interesant de chelicerate au fost mentionate numai in Delta Dunarii si printre acestea apar si specii citate in premiera pentru fauna Romaniei - Opilitis philoctena, Uropoda italica - sau chiar pentru stiinta - Trichouropodea macrochaeta - specie mentionata din Padurea Letea. De asemenea, sunt mentionate si specii noi pentru Dobrogea - Uropoda splendida, Uropoda subterrana. O specie de acarian noua pentru stiinta - Labidostoma motasi a fost descrisa si din ecosistemul particular al pesterii de la Movile, alaturi de alte tipuri de chelicerate (Iavorschi, 1992 ; Weiss, Sarbu, 1994 ; 1997).

Crustacea. Crustaceele sunt un grup bine reprezentat in fauna Dobrogei. De la formele microscopice care formeaza zooplanctonul pana la speciile de crabi, cele peste 600 (Gomoiu, Skolka, 1998) de specii de crustacee reprezinta cel mai important grup de organisme acvatice in ceea ce priveste biodversitatea taxonomica.

Anostraca. Anostraceele - grup sarac in specii - este reprezentat in Dobrogea prin numai trei specii (Botnariuc, Orghidan, 1953), doua dulcicole - Branchinecta orientalis si Branchipus stagnalis si una care populeaza apele hiperhaline - Artemia salina

Notostraca. Grup de crustacee inferioare de talie mare, sunt reprezentate in Dobrogea prin doua specii - Lepidurus macrurus si Apus cancriformis (Botnariuc, Orghidan, 1953), prima semnalata doar din vestul provinciei, in vreme ce Apus cancriformis apare in apele temporare dar si in baltile sau lacurile cu apa dulce.

Conchostraca. Conchostraceele sunt reprezentate in Dobrogea prin doua specii. Cyzicus tetracerus este raspandit in toate apele dulci statatoare din zona luncii si a Deltei Dunarii, in populatii relativ numeroase (Botnariuc, Orghidan, 1953). De pe teritoriul Dobrogei a fost semnalata de asemenea o specie endemica pe teritoriul Romaniei - Eolepestheria variabilis - citata din lacul Siutghiol ca si din vestul Dobrogei.

Cladocera. Cladocerele - alaturi de copeode - reprezinta unul din grupele extrem de importante pentru ecosistemele acvatice din planctonul apelor marine si dulcicole. Specii de masa, cladocerele reprezinta una din verigile esentiale in lanturile trofice din toate ecosistemele acvatice. Regimul de hrana filtrator si capacitatea de a se inmulti partenogenetic le asigura pe de-o parte o sursa de hrana practic inepuizabila si capacitatea de a dezvolta populatii cu densitati extrem de mari in masa apei. In Romania se gasesc circa 115 specii (Negrea, 1983), iar in Dobrogea au fost mentionate cea mai mare parte a acestora.

In apele litorale ale Marii Negre se intalnesc doar sapte specii apartinand acestui grup, ceea ce in comparatie cu cele aproape 90 de specii dulcicole reprezinta un procent infim.

Copepoda. Copepodele reprezinta cel de-al doilea grup taxonomic de crustacee inferioare de care formeaza alaturi de cladocere baza multor lanturi trofice acvatice. Talia mica - cea mai mare parte a speciilor au sub 1 mm lungime - le permite de asemenea sa se dezvolte in populatii de masa. De pe teritoriul Dobrogei au fost mentionate circa 210 specii (Damian-Georgescu, 1970) de copepode, grupul prezentand ca si cladocerele o mare importanta in ecosistemele dulcicole ca grup formator al zooplanctonului.

Branchiura. Cuprinde forme ectoparazite la pesti si alte animale acvatice. In fauna Dobrogei este prezent reprezentantul cel mai comun al acestui grup - Argulus foliaceus, o specie ectoparazita pe pesti dulcicoli din familia Cyprinidae, raspandit in apele dulci statatoare.

Ostracoda. Un rol de asemenea extrem de important din punct de vedere ecologic joaca populatiile de ostracode in asociatiile marine si dulcicole bentale (Caraion, 1967). Cele 32 de specii dale acestui grup mentionate in literatura de specialitate reprezinta insa doar o parte din totalul taxonilor intalniti in fauna Dobrogei, daca se compara fauna acestei regiuni cu cea a unor zone geografice vecine, mult mai bogate in ostracode. Studiu acestui grup se impune a fi reluat.

Bathynellacea. Grup de crustacee troglobionte cu corpul vermiform, bathynellaceele se remarca prin prezenta unor trasaturi de primitivitate pe care viata intr-un mediu extrem de conservator le-a pastrat nealterate de-a lungul erelor geologice. In apele subterane din sud-estul Dobrogei a fost citat Bathynella natans (Botosaneanu, 1959) insa studii speciale asupra acestui interesant grup nu au fost efectuate. Studierea interesantului mediu cavernicol din carstul dobrogean va oferi fara indoiala surprize si in cazul acestui grup a carui raspandire este deocamdata putin cunoscuta.

Amphipoda. Amfipodele reprezinta poate cea mai importanta grupa de crustacee bentale sub aspect ecologic, atat din ecosistemele marine cat si din cele dulcicole. In total, peste 100 de specii dulcicole, salmastricole si marine (Carausu et al, 1955 Mordukhai-Boltovskoi, 1969 ; Bacescu et al, 1971), unele dintre ele cu o deosebita valoare ecologica, altele de o deosebita valoare stiintifica, ca relicte ponto-caspice - au fost citate de pe teritoriul Dobrogei si de pe platforma continentala aflata in dreptul litoralului romanesc.

Isopoda Isopodele sunt reprezentate atat prin specii acvatice - dulcicole si marine - cat si prin specii terestre (Bacescu et al, 1971; Radu, 1983, 1985; Tomescu, 1992; Gomoiu, Skolka, 1998). Formele dulcicole - din subordinul Asellota - sunt reprezentate prin specii comune. Un taxon subspecific al primei specii - Asellus aquaticus infernus - a fost descris din Pestera Movile, alaturandu-se grupului de specii troglobionte din carstul dobrogean. Formele marine sunt reprezentat in special prin Idotea baltica (Valvifera), Sphaeroma pulchellum (Spheromatidea) care sunt speciile cele mai comune, intalnite in populatii foarte numeroase in zonele cu substrat stancos acoperite de alge macrofite. Formele terestre sunt reprezentate prin specii de oniscoidee - specii de Trachelipus, Armadillidium, Porcellio, Clytiscus etc. Pe langa specii larg raspandite, ca Armadillidium vulgare sau Porcellio scaber, se remarca din nou unele elemente endemice, descrise de pe teritoriul Dobrogei - Trichorhina dobrogica, Platyarthrus dobrogicus, Haplophthalmus orientalis, Monocyphoniscus babadagensis, Leptotrichus pilosus dobrogicus. Prezenta unui atat de mare numar de specii endemice de isopode terestre (fata de numarul redus de specii mentionate pana in prezent) pe teritoriul Dobrogei - atat in habitatele aride cat si in zona litorala releva importanta deosebita a acestei regiuni din punct de vedere faunistic. Studiile asupra acestui deosebit de interesant grup de crustacee terestre - singurul grup de crustacee care s-au desprins definitiv de mediul acvatic - ar duce la noi surprize de ordin taxonomic, cum au fost cele din cazul Pesterii de la Movile, de unde au fost descrise nu mai putin de patru specii de isopode terestre - armadiliidul Armadillidium tabacarui n. sp., trachelipodidul Trachelipus troglobius, si doua specii de trichoniscide Caucasonethes n. sp., Haplophalmus n. sp., toate patru dovedindu-se a fi noi pentru stiinta.

Tanaidacea. Tanaidaceele sunt prezente in fauna marina prin doar cateva specii. Tanais dulongii este raspandita in zonele cu fund pietros acoperit cu vegetatie algala din zona litorala de mica adancime. Uneori, poate apar in populatii numeroase, mai ales in sudul litoralului O alta specie prezenta in apropierea tarmului, in asociatia cu midii sau in vegetatia algala este Leptochelia savignyi; ca si specie precedenta, apare in exemplare destul de numeroase. Apseudes ostroumovi este o specie depigmentata, foarte comuna in asociatia cu Modiolus phaseolinus de pe fundurile marine de pe platforma continentala a Marii Negre, la adancimi de 40 - 80 m, unde reprezinta o componenta de baza a faunei bentale (Bacescu et al, 1971).

Decapoda. Decapodele sunt reprezentate prin circa 30 de specii, intre care se remarca brahiurele, iar printre acestea unele specii invazive antropochore, ca Rhithropanopeus harissi, Callinectes sapidus sau Eriocheir sinensis, dintre care prima a devenit extrem de comuna. Palaemon adspersus - creveta de iarba - si P. elegans - creveta de piatra, sunt cele mai comune specii de caridee de pe fundurile pietroase. O singura specie ade astacid - Astacus leptodactylus - racul de balta - este prezenta in Dunare, lacurile paramarine si unele lacuri interioare. Thalasinidele sunt reprezentate de Upogebia pusilla comuna in trecut pe fundurile nisipoase. Infraordinul Anomura cuprinde paguri; in Marea Neagra sunt cunoscute speciile Diogenes pugilator - care isi protejeaza corpul in cochilii goale de Nassa reticulata - si Clibanarius erythropus, ambele din familia Paguridae.

Brachyura. In Marea Neagra fauna de crabi este destul de saraca comparativ cu marile tipiceUltima specie - crabul albastru american - este o specie de talie mare - carapacea are peste 15 cm latime - care a patruns relativ recent si in Marea Neagra, fiind citat anterior de la coastele bulgare in anii '80 iar in 1998 si 1999 din sudul litoralului romanesc, unde apar exemplare izolate aproape in fiecare an. Crabul olandez - Rithropanopaeus harrisii tridentatus - specie indopacifica raspandita in ultimul secol nu numai pe coastele europene dar si pe cele americane, pana in golful Mexic - care a devenit in timp relativ scurt unul din crabii cei mai numerosi din zona litoralului romanesc. Eriocheir sinensis (familia Grapsidae) - crabul chinezesc, este o alta specie care rezista foarte bine in apele dulci, necesitand ape salmastre doar pentru reproducere. Recent a fost semnalat si in zona de varsare a gurilor Dunarii (1997) unde s-a stabilit o populatie viguroasa (Gomoiu, Skolka, 1996).

Miriapoda. Cele patru clase ale acestui grup - Chilopoda, Symphyla, Pauropoda, Diplopoda - sunt reprezentate in Dobrogea printr-un numar relativ mic de specii (Matic, 1966 ; 1992). Din Pestera de la Movile au fost descrise si o serie de specii de miriapode, cum sunt chilopodele geofilide Geophilus sp. cfr. insculptus, Clinopodes trebevicensis, scolopendromorfa Cryptops animalans - specie noua pentru stiinta, diplopodul julid nou pentru stiinta Archiboreojulus n. sp. si o specie de symfil scolopendrelid (clasa Symphyla) - Symphynella sp.

Insecta. Insectele sunt de departe cel mai important grup din punct de vedere al biodiversitatii. Cele peste 10000 de specii de insecte mentionate de pe teritoriul Dobrogei nu reprezinta insa un total definitiv. O serie de grupe sunt relativ putin studiate iar surprize de proportii cum ar fi descrierea de specii noi pentru stiinta apar chiar si in cazul unor ordine bine studiate.

Collembola. Grup de insecte microscopice extrem de comune peste tot unde exista substanta organica in descompunere, colembolele reprezinta una din componentele de baza ale faunei de frunzar sau din zonele mlastinoase. Din Dobrogea au fost mentionate circa 40 de specii, insa numarul lor total este in mod sigur mult mai mare. Specii de colembole noi pentru stiinta un onichiurid si un cyphoderid - Onychiurus movilae, Onchopodura vioreli - sunt descrisa din Pestera Movile.

Protura. Deasemenea un grup putin studiat la nivel national, proturele sunt slab cunoscute si din Dobrogea. Cu certitudine apar doar trei specii in lucrarile de specialitate (Ionescu, 1951), cu toate ca frunzarul padurilor din sudul si nordul Dobrogei trebuie sa adaposteasca o fauna de proture similara cu cea intalnita in Campia Romana. Acerentulus aureus si Acerentulus globocephalus - ambele descrise ca specii noi pentru stiinta - apar si in Dobrogea, fiind mentionate de la Agigea, ca si Eosentomon transitorium.

Diplura. Despre diplure exista de asemenea putine date, care atesta prezenta catorva specii de pe teritoriul Dobrogei. Din fauna zonelor impadurite au fost mentionate cateva specii apartinand acestui ordin - Japyx confusus cu o varietate endemica pentru teritoriul tarii noastre - var. rumenus, Dicampa campestre, Dicampa sporovieri, Dicampa frenata. Particularitatile specifice ale acestui grup au permis unor specii sa se adapteze si mediului cavernicol. Asa este cazul celor doua specii de Plusiocampa - Plusiocampa isterina, Plusiocampa euxina - ambele noi pentru stiinta, descrise din Pestera de la Movile.

Thysanura. Tisanurele sunt insecte detritivore, care se intalnesc in biotopuri variate. Unele specii, ca lepismatidele sunt iubitoare de locuri uscate si calde, altele prefera frunzarul padurilor. In Dobrogea au fost semnalate doar cateva specii, dintre care doua sunt antropofile si larg raspandite - Thermobia domestica si Lepisma saccharina iar o a treia mirmecofila.

Ephemeroptera. Specii fragile, ale caror larve acvatice prefera habitate cu ape curate, efemeropterele sunt reprezentate in Dobrogea mai ales in zonele limitrofe Dunarii, in Delta sau in zona lacurilor paramarine. Numarul mare pe care il dezvolta aceste specii in anumite perioade ale anului le confera o importanta ecologica deosebita in ecosistemele acvatice dulcicole. Fauna de efemeroptere a Dobrogei contine insa cu siguranta mai mult decat cele 8 specii mentionate in lista taxonomica.

Odonata. Libelulele sunt mai bine cunoscute sub aspect taxonomic in comparatie cu ordinele precedente, din Dobrogea fiind citate 50 de specii (Bulimar, 1992, 1993). Adultii pot fi intalniti pretutindeni, atat deasupra apei cat si in ecosistemele terestre, uneori departe de sursele de apa iar larvele sunt preente in toate apele dulci ca si in Dunare.

Blattodea. Blatidele nu au fost studiate in mod special pe teritoriul Dobrogei, date despre aceste insecte fiind prezente in unele lucrari care trateaza entomofauna. In localitati sunt comune speciile antropofile - Blatta orientalis - gandacul negru de bucatarie, Phyllodromia (Blatella) germanica - gandacul mic de bucatarie, iar dupa 1990, in Constanta a devenit comun si Periplaneta americana - o specie antropofila cosmopolita, de talie mare pentru blatidele din zonele temperate, care s-a aclimatizat perfect.

Mantodea. Mantidele, grup taxonoimc interesant, este reprezentat in Dobrogea prin patru specii. Cea mai comunasi mai raspandita este Mantis religiosa, calugarita comuna, raspandita atat in zonele de stepa cat si in cele de silvostepa sau in paduri. Pe langa aceaasta specie, in Dobrogea se intalnesc alte trei specii, de origine mediteraneana: Ameles decolor si Parameles heldreichi - specii de talie mica, colorate brun-gri, foarte rapide, care sunt intalnite in silvostepa, ca si Empusa fasciata (Knechtel, Popovici-Baznosanu, 1959).

Orthoptera. Cosasii si lacustele - Orthoptera - sunt raspandite in toate habitatele terestre ale Deltei - plaje maritime, cordoane litorale, grinduri, paduri, mlastini, pe plauri. Din cele peste 50 de specii de orthoptere mentionate (Knechtel, Popovici-Baznosanu, 1959) din aceasta regiune, poate fi amintita specia endemica Isophia dobrogica descoperita cu cativa ani in urma pe Insula Popina din lacul Razelm (Kis, 1993) si Acrotylus longipes - specie termofila care populeaza numai habitatele cu vegetatie rara de pe plajele maritime. In padurile Letea si Caraorman poate fi intalnita o specie pradatoare de talie mare - Saga pedo - care atinge peste 10 cm lungime cu tot cu ovopozitor. Exemplare masive de Bradyporus - una dintre cele mai mari specii europene - este de asemenea prezent in frunzarul padurilor.

Homoptera. Un alt grup relativ putin cunoscut in Dobrogea este cel care grupeaza speciile de homoptere - cicade, paduchi de plante, purici meliferi, paduchi testosi - Cicadinea, Aphidinea, Coccinea. Populatii imense de afide pot fi intalnite peste tot in Dobrogea iar padurile ca si zonele acoperite cu vegetatie stepica adapostesc un mare numar de cicade. In lista taxonomica au fost inscrise peste 250 specii din acest grup.

Heteroptera. Plosnitele reprezinta un alt grup de insecte important prin numarul de specii. Cele 313 specii (Kis, 1985) citate de pe teritoriul Dobrogei se caracterizeaza ca si in cazul altor grupe prin perezenta unor specii de origine sudica.

Isoptera. In Romania se intalneste o singura specie de termita - Reticulitermes lucifugus -care a fost semnalata si din Dobrogea la mijlocul secolului trecut, de la Cernavoda, de la Basarabi si de la Hamcearca, din nord-vestul provinciei. Tinand cont de vechimea datelor, ar fi necesara o reconfirmare, specia trecand neobservata pentru un observator mai putin atent datorita vietii exclusiv nocturne pe care o duce.

Dermaptera. Dermapterele sunt un grup relativ putin numeros de insecte, iar in fauna Dobrogei au fost citate pana in prezent 7 specii.

Psocoptera. Psocopterele - asa-numitii paduchi de praf - sunt prezenti pe teritoriul Dobrogei atat in habitate naturale cat si in localitati. Din pacate, studii asupra acestui grup nu s-au efectuat la nivelul intregii tari, astfel incat orice date privind psocopterele lipsesc.

Mallophaga. Grup de insecte ectoparazite pe diferite specii de vertebrate si cunoscute sub denumirea generica de paduchi, malofagele au fost studiate in special in Delta Dunarii in raport cu extrem de bogata ornitofauna a acestei regiuni. Din Delta au fost mentionate astfel un mare numar - peste 270 - de specii de insecte din aceasta categorie care se hranesc cu penele pasarilor (Rekasi, Kis Botond, 1997 ; 1999). Practic toate speciile de pasari din Dobrogea sunt parazitate de diferite specii de malofage din genuri ca Anaticola, Ardeicola - pe starci, Austromenopon - pe diferite pasari de balta, Columbicola, Coloceras - pe columbiforme, Holomenopon - pe diferite specii de rate salbatice, Ornithobius - pe anseriforme, etc.

Thysanoptera. Thysanopterele (tripsii) sunt un grup relativ important, care de asemenea nu a beneficiat de studii sustinute la nivel national. La noi in tara sunt cunoscute circa 150 de specii de tisanoptere, dintre care in Dobrogea au fost mentionate 55 (Knechtel, 1951) insa datorita studiilor fragmentare, numarul lor este cu siguranta mai mare. Unele dintre aceste specii sunt endemice - ca Aelothrips verbasci, Aelothrips priesneri, Haplothrips scythicus, Haplothrips titschacki, Ereikethrips calcaratus. Prezenta unui numar relativ ridicat de endemisme este semnul ca acest grup rezerva inca surprize specialistilor, reluarea studiilor taxonomice asupra thysanopterelor impunandu-se.

Coleoptera. Grup deosebit de important din punct de vedere taxonomic, coleopterele apar ca al treilea grup ca marime dintre insecte. Beneficiind de studi aprofundate din partea catorva nume de marca ale entomologiei romanesti, coleopterele totusi mai rezerva surprize. Cele peste 1250 (Panin, 1955; 1970; 1961; Ruicanescu, 1995; Crisan, 1993; 1994; Ostafciuc, 1994; Nitu, 1992) de specii citate in prezent de pe teritoriul Dobrogei, intre care se remarca o serie de specii de origine sudica nu reprezinta nici in acest caz cifra definitiva.

Mecoptera. In Dobrogea, acest grup nu a beneficiat de studii speciale. Comuna este Panorpa communis, o insecta de circa 1 cm lungime, cu aripile patate cu fumuriu in zona apicala si cu varful abdomenului caramiziu.

Trichoptera. Peste 50 de specii din acest ordin au fost citate din Delta Dunarii si zonele umede din lunca Dunarii si nordul Dobrogei (Ciubuc, 1993). Unele dintre aceste specii au fost citate si din alte zone - Hydropsyche instabilis, Tinodes pallidullus, Limnephilus affinis, Grammataulius nitidus, Oecetis testacea - de la Macin, Ecnomus tenellus, Limnephilus auricula de la Greci, Pleurocnemia conspersa de pe Valea Casimcei, Limnephilus bipunctatus, Argypnia varia - de la Techirghiol, Limnephilus sparsus, Colpotaulius incisus de la Constanta, Oecetis ochreacea de la Mangalia. Apreciem ca si in cazul acestui grup studiile efectuate sunt fragmentare, iar o analiza mai aprofundata a entomofaunei, in special din sud-vestul Dobrogei, ar duce la descoperirea de noi taxoni.

Lepidoptera. Lepidopterele sunt unul dintre cele mai importante grupe sistematice de pe teritoriul Dobrogei, dupa cum o dovedesc cele peste 2300 de specii citate (Rakosy et al, 2003). Studiile aprofundate efectuate asupra acestui grup de un numar important de specialisti a permis realizarea uneia dintre cele mai cuprinzatoare imagini de sinteza, chiar daca si in cadrul acestui grup au fost descrise recent specii noi pentru stiinta cum este cazul microlepidopterului Ceratoxanthys rakosyella descris pe baza unor exemplare colectate la Hagieni sau a noctuidului Polia cherrug, descris din Muntii Macinului.

Diptera. Dipterele - nematocere si brahicere - reprezinta de asemenea un ordin important de insecte. Fara sa atinga cifrele de la lepidoptere, cele circa 500 de specii mentionate de pe teritoriul Dobrogei fac din acest grup unul din grupele principale de insecte (Bradescu, 1996; Ceianu, 1999; Weinberg, 1967, 1994; Albu, 1980). Apreciem ca in cazul acestui grup exista inca o serie de lacune atat in ce priveste inventarierea taxonomica cat si in ce priveste raspandirea geografica a unor taxoni mentionati i zone vecine Dobrogei.

Hymenoptera. Cele peste 1400 de speci de himenoptere mentionate de    pe teritoriul Dobrogei (Constantineanu, 1965; Constantineanu, Pisica, 1965; Constantineanu et al, 2000, Andriescu, 1993; Scobiola-Palade, 1978; 1981; 1989; 1991; etc) nu reprezinta decat o parte a speciilor din acest grup. Cu toate ca a fost studiat relativ bine, exista in continuare grupe taxonomice cu rang de familie inca slab abordate iar pe de alta parte insasi structura deosebita a ecosistemelor dobrogene permite existenta unor specii endemice, dupa cum au dovedit-o descrierile de speci noi pentru stiinta din Delta Dunarii. Apreciem ca u studiu detaliat asupra acestui grup poate aduce in continuare surprize si apreciem ca numarul total de taxoni cu rang specific din acest grup trebuie sa fie cel putin dublu fata de cel actual.

Echinodermata. Echinoderemele sunt unul din grupele marine slab reprezentate in Marea Neagra. Foarte putine specii - toate de talie mica - au reusit sa se aclimatizeze si sa reziste in conditiile particulare ale Marii Negre. Cu toate ca in bazinul pontic se cunosc 19 specii de echinoderme (Bacescu et al, 1971) - marea lor majoritate holoturide - in dreptul litoralului romanesc nu au fost identificate cu precizie decat trei specii - doua holoturide si un ofiurid. Celelalte specii sunt cantonate in cea mai mare parte in zona prebosforica si pe coasta anatoliana.

Urochordata. Din grupul taxonomic al urochordatelor in Marea Neagra se intalnesc relativ putine specii, incluse intre apendiculari si ascidiacee (Godeanu, 1995).

Appendicularia. In Marea Neagra patrunde o singura specie de apendicular - Oikopleura dioica. Prezenta in planctonul marin, uneori apare in populatii insemnate. Spre deosebire de alte specii de urocordate, Oikopleura dioica prezinta sexele separate.

Ascidiacea. Ascidiile sunt un grup taxonomic ceva mai bine reprezentat in Marea Neagra. Din cele 12 specii, 10 au fost semnalate si in dreptul litoralului romanesc. Cea mai mare parte a speciilor de ascidii au importanta ecologica insemnata, ca veriga trofica in lanturile ce au ca punct terminal pestii ganoizi, reprezentand una din resursele trofice ale acestor specii extrem de importante din punct de vedere economic.

Cephalocordata. Grupul cefalocordatelor este reprezentat printr-o singura specie - Branchiostoma lanceolata - amfioxus. Component al faunei bentale de pe fundurile nisipoase, amfioxus reprezinta o specie importanta din punct de vedere teoretic si stiintific. Cu toate ca amfioxus este citat din dreptul litoralului bulgar, in dreptul tarmului romanesc nu a fost semnalat niciodata

Vertebrate. Dobrogea adaposteste o fauna de vertebrate extrem de bogata, peste 590 de specii de pesti, amfibieni, reptile, pasari si mamifere fiind mentionate din Dobrogea continentala si din apele litorale ale Marii Negre. Numarul mare de taxoni se datoreaza in special speciilor de pesti marini, ca si extraordinar de importantei Delte a Dunarii ca punct pe traseul cailor de migratie a numaroase specii de pasari. In acest fel, Dobrogea apare ca regiunea cu cea mai bogata biodiversitate in ceea ce priveste animalele superioare, care chiar daca nu ating efectivele nevertebratelor, reprezinta o parte extrem de importanta a capitalului natural al Romaniei.

Pisces Fauna de pesti a Dobrogei este mult mai bogata in comparatie cu celelalte zone ale tarii datorita speciilor marine. Astfel, peste 180 de specii de pesti (Banarescu, 1964) fiind prezenti in apele litorale ale Marii Negre, in Dunare, lacurile paramarine sau din Dobrogea continentala. Intre acestia se remarca speciile endemice de acipenseride, gobiide sau clupeide, majoritatea de o importanta deosebita din multe puncte de vedere.

Amphibia. Amfibienii sunt un grup taxonomic cu putine specii pe teritoriul Dobrogei - 12 (Cogalniceanu et al, 2000), lipsind o serie de specii caracteristice habitatelor din zonele de deal si de munte. In acest fel, fauna de amfibieni este mai puternic influentata de caracterul climatic particular al Dobrogei In lacurile si baltile din lunca si Delta Dunarii poate fi intalnita o specie caracteristica de triton - Triturus dobrogicus iar pe teritoriul continental al Dobrogei se intalnesc si cele doua specii ale genului Pelobates - Pelobates fuscus,    cu o raspandire larga la noi in tara si Pelobates syriacus, mult mai rara si localizata in Dobrogea si unele zone din sudul Munteniei.

Reptilia. Cele 21 de specii de reptile semnalate de pe teritoriul Dobrogei (Vancea, Fuhn, 1961) reprezinta o mare parte a speciilor de reptile intalnite pe teritoriul Romaniei. Testudinidele sunt reprezentate de Emys orbicularis - broasca testoasa acvatica comuna, care apare in Delta peste tot in lunca Dunarii sau in unele lacuri litorale, si testoasa de uscat dobrogeana, declarata monument al naturii Testudo graeca ibera. Aceasta din urma specie poate fi gasita pe tot teritoriul Dobrogei continentale, dar si in padurile de pe marile grinduri maritime.

Lacertilienii - speciile de soparle sunt de asemenea frecvente in Dobrogea. 7 specii apar frecvent in habitatele terestre, alaturi de specii comune fiind prezente si unele specii endemice - Lacerta trilineata dobrogica, Eremias arguta deserti, Elaphe quatorlineata sauromates, Eryx jaculus turcicus, Vipera ammodytes montandoni si Vipera ursini renardi.

Aves. Dintre toate grupele de animale, de o extrema importanta din punct de vedere al biodiversitatii pentru Dobrogea sunt pasarile. Motivul pentru care avifauna Dobrogei este atat de importanta il reprezinta Delta Dunarii, veritabil paradis al pasarilor din Europa, zona celebra in intreaga lume. Aici pot fi gasite peste 300 de specii de pasari din aproape toate grupele taxonomice, dominand bineinteles speciile acvatice (Ciochia, 2001 ; Ciochia, 1992). Dintre acestea, peste 170 - sedentare sau migratoare - se reproduc in Delta  iar celelalte specii sunt intalnite in timpul perioadelor de pasaj sau apar accidental. In listele taxonomice au fost incluse 295 de specii, cea mai mare parte fiind speciile care cuibaresc pe teritoriul Dobrogei. Cele mai multe specii dobrogene sunt cele cu raspandire larga pe teritoriul Europei si care reprezinta 38,8% din total. Speciile de origine asiatica reprezinta 23,7% din efectivele avifaunei, fiind urmate de speciile transpalearctice - 16,2%. In proportii mai scazute sunt reprezentate speciile mediteraneene - 10,9% si cele de origine arctica - 10,1%. Aceste ultime categorii apar mai ales accidental sau in timpul migratiei de iarna.

Mammalia. Fauna de mamifere salbatice a Dobrogei, cu cele 81 de specii citate, este una destul de bogata daca tinem cont ca ecosistemele din aceasta regiune nu sunt la fel de variate comparativ cu cele din restul tarii. Cea mai mare parte a aceste specii sunt cantonate in zonele impadurite din sudul si nordul Dobrogei ca si in Delta Dunarii, unde conditiile de habitat le ofera maxima protectie si resurse de hrana. Insectivorele sunt reprezentate prin 9 specii (Murariu, 2000), remarcandu-se soricidele - Sorex araneus, Neomys anomalus, Neomys fodiens, speciile genului Crocidura etc -    care exploateaza hrana deosebit de bogata intalnita in ecosistemele de tip palustru din lunca Dunarii si din Delta. Lagomorfele sunt reprezentate doar de o singura specie, si anume de iepurele european comun Lepus europaeus. Raspandit peste tot, dar mai abundent in zonele cu vegetatie naturala din centrul si nordul Dobrogei, dar si in unele arii protejate din sud si sud-est.

Rozatoarele reprezinta grupul cel mai numeros de mamifere din Dobrogea, alaturi de chiroptere. Intre cele 24 de specii (Murariu, 2004) se remarca speciile care populeaza habitatele de stepa si care reprezinta o componenta caracteristica Dobrogei. Din categoria rozatoarelor fac parte si doua specii invazive - Ondathra zibethica (bizamul) si Myocastor coypus (nutria). Chiropterele reprezinta al doilea grup de vertebrate ca numar de specii. 21 de taxoni (Decu, Murariu, Gheorghiu, 2003 ; Valenciuc, 2002) apartinand acestui grup au fost mentionati pentru teritoriul Dobrogei, insa apreciem ca datorita faptului ca asupra lor studiile au fost sporadice si limitate la doar cateva locatii din sudul si centrul Dobrogei numarul de specii de lilieci intalniti in habitatele terestre ale Dobrogei este mai mare. Din pesterile din sudul Dobrogei sau din zona masivului geologic Cheia au fost citate unele specii rare cum sunt Rhinolophus mehelyi, Myotis emarginatus, Myotis capaccinii - intalnite de asemenea si in Banat, Pipistrellus savii. Alaturi de speciile comune care au o raspandire larga - Myotis myotis, Myotes blythi, Rhinolophus hipposideros, Vespertillo murinus, aceste specii localizate au o mare importanta pentru biodiversitatea Dobrogei, alaturi de alte tipuri de animale. Studierea faunei de chiroptere - animale care fac parte dintre cele mai afectate de impactul antropic atat in mod indirect, datorita folosirii pe scara larga a insecticidelor cat si direct - se impune astfel cu precadere.

Mamiferele carnivore apar reprezentate in Dobrogea prin 14 specii (Murariu, 1995 ; 1996), insa fectivele acestora sunt mult mai reduse comparativ cu restul tarii. Faptul ca Dobrogea este relativ slab impadurita iar ecosistemele naturale sunt in mare masura afectate de activitatea omului face ca pradatorii de varf sa nu beneficieze de conditii optime. Grupul mamiferelor ierbivore de talie mare - artiodactilele - este reprezentat in Dobrogea prin aproape toate speciile cunoscute la noi in tara, cu exceptia celor caracteristice zonelor montane..

Mamiferele marine reprezinta o alta caracteristica speciala a faunei Dobrogei. In trecut, in dreptul litoralului romanesc erau mentionate patru specii din aceasta categorie - foca de Marea Neagra - Monachus monachus si cele trei specii de delfin. In prezent, foca este disparuta din dreptul litoralului nostru. Semnalari ocazionale mentioneaza insa aceasta specie din unele zone situate in fata coastelor romanesti insa necesitatile ecologice deoesbite ale focii ca si faptul ca sudul litoralului nostru este intens antropizat fac ca prezenta ei sa fie exclusa. Cele trei specii de delfin - Phocoena phocoena - marsuinul, Tursiops truncatus - delfinul mare si Delphinus delphis - delfinul comun, sunt si singurele specii care patrund in Marea Neagra. Larg raspandite in trecut, efectivele tuturor celor trei specii au cunoscut un declin drastic in ultimele decenii ale secolului XX datorita impactului generalizat asupra resurselor lor trofice si a mediului marin in general, alaturi de vanarea directa pe care in ciuda conventiilor internationale existente, unele din statele riverane Marii Negre nu le-au ratificat. Fenomenele de inflorire si patrunderea ctenoforului Mnemiopsis leidyi in Marea Neagra, ca si poluarea apelor stramtorii Bosfor (fenomen ce a determinat incetarea patrunderii in bazinul pontic a unor specii de pesti migratori) a facut ca stocurile de delfini sa cunoasca un recul puternic in toata Marea Neagra (Gomoiu, 1990).

Tabel 2 - Numarul de specii de animale (nevertebrate si vertebrate) din Dobrogea

Grupe taxonomice

Nr. sp.

Protozoa

Porifera

Coelenterata

Ctenophora

Plathelminthes

Nemertini

Nematoda

Acanthocephala

Kinorhyncha

Gastrotricha

Rotatoria

Phoronida

Bryozoa

Entoprocta

Chaetognata

Sipunculida

Mollusca

Annelida

Tardigrada

Crustacea

Chelicerata

Insecta

Diplopoda

Chilopoda

Echinodermata

Ascidiacea

Appendicularia

Cephalocordata

Pisces

Amphibia

Reptilia

Aves

Mammalia

TOTAL



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1672
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved