Alti amelioratori de sol organici

Alti amelioratori de sol organici

Alti amelioratori de sol organici. Gunoiul de grajd (sau balegarul) este un ameliorator de sol complet, continând toate elementele nutritive necesare plantelor. Compozitia chimica a gunoiului de grajd de diferite proveniente este prezentata în tab. 1.

Tab. 1 Compozitia chimica medie a gunoiului de diferite proveniente

Câteva dintre cele mai cunoscute caracteristici ale gunoiului de grajd, cu efecte pozitive sunt redate în cele ce urmeaza:

contine întregul complex de nutrienti necesar plantelor (cultivate);

este considerat un ameliorator de sol universal, corespunzator pentru toate plantele de cultura si pe toate tipurile de sol. Se foloseste cu precadere pe solurile degradate, slab aprovizionate / saracite în humus, pe cele nestructurate sau cu structura degradata, pe cele grele (argiloase) pe care le afâneaza, pe cele usoare (nisipoase) la care le îmbunatateste caracteristicile de retinere a apei;

în gunoiul de grajd procesele de mineralizare a materiei organice nu sunt rapide, datorita aportului de material vegetal folosit la asternut, astfel ca nitratii sunt eliberati treptat;

introdus în sol gunoiul de grajd contribuie la cresterea capacitatii calorice si a rezervelor accesibile de apa;

are o actiune benefica asupra activitatii macro si microorganismelor din sol, stimulându-le activitatea.

Mranita rezulta din fermentarea aproape completa a gunoiului. Este un ameliorator foarte eficient Compozitia chimica medie este urmatoarea: 14% materii organice, 0,98% N, 0,58% P₂O₅, 0,90% K₂O, 0,88% CaO. Cantitatea care se utilizeaza la hectar variaza între 20 si 60 tone.

Compostul se obtine prin fermentarea diferitelor resturi organice (paie, resturi de coceni, pleava, resturi de buruieni si de leguminoase, nutreturi depreciate, oase, pene, resturi alimentare, etc.), la care se adauga uneori substante minerale (var, cenusa, etc.). Strânse gramezi, aceste resturi se uda din când pentru a favoriza procesul fermentarii. Composturile se pot utiliza pentru refacerea tuturor terenurilor agricole în cantitati de 15 - 25 tone la hectar. Spre deosebire de gunoi are o actiune rapida, efectul facându-se simtit numai pentru un an sau doi.

O categorie deosebita de compost este reprezentata de amelioratorii de sol formati prin compostarea substratului epuizat de la cultura ciupercilor lignocelulozolitice Pleurotus (fig. 5), care reprezinta un ciclu integrat similar celor naturale.

De mentionat ca solutia este aplicata în cazul unor sub-produse rezultate la fabricarea biocombustibililor.

Biocombustibili sunt considerati una din solutiile la problema majora a generarii de bioxid de carbon cu efect de sera (a se vedea curs 7) deoarece cantitatea de CO₂ emisa prin arderea biocombustibililor este de aceeasi marime cu cea pe care plantele (sorg, rapita, porumb etc.) o absorb în perioada de vegetatie. Producerea de biocombustibili genereaza însa si o serie de probleme de mediu, ca de ex.: (i) posibilele practici de monocultura datorita cultivarii plantelor energetice, periculoase pentru viitorul utilizarii terenului agricol (mai ales sub aspectul protectiei plantelor); (ii) poluarea rezultata din utilizarea în exces a fertilizantilor si pesticidelor pentru o cultura non-alimentara, în care nu se aplica restrictiile de randament agricol si de contaminare impuse culturilor alimentare; (iii) excesul de co/sub-produse care ar putea genera deseuri suplimentare.

Bioconversia bagasei de sorg in amelioratori de sol în doua etape (cultivarea de ciuperci lignocelulozolitice pe bagasa de sorg zaharat si bioconversia substratului partial epuizat în amelioratori de sol) reprezinta o solutie tehnica eleganta, în care: (i) se valorifica superior un subprodus agricol (ciupercile comestibile fiind un produs alimentar valoros din punct de vedere nutritiv si cu un pret bun datorita gustului placut); se stimuleaza dezvoltarea rurala (ciupercariile fiind o solutie de dezvoltare a zonelor rurale) si se produce în final un ameliorator de sol cu activitate complexa (de protectie si nutritie) care contribuie la refacerea rezervorului de carbon recalcitrant din sol.

Activitatea complexa a amelioratorului de sol este datorata compostarii substratului epuizat de la cultivarea ciupercilor Pleurotus cu biopreparate cu eliberare controlata pe baza de microrganisme benefice plantelor de cultura (ciuperci din genul Trichoderma si bacterii Bacillus subtilis).

Fig.5. Ilustrarea procesului de biconversie a bagasei de sorg zaharat în amelioratori de sol cu eticheta ecologica – bioproduse cu actiune complexa.

Îngrasamântul vegetal (verde) este constituit din anumite plante care se cultiva în scopul încorporarii lor în sol odata cu lucrarile de baza. Plantele folosite ca îngrasamânt verde trebuie sa produca o masa vegetala cât mai bogata, într-un timp cât mai scurt si sa nu fie pretentioase fata de sol. Plantele utilizate în acest scop sunt în majoritatea lor leguminoase (lupin, mazare, mazariche, sulfina, etc.), însa pot fi folosite si alte plante ca de exemplu secara, floarea soarelui, rapita, mustarul si altele. Aceste plante pot fi utilizate singure sau în amestec de mai multe specii. O modalitate eficienta de obtinere si utilizare a acestora o constituie practicarea culturilor intercalate (curs 12). Efectele acestui tip de ameliorator se apropie foarte mult de acel al gunoiului de grajd. Are o actiune favorabila asupra activitatii florei si faunei solului, pe o perioada de timp de 2-3 ani, amelioreaza proprietatile fizico-chimice ale solului si contribuie semnificativ la refacerea rezervei de glomalina din materia organica din sol datorita existentei unor procese de rizodepunere. Îngrasamintele verzi se pot aplica pe orice tip de sol, dar au o eficienta mai mare pe soluri sarace în materie organica (protosoluri, soluri podzolice si nisipoase).