Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


Filtrul nuce

Chimie

+ Font mai mare | - Font mai mic




DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Sistemul periodic al elementelor
Echilibrul de sublimare (Echilibrul solid-vapori)
Aurul si Argintul
SCHEMA SIMPLIFICATA A UNEI INSTALATII DE REFORMARE CATALITICA
SPECTROMETRIE DE MASA - Aplicatii in chimia polimerilor
Apa H2O
Teorema lui Nernst
PREGATIREA TITEIULUI PENTRU PRELUCRARE
APLICATII NUMERICE REZOLVATE
Determinarea entalpiei de dizolvare



Filtrul nuce

1 Descrierea filtrului nuce

Din instalatia de dedurizare a apei prin procedeul var soda am prezentat utilajul filtrul nuce.





Filtrul nuce este un recipient de forma cilindrica (paralelipipedica) cu sau fara capac superior si care are in interior, deasupra fundului, un gratar cu strat filtrant asezat in pozitie orizontala. Stratul filtrant este format din tesatura metalica, textile sau de alta natura, completat uneori cu azbest, vata de sticla…

Deasupra stratului filtrant exista presiunea coloanei de lichid, iar sub fata inferioara a stratului filtrant apare o depresiune datorita unui sistem de produs vidul. Datorita acestei diferente de presiune este accelerata filtrarea, dupa care precipitatul este spalat. Uneori se foloseste o baterie de mai multe filtre.

Materialul de constructie al filtrului se alege in functie de proprietatile substantei care se filtreaza si poate fi : lemn, otel, cupru, fonta emailata, material ceramic.

2 Schema de principiu a filtrului nuce

3 Exploatarea filtrului

Ø    Pornirea filtrului

Pentru a porni un filtru se vor efectua urmatoarele lucrari:

Ø     controlul starii generale a utilajelor (corp, sisteme de fixare a corpului, gratare, etansarile);

Ø     controlul stratului filtrant (prinderea stratului filtrant pe gratar, starea tesaturii, calitatea stratului filtrant, regenerarea);

Ø     se va face controlul echipamentelor anexe ale utilajelor (conducte, vase, rezervoare, pompe de vid, suflante, dispozitive de deprindere a precipitatelor, dispozitive de actionare-filtru celular rotativ);

Ø     deschiderea robinetului la conducta de evacuare filtrant;

Ø     deschiderea robinetului la pompa de vid;     

Ø     deschiderea conductei de alimentare cu suspensii.

Ø    Controlul si supravegherea procesului de filtrare

Etapele filtrarii:

Ø     filtrarea;

Ø     spalarea precipitatului;

Ø     zvantarea precipitatului;

Ø     desprinderea precipitatului;

Ø     scoaterea lui.

La filtrele cu functionare discontinua procesul de filtrare are loc pana cand precipitatul ajunge la o valoare optima a grosimii straturilor.

Pe toata durata optima de filtrare se controleaza:

Ø     debitul de alimentare cu suspensii;

Ø     presiunea;

Ø     depresiunea necesara filtrarii (prin indicatiile AMC- urilor);

Ø     calitatea filtrului;

Ø     debitul de filtrant;

Ø     consumul specific de energie electrica.

Dupa oprirea filtrarii se trece la spalarea precipitantului care se poate efectua in doua variante:

Ø     spalare simpla (consta in introducerea lichidului de spalare in acelasi sens ca suspensia. Lichidul de spalare va strabate acelasi traseu ca si suspensia);

Ø     spalare in adancime (cand lichidul de spalare este introdus in sens invers cu sensul suspensiei-filtru cu strat granular).

In timpul etapei de spalare a precipitantului se supravegheaza urmatorii parametrii tehnologici:

Ø     debitul apei de spalare

Ø     presiunea apei de spalare

In functie de cerintele proceselor tehnologice dupa spalarea

precipitantului acest lucru se realizeaza prin suflare de aer comprimat la presiunea si debitul precizat de procesul tehnologic.

Urmatoarea etapa este desprinderea precipitantului care se poate realiza fie manual, mecanic in functie de tipul de filtru

Ø     la filtre cu descarcare mecanica a precipitantului se supravegheaza:

Ø     functionarea optima a dispozitivului de desprindere a precipitatului si dirijarea acestuia catre instalatiile de colectare (cuve, rezervoare);



Ø     stratul filtrant poate fi regenerat in vederea folosirii la o noua filtrare, fie prin suflare cu aer comprimat sau prin spalare cu apa la presiune si debit revazut la procesul tehnologic.

Ø     la filtrele cu functionare continua:

Ø     durata fiecarei etape de lucru a procesului de filtrare este terminata de constructia capului de distributie (de alimentare cu suspensie).

In timpul functionarii filtrului se urmaresc urmatorii parametrii:

Ø     debitul, depresiunea sau supravegherea din conductele celulelor

Ø     consumul de energie electrica

Ø     comportarea cutitului pentru desprinderea precipitantului

Ø     turatia de tambur

Ø     calitatea filtrului continutul de faza lichida din precipitat

Ø     . Oprirea filtrului

Se inchide conducta de alimentare cu suspensie si utilajul functioneaza pana se elimina complet precipitatul din utilaj.

4 Revizia si reparatia filtrului

Lucrarile de intretinere curenta la filtrele cu functionare discontinua sunt:

Ø     curatirea periodica – stratul filtrant (daca nu se face regenerarea);

Ø     refacerea etansarilor uzate;

Ø     reparatii la corpul utilajelor, la vase, rezervoare la transportoare, pompe suflante (pentru filtrele cu functionare continua);

Ø     intretinerea curenta la pompa de vid;

Ø     suflanta cu aer comprimat;

Ø     conditii, etansari, armaturi la sistemul de actionare.

Ø     filtrele rotative se uzeaza mai repede periodic se impune demontarea capacului de distributie si controlarea stari suprafetei inelelor;

Ø     la asamblarea dupa reparatii este necesar sa se acorde o atentie deosebita finisarii suprafetelor de lucru ale discului      capului de distributie;

Ø     cea mai eficace este prelucrarea prin rodare cu pulberi abrazive. Dupa reparare, se face proba in gol timp de 10 – 12 ore;

Ø     filtrele cu tambur rotativ sunt usor de manevrat prin faptul ca se alimenteaza continuu, lichidul fiind absorbit in interiorul tamburului, iar de aici este evacuat prin conducte in timp ce precipitatul se obtine mecanic;

5 Incidente functionale

Principalele elemente care hotarasc asupra sigurantei functionale a utilajelor sunt :

Ø     manevrarea utilajului si conducerea lui (pornirea, oprirea, supravegherea, functionarea);

Ø     montajul utilajului (asamblarea si montarea in instalatii);

Ø     starea de uzura a utilajului.

Pentru orice tip de utilaj (instalatie) incidentele functionale in timpul functionarii se pot grupa conventional in:

Ø     defectiuni (uzuri anomale, precace ale pieselor si subasamblelor, componente);

Ø     avarii (distrugeri partiale sau totale ale utilajului).

Sub aspectul cauzelor care genereaza aceste incidente functionale se subliniaza ca:

Ø     incidentele functionale pot fi o consecinta a unor greseli de manevra, greseli de montaj, stari de uzura avansata sau reparatie necorespunzatoare, aceste cauze au un caracter aliator si probabilitatea aparitiei lor creste odata cu complexitatea utilajului, varsta acestuia.

Cauzele de mai sus pot actiona succesiv sau simultan izolat sau in grup alcatuind complexe de cauza, de cele mai multe ori de sesizat in ceea ce priveste originea si montatul acestuia.







Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1944
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site