Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


SAREA DE BUCATARIE

Chimie

+ Font mai mare | - Font mai mic




DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
DISTILAREA STAS
Membrane si procese de membrana
Legea lui Henry. Echilibrul izoterm lichid-vapori (gaz-solutie)
COMBUSTIBILI MINERALI
Tehnologia de obtinere a polistirenului rezistent la soc
Detergenti .Sapunuri. Substante tensio-active
Staurolit - (Fe,Mg)2(Al,Fe)9O6(SiO4)4(O•OH)2 - rombic
Clorura de calciu - DEPOZITARE, AMBALARE
Clorul - Simbol : Cl - Proprietati fizice si chimice
Retele cristaline



SAREA DE BUCATARIE

Istoricul sarii





Nu se stie cine si in ce imprejurari a folosit sarea pentru prima oara, dar timpuri stavechi, peste care s-a depus praful miilor de ani, se stie ca sarea s-a folosit ca ea a constituit mari preocupari pentru a fi obtinuta si chiar s-au purtat razboaie si s-au cucerit tari si subjugat popoare pentru a fi stapanita.

Daca am studia documente din vechime, am putea gasi ca Pliniu cel Batran afirma ca exploatarea sarii a inceput sub al patrulea imparat al Romei Ancus Marcius, prin numirea a doi cenzori denumitisalinatoressi care se stie ca au introdus impozitele pe sare.

Scrieri din China ne arata ca sarea se obtine prin fierberea si evaporarea apei de mare, iar locuitorii Chinei erau obligati sa plateasca darile de sare. In Egipt sunt cunoscute cu mii de ani in urma lacurile de sare, pe malurile carora sarea se depunea sub forma cristalizata, urmare a evaporarii sub actiunea caldurii solare.

Compozitie chimica

NaCl este format din: 39,4% Na si 60,6% Cl.

Din punct de vedere al compozitiei cimice, in saline continutul in NaCl este pentru sarea alba de 99,94% la Slanic Prahova si intre 99,8 pana la 99,6% la celelalte saline, cu calitatea cea mai slaba – sortul de sare vanata, cu continut in jur de 97 pana la 99%.

Masa mol este de 58,45. Cristalizeaza in retea ionica de tip cub cu fete centrate, in care fiecare ion de Cl- este inconjurat la distanta agala de 6 ioni de Na+ si invers, rezultand o coordonare Na: Cl= 6: 6, ionii de Na+si de Cl- ocupand alternativ modurile retelei cristaline. Are d. 2,1- 2,6; p. t 804o c, p. f. 1440o c, luciul sticlos, duritatea 2, casanta, clivaj perfect dupa suprafata de cub.

Proprietati chimice

Propritatile sarurilor:

Ø     Reactioneaza cu metalele: CuSO4 + Fe= FeSO4 + Cu

Ø     Reactioneaza cu bazele: CuSO4+ 2 NaOH= Cu(OH)2 Na2SO4

Ø     Reactioneaza cu acizii AgNO3+ HCl= AgCl+ HNO3

2 NaCl H2SO4= Na2SO4 2HCl

BaCl2 H2SO4= BaSO4 2HCl

Ø     Unele saruri se descompun prin incalzire

CaCO3= CaO CO2

Proprietati fizice si mecanice

Greutatea specifica a sarii este cuprinsa intre 2,00- 2,2 tf/m3 referindu-ne la sarea pura, fara intercalatii.

Duritatea se inscrie intre 2 si 3, adica intre gips si calcar. Duritatea cea mai mare o are sarea vargata si cea mai mica sarea alba.

Rezistenta la compresiune variaza in functie de incarcare aprobei, forma, structura cristalina, stratificatii etc.

Din probele executate se constata:

Ø     Limita de elasticitate(sarcina, in kgf/cm2 , pana la care sarea se comporta ca un material elastic) este de 15- 25 kgf/cm2

Ø     Limita deformatiilor plastice de la 25 la 100 kg/cm2 sarea se comporta ca un material plastic, dar deformatiile sunt foarte mici. Aceasta zona se numeste regim al deformatiilor plastice mici;

Ø     Limitele deformatiilor plastice mari cuprinse intre 100kgf/cm2 si ruperea probei.

Rezistente mecanice, trectiunea, forfecarea si incarcarea arata valori foarte variate pentru calitatea sarii. Astfel, pentru rezistenta la tractiune, valoarea medie este de 18 kgf/cm2- cu 9,4 pentru sarea alba , 16,2 pentru cea vargata si 28,5 pentru cea vanata.

Forma zacamintelor

Zacamintele de sare se prezinta sub forma de masive, cu apreciabile intinderi in suprafata si adancime.

Din punct de vedere geologic, in Romania sunt cunoscute depozite evaporitice asociate cu roci carbonifere sau cu roci detritice, apartinand mai multor nivele stratigrafice. Sarea se gaseste numai in Triasic si Miocen. In special Miocenul prezinta in tara noastra o extindere mai larga de sare si saruri de K cu acumulari de importanta economica.

Din punct de vedere geologic masivele reprezinta o forma secundara de zacamant rezultata prin modificarea formei primare datorita presiunilor tectonice tangentiale, care au facut ca sarea fiind plastica sa se aglomereze si sa strapunga stratele acoperitoare.

Diapirismul sarii a fost explicat prima oara de L. Mrazec (1867- 1944) fiind definit ca „procesul prin care rocile plastice si cu densitatea mica sub actiunea presiunii din scoarta Pamantului , migreaza din zonele profunde spre suprafata, boltind si stapungand straturile acoperitoare”.

Doua tipuri de masive de sare din Romania au fost studiate si s-au intocmit sectiuni: cel de la Ocna Muresului, cel de Praid, dupa lucrarile lui I. Popescu Voitesti si care demonstreaza orientarea si strapungerea pe care a capatat-o masivul de sare ca rezultat al fortelor si presiunilor tectonice, iar zacamantul de la Slanic, fotografiat, demonstraza cutarea straturilor de sare dupa un unghi aproape vertical si sub forma de conuri cu varfurile rotunjite.

Cutarile straturilor de sare, fie simple sau cutari complexe cand fortele tectonice au lucrat in doua sau mai multe directii, dau aspecte variate zacamintelor si chiar in acelasi zacamant.

Zacamintele de la noi din tara sunt formate in axclusivitate din clorura de sodiu, cu variate grosimi si aspecte de culori cenusie – vanat datorita unor fine impuritati de pulbere argiloasa.

Mod de prezentare

Sarea se prezinta sub 3 forme:



Ø     Sarea alba: in care predomina cristalele albe transparente. Forma lor este uneori modificata datorita fortelor tectonice la care au fost supuse. Continutul in ClNa este 99,9%;

Ø     Sare vanata: denumita si pamantoasa, este un agregat cu cristale mici cu depuneri de anhidrit, praf argilos foarte fin sau chiar substante bituminoase intre ele, care-i confera si un miros caracteristic;

Ø     Sare vargata: un amestec de sare alba si sare vanata cu caracteristici comune primelor doua calitati.

Surse si origine

O sursa imensa de sare o constituie apa oceanelor si a marilor in a caror apa se dizolva multa sare. In unele tari, mai ales in regiunile calde oamenii extrag sarea din apa marii. Apa marii contine in medie de 35g de sare la litru. Aceasta sare este adusa de catre fluviile, ale caror ape desi dulci, contin infime cantitati de sare. Cantitatea de sare din apa marilor variaza : valori mai ridicate in regiunile calde, unde evaporarea apei este mai intinsa , ca in Marea Rosie 40g/l si mai scazute ca in regiunile polare.

Obtinerea sarii din apele marilor s-a facut in asa zisele saline marine, in care apele sarate sunt dirijate prin canale in spatii mari de evaporare naturala, unde sub actiunea caldurii solare are loc cristalizarea si depunerea sarii care se scoate manual sa mecanizat si apoi este transportata la locurile de utilizare

A doua sursa de sare o constituie zacamintele solide de sare , care sunt si ele foarte raspandite pe glob. Conform teoriei pragurilor sau barierelor , cu milioane de ani in urma cand bazinele marilor si oceanelor au inceput sa-si restranga suprafata si au inceput sa apara noi uscaturi continentale, s-au format si unele golfuri si mari cu apa sarata care erau despartite de restul apelor prin bariere de uscat.

Apa din golf avea o concentratie agala cu apa marii, cu care golful comunica la suprafata. In apa golfului traiau aceleasi vietati, animale si plante, ca si in apa marina.

Lacuri sarate : in regiunile desertice suvoaiele si cursurile temporale de apa se varsa in lacurile situate pe fundul depresiunilor inchise, fara iesire spre mare, ex. Marele Lac Sarat din Statele Unite. Uneori apa dispare aproape complet lasand locul unor intinderii desertice sarate numite sebka in Sahara Moarta, situata in mijlocul desertului Indeea este cea mai sarata din lume. Un exemplu de lac sarat de la noi din tara este lacul Techirghiol, care detine saruri mai mari decat in apa Marii Negre. Este asa de sarata incat nici un peste nu poate trai aici: 288g si 325g la litru de apa.

Zacaminte

Prin harti intocmite de geologi s-a dovedit ca sarea exista pe toate continentele, dar se gaseste cu precadere in tarile din emisfera boreala. In Europa sunt cunoscute zacaminte bogate de sare :

Ø     Polonia cunoscuta mina de la Wieliczka exploateaza de peste 1000 de ani in urma

Ø     Germania cu zacaminte bogate la : Hanovra si Westfalia;

Ø     Anglia cu zacamintele de la Cheshire, la sud de Liverpool

Ø     Franta cu regiuni salifere in Lorena, cunoscute din sec. X.

Ø     Spania cu salinele de la Cordoba din Catalonia, precum si cele din bazinul Elbrului, la Zaragoza si Soria;

Ø     Elvetia poseda saline in departamentul Vaud, si cele din Aargau si Basel;

Ø     Italia cele mai mari resurse marine

In America de Nord se gasesc zacaminte in statele: New York, Pennsylvania, Ohio, West Virginia si Mighigan, intinse pe o suprafata de cca. 70 mii km2. In alte regiuni, ca in Kansas, Colorado, Oklahoma, Texas si New Mexico, zacamintele se intind pe o suprafata de aprox.100 mii km2.

In Rusia, zona europeana, in regiunile Marii Negre, Marea de Azov si Marea Caspica, ca si in zona asiatica cu prelungiri in Mongolia si in China. Sunt cunoscute zacamintele din bazinul Donetului, la Slaviansk si Artiomovsk, la Iletk si Solikamsk. De asemenea, in Bielorusia si Ucraina apuseana.

Zacaminte mai mici se gasesc in Asia de Sud si in Africa.

Un aport important in determinarea varstei zacamintelor de sare

In prima parte a prezentarii s-a aratat ca formarea zacamintelor de sare este de origine marina, desi „originea sarurilor din insasi apa marii nu este indeajuns lamurita” (I. Bancila).

In vedera stabilirii virstei zacamintelor de sare de la noi din tara, un colectiv condus de micropaleontologul de seama T. Iorgulescu, au executat pentru cele sapte zacaminte (Ocnele Mari, Slanic, Cacica, Ocna Sugata, Ocna Dej) 1331 probe care au fost analizate micropaleontologic la laboratorul infiintat de Ministerul Industriei Chimice si stabilite cu autoritate varstele zacamintelor de sare. Aceasta operatie se poate face pe de o parte prin fixarea axacta avarstei in raport cu formatiunilor din jur.

Sarea in Romania – raspandire:

Pamantul tarii noastre cuprinde nenumarate zacaminte de sare si de lacuri sarate, iar exploatarea sarii se cunoaste si este dovedita de unele descoperiri arheologice si de unele documentedin cele mai indepartate timpuri. O harta a zonelor salifere din tara noastra ne arata existenta unor zacaminte sub forma unei fasii late de zeci de kilometri, care incepe pe malul drept al Oltului unde se afla in exploatare salinele de la Ocenele Mari si cuprinde toata zona subcarpatica a Munteniei si Moldovei cu saline in exploatare sau inchise ca cele de la Doftana, Slanic Prahova, Targul Ocna si Cacica in Bucovina, iar in Transilvania masivele de sare inchid o zona aproape continua cu salinele de la Praid, Ocna Dejului, Ocnele romane (azi parasite), de la Turda, Ocna Muresului si Ocna Sibiului, de asemenea, parasita. In nordul tarii, in Maramures se afla cele mai vechi saline din tara noastra, cu vestigii care dovedesc exploatarea la suprafata din erele de piatra si de bronz. O serie de lacuri sarate impanzesc tara, unele dintre ele fiind folosite de multa vreme ca statiuni balneare. Sunt cunoscute lacuri Techirghiol, lacurile sarate de la Slanic Prahova, lacul de la Telega, lacul Ursului de la Sovata, Ocna Sibiului, lacul Amara din Campia Baraganului, Ocnele Mari.

Salina de la Slanic Prahova:

Sarea din zona subcarpatica, in care se inscrie aceasta salina, s-a format in trecutul geologic in golfe si lagune marine putin adanci, acolo unde concentratia era mai puternica in conditii de caldura si ariditate. Ulterior, in timpul unor miscari tectonice, sarea s fost deplasata din locurile initiale de formare, in unele cazuri constituind adevarati munti de sare, aflati uneori foarte aproape de suprafata, cum este si cazul celui de la Slanic Prahova. Aparitia lui la zi sta in legatura cu exploatarea sarii care a inceput aici in secolul al-XVIII-lea prin doua ocne. Una dintre acestea s-a prabusit, formandu-se actualul lac sarat Baia Baciului, prabusirea antrenand si rocile de deasupra si dizgolind si masivul de sare, care a devenit un munte la zi.

Prima ocna de sare a fost deschisa aici de catre spatarul Mihail Cantacuzino, pe vremea domnitorului Constantin Brancoveanu.

Acest masiv salin are forma unei uriase lentile, lunga de 5-6 km, lata de 2-3 km. si groasa de cca.600m. In ceea ce priveste cantitatea de sare inmagazinata in el si care este de foarte buna calitate se apreciaza ca ar putea alimenta intreaga populatie a planetei timp de 400 ani.

In miezul masivului de sare se afla faimoasa Grota a Miresei, care nu este o grota naturala (pestera), cum am fi tentati sa credem, datorita numelui, ci o veche salina parasita. Dupa cum se stie la Slanic Prahova, ca si in multe alte locuri de acest fel, exploatarea sarii se facea initial in incaperi sub forma de clopot. Extragerea din aceasta salina cunoscuta pe vremuri de „Ocna de la Mihai Olteanu”, a inceput in anul 1785 si a fost intrerupta 53 ani mai tarziu ca urmare a marelui cutremur din 1838, cand a fost inundata.

Alt punct de atractie il reprezinta sculpturile in sare din vechea ocna, la 230m adancime, realiazata de catre sculptorul Justin Nastase. Este vorba de bustul regelui dac Decebal, si cel al imparatului roman Traian, alte lucrari infatisand scene memoriale din istoria patriei. In fosta cancelarie a salinei, un monument de arhitectura datand din anul 1800, realizat in stil caracteristic zonei, s-a amenajat muzeul sarii printre putinele de acest fel din lume.



Istoricul exploatarilor:

Cercetarile efectuate in secolul al XVIII lea si XIX- arata existenta exploatarilor de sare inca din era de piatra, gasindu-se scule diverse, ca ciocane si dalti executate din piatra si cu care localnicii lucrau in zona de nord a tarii.

Au fost gasite vestigii ale epocii bronzului in regiunea minieara submaramuresana in 1917, cand s-a gasit o camera circulara cu vatra la 16,12 m si cu diametrul de 13,8m inalta de 4,74 m, in care erau resturi de lemn de mina, funii diverse si scule.

In descoperirile de Ocna Sugata si Costiu s-au gasit, la adincimea de 9- 16,5 m, obiecte din bronz care erau folosite la exploatare in acele vremuri.

Exploatarile incepute in Maramures au fost continuate si in vremea romanilor, care le-au extins si transportau sarea in tot imperiul. S-au gasit urme ale exploatarilor romane la Salina Ocna Muresului, Turda, Cojocna, Ocna Dejului si Domnesti; posibil sa fi existat exploatari si la Ocna Sibiu si dincoace de Carpati, in zona Slanicului si Ocnele Mari pe valea Oltului. Minele romane erau camere lungi de 15-30 m, deschise la zi si cu exploatare cu lucrari la vatra. Din timpul romanilor se cunosc 18 mine mari si 11 mine mici care au fost exploatate chiar si dupa 274 an in care legiunile romane s-au retras din Dacia.

Cu ocazia deschiderii unor noi mine, cum au fost in 1777 cele denumite Iuliana, s-au gasit urme ale unor vechi exploatari care au avut loc cu sute si mii de ani in urma. Unele din cele deschise in 1799 (Bogdan) -1802 (Mihai), 1821 (Dragos Voda fost gavril) erau in functiune inca in 1930.

Desigur ca dupa cel de-al doilea razboi mondial, exploatarile in aceasta zona au scazut, datorita asezarii excentrice a regiunii fata de restul tarii, care de altfel poseda zacaminte bogate si in diverse regiuni cu economicitate in transporturi catre beneficiari.

In Muntenia unele date atesta existenta salinelor in exploatare la Ocnele Mari, inca dinaintea sec. al XV lea si al XVI lea, ca si cele de la Slanic , Doftana si Telega.

Metode de exploatare

Ø     Exploatare la zi: adica in cariere, extragerea sarii facandu-se sub cerul liber. Aceste exploatari erau mici, cu lucrul exclusiv manual.

Ø     Exploatarea in subteran:

Metoda de exploatare prin goluri sub forma de clopot. Se sapau 2      sau 4 puturi trecand prin stratul de pamant si cativa metri in stratul de sare. Acestea se captuseau cu scanduri si se izolau contra infiltratiilor cu piei de bivol. Pentru taierea sarii se folosea aceleasi scule ca si la salinele exploatate la zi: ciocane de diferite forme, pene, dalti, rangi, etc. Extragerea se facea cu crivacul. Acest obiect a fost folosit inca din anul 600 in salinele din Maramures. Crivacul sau vartejul cu cai consta dintr-un tambur cilindric de lemn, cu ax vertical actionat de mai multe perechi de cai. Iluminatul in mina era rudimentar, asigurat de lumanari, si mai tarziu de lampi cu petrol, iar aerajul se facea numai prin putul de extractie.

Metoda de exploatare prin camer. Metoda a fost introdusa in 1777 in salinele de la Maramures, la Costiu, Sugatag si Ocna Slatina. Camerele au avut o prima forma de ogiva, asemanatoare bisericelor gotice, iar mai tarziu forma trapezoidala cu baza mica in sus. Taierea sarii se facea de sus in jos; la inceput manual folosind ciocanul, tarnacopul, pene, etc., apoi mecanic prin folosirea havezei. Cu havezele se pot executa taieri pe orizontala si pe verticala. In ultima vreme salinele au fost dotate cu utilaje moderne de perforare gaurilor de mina pentru explozivi.

Ø     Exploatare umeda a sarii: procedeul de extracsie umeda s- apracticat de multa vreme, cu scopul obtinerii sarii sub forma de solutie cu concentratie maxima care, prin evaporare, sa dea sarea cristalizata. In ultima vreme, industria produselor sodice a impus exploatarea umeda, ca fiind cea mai ieftina si care asigura concentratia maxima a saramurii. Cum in lume peste trei sferturi din productia de sare se consuma in industrie, putem aprecia aportul substantial al exploatarii umede si folosirea la transportul soleductelor.

Metode de extractie

Metodele de extractie a sarii de bucatarie depinde de tipul si caracterul surselor si se imparte in: extractia sarii geme, a sarurilor din lacurile sarate din apa marilor si a oceanelor.

Extractia sarii geme din masivele mari se face prin lucrari miniere subterane (saline) sau prin conducte.

Extractia sarii din lacuri sarate si din limanuri sarate continentale se face prin evaporarea artificiala a apei sub actiunea caldurii solare. Sarea depusa se colecteaza manual, cu ajutorul lopetilor, sau mecanic, cu ajutorul excavatoarelor cu cupe. Pe aceasta cale se obtine cca. 50% din sarea extrasa pe plan mondial.

Extractia sarii prin metoda bazinelor se foloseste in cazul prelucrarii apelor limanelor sau ale lacurilor separate de mare prin damburi de nisip avand nivelul de apa sub nivelul apei de mare. Alimentarea acestor bazine se face prin canale. In acest scop se utilizeaza bazine special amenajate de tip: pregatitor (decantoare), de rezerva si de depunere, in care are loc cristalizarea sarii de bucatarie.

Extractia sarii din izvoare sarate, naturale sau artificiale (sonde cu curent de apa, la 20 – 25 atm), se face prin evaporare in rezervoare la temperatura de 80oc. Extractia sarii din solutiile concentrate se poate realiza si prin metoda cristalizarii prin racirea saramurii la temperaturi joase.

In ultimi ani s-au elaborat metode noi de extractie a sarii de bucatarie prin dubla descompunere cu ajutorul clorurii de magneziu sau de calciu, fara consum de energie.

Utilizarea sarii

Sarea de bucatarie se utilizeaza in industria lacurilor si vopselelor, sapunurilor, colorantilor, pielariei textila, grasimilor, uleiurilor, tutunului, hartiei, maselor plastice in procesele de oxidare cloruranta, in medicina etc.

Sarea a fost folosita la inceput numai in alimentatie si ulterior la conservarea pestelui si a carnii, la tabacarie in timpurile din urma in industrie.

Daca ne-am referi la tara noastra, asa cum am mai aratat, statistica anului 1938 indica o productie de cca. 200 de mii de tone de sare, din care numai 40% era consumata in industrie si 55% fiind consumul alimentar.

Importanta sarii de bucatarie

Clorura de sodiu, NaCl este indispensabila vietii oamenilor si animalelor. Participand la formarea unor sucuri digestive, NaCl este introdusa zilnic in organism sub forma de sare de bucatarie. Solutia cu clorura de sodiu cu concentratia de 0,9%, avand aceeasi concentratie cu plasma sangvina, se foloseste in medicina ca ser fiziologic.

Sarea in industrie

Cele doua elemente, Cl si Na, pe care le contine sarea si-au gasit vaste domenii de utilizare in industrie, de la primele si cunoscutele produse soda calcinata si soda caustica, la caidul clorhidric si unele produse clorurate pana in zilele noastre cand se obtin produse cu eficienta economica importanta ca: insecticide, materiale plastice, cauciucuri, dizolvanti, si produse clorurante in industria petrochimiei.

Repartizarea utilizarii clorului in 1975 pe plan mondial era urmatoarea:

v    11,4 mil t. adica 46% - pentru produse organice clorurate

v    5,2 mil t, adica 25% - clorura de vinil

v    3,5 mil t, adica 14% - produse anorganice clorurate

v    2,7 mil t, adica 11% - celuloza si hartie

v    2 mil t, adica 8% -alte utilizari



Soda caustica

v    30% reprezentand 8,7 mil t, produse chimice diferite

v    14%reprezentand 4 mil t, industria de celuloza si hartie

v    10% reprezentand 2,9 mil t, matase si celofan

v    9% reprezentand 2,5 mil t, industria aluminiului

v    5% reprezentand 1,45 mil t, industria sapunului

Soda calcinata

Soda se cunoaste de multa vreme si a fost folosita din cele mai vechi timpuri la fabricarea sapunului, a sticlei, fiind extrasa fie din cenusa unor plante cu continut ridicat de carbonat de sodiu si potasiu, fie din lacuri sodice care prin cristaliuare dau soda.

v    50% reprezentand 13,5 mil t, industria sticlei

v    22% reprezentand 5,94 mil t, produse chimice

v    6% reprezentand 1,62 mil t, industria sapunului

v    22% reprezentand 5,94 mil t, alte utilizari

Soda acustica

a)   Soda caustica prin caustificare, se obtine din solutiile de carbonat de sodiu prin caustificare cu var sub forma de lesie care decantata se concentreaza pana la topitura.

b)   Soda caustica electrolitica are la baza experienta lui Davy (1808) care a descompus electrolitic clorura de sodiu separand la anod clorul, iar la catod hidrogenul impreuna cu solutia de NaOH.

Industria de soda si clor din Romania

Industria de soda calcinata si caustica prin caustificare

In tara noastra prima fabrica de soda a fost construita in 1896 la Ocna Muresului, alimentata cu sare de la ocnele din localitate si calcar de cea mai buna calitate de la carierile din apropierea orasului Turda. La inceput uzina avea ca productie numai soda calcinata si soda cristalizata, iar in 1908 – 1909 si sectia de soda caustica prin caustificare.

A doua uzina de soda calcinata s-a construit in 1959 la Govora, cu alimentare cu saramura de la Ocnele Mari si calcar de la cariera Pietreni – cu o productie de soda calcinata, caustica, romsil, silicat de sodiu, soda grea, site moleculare.

Soda caustica electrolitica si clorul

Uzinele chimice Turda – au fost puse in functiune in 1913 cu 19 celule tip Solvay cu catod de mercur. In 1924 s-a pus in functiune instalatia de clor lichid si acid clorhidric. Distrusa in 1994 s-a repus in functiune la inceput cu celule betonate, iar ulterior celule metalice cauciucate si cu o sarcina de 30 KA. S-au dezvoltat instalatii de clor lichid, acid clorhidric, clorura de var, clorura de vinil, etc.

Uzinele chimice din Tarnaveni – electroliza clorurii de sodiu s-a pus in functiune in 1924, lucrand pana la 1938 cu 35-38 celule pe procedee cu diafragma orizontala sistem Billiter. Diafragma era formata dintr-o panza metalica peste care se aseza un strat uniform de sulfat de bariu in vata de asbest.

Combinatul chimic Borzesti – a intrat in functiune in 1960 cu 182 celule. In 1964 s-au pus in functiune si 44 de celule cu catod si mercur si pile verticale. Combinatul s-a dezvoltat cu diverse produse clorurate ca: insecticide clorurate (HCH), ploriclorura de vinil, clorura de aluminiu, de var si de calciu, cloroform, clorura de metilen.

Combinatul petrochimic Ramnicu Valcea – prima electroliza a fost pusa in functiune in 1968.

Combinatul petrochimic Giurgiu – a fost recent pus in functiune, cu instalatii de diafragma de tipul cel mai modern si capacitate de 200mii t/an NaOH, fiind dotata de asemenea cu instalatii moderne de acid clorhidric, tetraclorura de carbon, etc.

Astazi, industria chimica din tara noastra asigura:

Soda calcinata – aproximativ 1mil. t, din care cca.53% soda grea;

Soda caustica – cca.885 000 t, din care 650mii electrolitica cu prevederi de majorare cu inca 50%

In ultimele decenii, sarea, ca materie prima, a insemnat un aport deosebit in dezvoltarea industriei chimice si a atras, ca o consecinta favorabila, modificari esentiale in sectoarele economice. Acest aspect s-a datorat valentelor mari de folosire a clorului in produse care au deschis drumuri fundamentale in obtinerea unor grupe mari si importante de produse ca insecticide, materiale plastice si cauciuc, coloranti, medicamente, solventi, la randul lor cu mii de sortimente variate si cu proprietati care le confera grad superior de folosire.

Concluzii

Sarea este un mineral foarte rapandit in natura si a fost folosit din cele mai vechi timpuri, castigand in ultima vreme un rol important in industrie. Gama larga de produse ce se pot obtine din sodiu si clor (cele doua elemente de baza ale sarii) ii confera un loc primordial si o putem alatura titeiului, carbunilor si gazelor naturale, ca auxiliar de pret al industriei chimice.

Tara noastra, cu zacaminte importante de sare si cu experienta de mii de ani in exploatare, a tinut pasul continuu cu valorificarea zacamintelor la cel mai inalt nivel al tehnicii si in domeniul valorificarii s-a incadrat cu uzine de productie competitive.








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1035
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site