Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


Briareu - ALEXANDRU ODOBESCU

Fabule ghicitori

+ Font mai mare | - Font mai mic



DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Sarea in bucate - PETRE ISPIRESCU
Epitemeu si Pandora - ALEXANDRU ODOBESCU
GHICITORI DESPRE OBIECTELE SCOLARULUI
GHICITORI
La urat - ION CREANGA
GHICITORI DESPRE OBIECTE DE UZ CASNIC
Povestea lui Stan Patitul - ION CREANGA
GHICITORI DESPRE CURATENIE
Calul Balan - ION CREANGA
GHICITORI DESPRE CORPUL OMENESC


Briareu - ALEXANDRU ODOBESCU

Mare nemultumire era in palatele Olimpului, locas al zeilor nemuritori, de cand Zeus biruise pe zeii cei batrani si se asezase cu sila pe scaunul imparatesc al tatalui sau, Cronos. El tinea acum in mainile sale traznetul; sub picioarele lui zaceau gramadite tunetele si fulgerele si toti zeii, randuiti in juru-i, tremurau de frica dinaintea puterii si maririi lui.




El le impunea insarcinari grele si le vorbea tot aspru, voind, prin astfel de purtari strasnice, sa intemeieze domnia lui fara cumpat peste toti zeii de pe uscat si de pe mare.

Toata ziulica, agerul lui vestitor, Hermes, trepada in sus si in jos ca sa duca in toate partile poruncile sale; caci Zeus voia ca toata firea sa-i fie deopotriva supusa si nu-si mai aducea catusi de putin aminte de timpul pe cand si dansul era slab si fara putere.

Atunci se auzira din partea zeilor pamantului si ai marii suspine si soapte infundate de nemultumire si ei toti se adunara la un loc sa se sfatuiasca.

Poseidon, imparatul valurilor intunecate, inalta mai intai glasul si vorbi asa:

„Ascultati-ma pe mine, voi, Hera si Atena; hai sa ne rasculam impotriva lui Zeus si sa-i aratam ca el n-are niciun drept de a ne asupri pe noi! vedeti bine cat de rau se poarta de cand i-a incaput puterea in maini. Nu-si mai aduce deloc aminte ca tot noi l-am ajutat in razboiul ce a avut cu tatal sau, Cronos; iar dupa ce l-am facut sa invinga, el tocmai pe aliatii lui cei mai puternici ii nedreptateste mai tare. Pe Prometeu, titanul binefacator care a dat focul inapoi muritorilor si i-a scapat de groaznicele urgii ale gerului si ale foamei, iata ca a pus sa-l ferece pe piscurile sterpe ale Caucazului. Deoarece nu i-a fost teama sa inlantuiasca intr-astfel tocmai pe un titan, baga bine de seama, Hera, sa nu-l apuce, intr-o zi de manie, sa te nenoroceasca mai rau si pe tine!”

Atena vorbi atunci astfel: „Intelepciunea i-a parasit mintile lui Zeus; toate faptele sale sunt acum numai viclenii si tradari. Ce mai asteptam: hai sa-l prindem si sa-l ferecam teapan, pentru ca sa nu ajunga cerul si pamantul a fi cu totul prada luptelor si batailor.”

Deci, se jurara cu totii sa nu mai rabde asupririle lui Zeus si, dupa ordinul lor, Hefaistos fauri niste catuse uriase, cu care-l sa-l ferece, indata ce somnul greu i se va lasa pe pleoape.     

Dar zeita Tetis, ascunsa in pestera ei de margeanuri din fundul marilor, auzise cuvintele lui Poseidon si ale Atenei. Ea se inalta de pe mare ca o ceata alburie si se asternu in genunchi dinaintea tronului lui Zeus. Ii imbratisa picioarele si-i vorbi asa: „Asculta-ma si pe mine, o, Zeus; zeii nemuritori tremura de frica dinaintea puterii tale, dar ei sunt amarati de vorbele-ti aspre si de strasnica-ti purtare; ei spun ca intelepciunea a parasit mintile tale si ca faptele-ti sunt acum numai viclenii si tradari. Mai asculta-ma inca, o, Zeus! Hefaistos a faurit niste catuse uriase; iar Hera si Poseidon, imparatul marilor, si fecioara Atena, s-au jurat ca te vor fereca, indata ce somnul greu se va lasa pe pleoapele tale. Da-mi voie sa-ti aduc aici pe Briareu, uriasul cu o suta de maini, ca sa te apere de nevoie. Cat va fi el langa tine, n-ai sa te temi nici de mania Herei, nici de a lui Poseidon. Dar, indata ce va trece primejdia, adu-ti aminte, o, Zeus, sa stapanesti cu blandete si cu dreptate, caci acela ce voieste a domni nesocotind binele si iubirea supusilor sai, zile lungi de domnie nu are. Apoi iar, nu uita ca acelora care ti-au dat ajutor, nu se cade sa le faci ca lui Prometeu, pe care l-ai ferecat de stancile Caucazului. Va veni, poate, o zi cand voi cere si eu ceva pentru fiul meu, Ahile, adu-ti aminte ca eu te-am scapat de catusele lui Hefaistos.”



Zeus raspunse cu omenie si vorbi asa: „O, Tetis, grabeste si adu-mi-l incoace pe puternicul Briareu, care sa ma apere cu suta lui de brate; iar pentru cele ce mi-ai spus, sa nu ai nicio teama, caci Zeus nu va nesocoti povata ta cea buna si ceilalti zei nu vor mai avea cuvant de aici inainte a se plange de strasnicia mea si de vorbele mele aspre.”

Atunci, Tetis chema pe Briareu, sa iasa din baierile pamantului si sa vina in apararea lui Zeus. Uriasul se arata in palatele Olimpului si indata, toti zeii incepura a tremura, cand il vazura alaturi de Zeus, care acum se rasfata in puterea sa. Cu toate acestea, el le vorbi astfel: „Ascultati-ma bine, voi, Hera, Poseidon si Atena! Eu, ale voastre planuri le cunosc; stiu ca aveti de gand sa ma puneti in lanturi, ca sa scapati de relele mele purtari. Dar sa nu aveti nicio temere. Fiti, de aici inainte, totdeauna cu voie buna la indeplinirea inteleptelor mele vointe si va jur ca nu veti mai avea cuvant a va plange ca Zeus este un domn crunt si viclean.”

Asa se facu iar pace in cer, pe mari si pe pamant.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1887
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site