Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


Jocuri logice (libere, pentru construirea multimilor)

Joc

+ Font mai mare | - Font mai mic



Referat

Jocuri logice




Inainte de a cunoaste numerele naturale, copilul stabileste contacte nemijlocite cu multimile de obiecte, le descopera proprietatile caracteristice, stabileste relatii intre ele, efectueaza diverse operatii din care rezulta noi multimi, cu noi proprietati caracteristice.

Toate acestea solicita, exerseaza si pregatesc elementele necesare gandirii: analiza, sinteza, comparatia, abstractizarea, il pregatesc pe copil cu un limbaj adecvat, in stare sa exprime relatiile dintre obiectele lumii inconjuratoare.

Matematica moderna, desi aparent pledeaza pentru un invatamant abstract, cere sa fie abordata intr-un mod cu totul concret, indeosebi pentru varstele mici. orice notiune abstracta, inclusiv notiunea de numar poate fi insusita constient daca este cladita pe teoriamultimilor si pe logica.

Se impone o alta ordine de prioritate in predare, acordand intaietate formarii intelectuale si dezvoltarii operatiilor de gandire concreta si abstracta, trecand pe al doilea plan insusirea deprinderilor de calcul Operatiile logice se invata prin manipularea unor obiecte reale, fara a apela neaparat la numere.

Astfel, invatamantul verbal, acorda o importanta primordiala cuvintelor, simbolurilor. El se manifesta sub aspectul invatamantului mecanic sau sub aspectul invatamantului formal.

Invatamantul intuitiv al matematicii are in vedere cunoasterea primelor calcule aritmetice si geometrice prin contactul direct cu obiectele sau cu imaginile acestora, fara a face apel la rationamentul matematic.

Invatamantul prin actiune acorda un rol mai dinamic intuitiei, punand accent pe actiunea copiluluii asupra obiectelor insesi.

Numerele naturale sunt notiuni abstracte care nu au o existenta concreta; ele sunt proprietati relative ale multimilor de obiecte. Intelegerea notiunii de numar se pote realiza prin cunoasterea lumii obiectelor, apoi a lumii multimilor, aceasta fiind intermediara intre prima si lumea numerelor.

Jocul matematic, dar mai ales regula de joc, sugereaza de cele mai multe ori calea spre conceptul matematic. Scopul principal este de a-i inzestra pe copii cu un aparat logic suplu si polivalent care sa le permita orientarea in problemele realitatii inconjuratoare, sa le permita sa exprime judecati si rationamente variate intr-un limbaj simplu, familiar.

In organizarea jocurilor se are in vedere experienta acumulata de copii in constituirea unor multimi formate din obiecte din lumea inconjuratoare: mere, margele, nasturi, jucarii etc., pe baza unor proprietati: forma, culoare, marime.

Cele mai multe jocuri logice se disting prin patru variabile, fiecare avand o serie de valori distincte:

a)       marime – cu doua valori: mare, mic;

b)        culoare – cu trei valori: rosu, galben, albastru.

c)      forma – cu patru valori: patrat, triunghi, dreptunghi, cerc.

d)     grosime – cu doua valori: gros, subtire.

Piesele poseda deci cele patru atribute, in toate combinatiile posibile, fiecare fiind unicat. Exista in total:

2 X 3 X 4 X 2 = 48 PIESE

Clasificarea jocurilor logice:

Jocuri libere: prin aceste jocuri sunt cultivate abilitatile pentru manuirea pieselor, capacitatea de perceptie pentru distingerea atributelor.

Exemplu: se lucreaza cu toate obiectele (piesele), luand drept atribut „grosime”

Jocuri pentru construirea multimilor al caror scop este acela de a-i face pe copii sa inteleaga procesul de formare a multimilor pe baza unei proprietati caracteristice date si de a intui complementarele acestora.

Totodata se urmareste si insusirea procesului invers: gasirea unei proprietati caracteristice pentru o multime ale carei elemente sunt date.

Exemplu: „Sarim balta”. Se urmareste separarea pieselor dupa criteriul formei. Se cauta un pretext: „Mara are de dus un pachet bunicii, dar afara a plouat si s-au facut balti; unele sunt rotunde, altele sunt patrate, unele triunghiulare. Ea trebuie sa le sara si sa le marcheze, lasand in locul cuvenit o piesa de aceeasi forma.”

Jocuri de aranjare a pieselor in tablou: dupa ce copiii au invatat sa constituie diferite multimi, ei trebuie condusi in descoperirea „misterelor” acestor multimi, sortandu-le elementele dupa noi criterii, aranjandu-le intr-o anumita ordine si succesiune. Tablourile (matricile) sunt formate din casute patrate dispuse pe linii si coloane, iar totalul casutelor corespunde numarului de piese din multimea ce trebuie aranjata.

Exemplu: „V-ati gasit locul?”. In fiecare casuta trebuie aranjata cate o piesa, astfel incat piesele de pe aceeasi linie/coloana sa aiba cel putin o insusire comuna.



Tabloul pieselor mici (si subtiri)

Jocuri de diferente: stiind ca fiecare piesa este unicat si considerand doua piese oarecare, vom observa ca ele difera prin cel putin un atribut (forma, culoare, marime, grosime).

Exemplu: „Trenul” (cu patru diferente).

Jocuri cu cercuri (operatii cu multimi) – reuniunea –

Exemplu: Multimea patratelor

Jocuri de formare a perechilor: scopul acestor jocuri este de a ajuta la intelegerea echivalentei numerice a unor multimi, folosind punerea in corespondenta (termen la termen) a elementelor ce le compun.


Exemplu: „Jocul drumurilor”


Strada patratelor


Jocuri de transformari: in cadrul lor se foloseste corespondenta biunivoca, intuindu-se, in plus, ideea de transformare.

Exemplu: „Sa faci si tu ca mine!”

Acest joc cere copiilor sa alcatuiasca reproducerea (copia) unei constructii date (model) care contine un numar oarecare de piese. Piesele copiei trebuie sa aiba toate atributele identice cu ale modelului si sa fie asezate in pozitii similare.

Racheta

Valoarea formativa a jocurilor logice creste atunci cand se respecta si principiile de baza:

a]         rolul copilului nu se reduce la contemplarea situatiei in care a fost pus; el reflecteaza, isi imagineaza singur diferite variante posibile de rezolvare, rectifica eventualele erori;

b]        copilul „studiaza” diversele variante care duc la rezolvare, alegand-o pe cea mai avantajoasa si creeaza pe baza ei noi alternative de rezolvare;

c]         copilul are libertate deplina in alegerea variantelor de rezolvare; el trebuie, totusi, sa motiveze alegerea sa;

d]        in desfasurarea jocurilor, esentiala este activitatea constienta de continua cautare, de descoperire a solutiilor.

Jocurile logice, desi nu au o traditie in invatamantul romanesc, constituie totusi baza pentru un invatamant modern, ajutand in mod direct si cu succes la formarea capacitatilor prevazute de reforma.

INSTITUTOR Iulia Dascalu

Sc.nr.1-loc 1 Decembrie-jud Ilfov






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2000
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site