Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


SAH - PRIMELE TREI CRITERII PENTRU APRECIEREA POZITIEI

Joc



+ Font mai mare | - Font mai mic



Sah - PRIMELE TREI CRITERII PENTRU APRECIEREA POZITIEI

In capitolul precedent au fost prezentate cele sapte criterii fundamentale pentru aprecierea pozitiei. Acest lucru cere, desigur, si o judecatǎ globalǎ, ceea ce nu este adesea usor. Tehnica aprecierii a fost, la fel, ilustratǎ in capitolul precedent prin intermediul exemplelor concrete.



Capacitatea de a putea aprecia corect o pozitie este un semn esential de mǎiestrie pentru un sahist. O cunoastere exactǎ a criteriilor de apreciere este de asemenea foarte importantǎ. Avand in vedere multitudinea pozitiilor posibile, jucǎtorul trebuie sǎ fie in stare sǎ foloseascǎ aceste criterii in mod exact si variat. In capitolele 3-7 abordǎm amǎnuntit cele sapte criterii de apreciere. Cele mai concrete, si de aceea si mai simplu de prezentat, sunt primele trei criterii pentru aprecierea pozitionalǎ:

Raportul material de forte;

Prezenta amenintǎrilor nemijlocite;

Pozitia regilor.

Toate fac obiectul acestui capitol.

3.1. Raportul material de forte

Judecarea oricǎrei pozitii incepe cu o inventariere a materialului existent. Dacǎ echilibrul material este deranjat, atunci, in conditii altfel egale, victoria ar trebui sǎ revinǎ pǎrtii care dispune de avantaj material. In aceste cazuri, cel mai des duce la realizarea scopului schimbul de figuri conform planului, astfel avantajul material devenind tot mai important. Atunci, partida se terminǎ cel mai adesea intr-un final teoretic cunoscut, in care nu e nevoie decat sǎ te descurci bine. Deja, Philidor sublinia cǎ acela care stǎpaneste finalul poate sǎ joace sah bine.

In dezavantaj material apǎrǎtorul incearcǎ, de obicei, sǎ aducǎ jocul in ape tulburi, tactice, si sǎ tindǎ spre pozitii neprevǎzute, irationale, in care avantajul material al adversarului nu mai are o asa de mare importantǎ.

Alehin - Euwe

Den Haag 1927

Negrul se aflǎ intr-o situatie dificilǎ. El este mult mai stramtorat decat adversarul sǎu. In afarǎ de acesta se amenintǎ Dd1-e1 si Ng3-h4. Mutarea 36..Th7 nu ar fi o cale de iesire, cǎci dupǎ 37.f5! asezarea turnului alb si a regelui negru pe aceeasi verticalǎ ar fi neplǎcutǎ pentru negru. De aceea, Euwe apeleazǎ la mijloace tactice.

36.Rh8 !

Acum albul ar trebui sǎ joace 37.Th2+ Th7 38.Txh7 Txh7 39.Rg2 urmat de Th1 si De1. Dupǎ aceasta nebunul ar putea pǎtrunde, prin h4, in dispozitivul advers. Dar de ce nu trebuie sǎ se continue imediat cu 37.Nh4 ?

37.Nh4 Dxh4!

In aceasta constǎ perfidia! Este adevǎrat, negrul pierde material, dar pentru aceasta ocupǎ singura coloanǎ deschisǎ prin care poate pǎtrunde in tabǎra adversǎ.

38.Th2 Th7 39.Txh4 Txh4 40.De2 Tfh7 41.Dg2 Th3

Situatia s-a schimbat in mod decisiv. Albul trebuie sǎ se gandeascǎ deja la apǎrare, de aceea trebuie sǎ treacǎ la contramǎsuri energice.

42.f5!

O apǎrare pasivǎ ar duce in aceastǎ situatie la o pieire treptatǎ: 42.Te1 Tf3 43.De2 Thh3 44.g5 Rg7 45.Rg2 Tfg3+ 46.Rf2 Rf7 47.Rf1 d4! 48.ed e3 49.Dc4 Th2!

42..gf 43.gf Tg7 44.fe! Cxe6 45.Tf6 Thg3 46.Dxg3 Txg3+ 47.Rh2 Txe3 48.Txe6 d4

Negrul ar mai fi putut incǎ sǎ pǎstreze sanse de victorie cu 48.Tf3.

49.Tg6! si adversarii au cǎzut curand de acord asupra remizei.

Capablanca-Nimzovici

Bad Kissingen 1928

Negrul are o calitate in plus, la care se adaugǎ si periculosul lant de pioni de pe flancul damei. Cu mijloace simple, albul nu mai poate salva partida.

31.d5! Dxc3

Mai precaut era 31.Dd6, de exemplu: 32.Dxd6 (sau 32.Dd4 Db6, dupǎ care ar fi fost rǎu 33.d6 din cauza 33..Txd6)

32..Txd6 33.e4 fe 34.Cxe4 Th6 35.d6 Rf7 cu sanse bune de castig.

32.d6 Df6 33.d7 c3

Hǎrtuiala tacticǎ a inceput si avantajul material al negrului si-a pierdut din importantǎ.

34.Cxf5! c2 35.Td6 Dd8

La sanse aproximativ egale duce varianta spectaculoasǎ: 35..Dxd6 36.Cxd6 Txf4 37.d8D+ Tf8 38.Dc7 Txd6 39.Dxc2

36.De5!

36.Txf5

Nici 36..Tg2+ 37.Rxg2 Dg5+ 38.Rf2 c1D nu mai era suficient pentru victorie, din cauza 39.Dd5+ cu sah etern.

37.De8+ Tf8 38.Txg6+ hg 39.Dxg6+ remizǎ.

Desigur mai existǎ si alte posibilitǎti de a salva pozitii cu dezavantaj material. Pentru aceasta, cel mai adesea jucǎtorii cautǎ particularitǎtile acestor tipuri de pozitii. Prezentǎm si pentru aceste cazuri cateva exemple.

Mihalcisin-Frois

Lisabona 1986

Negrul tocmai a sacrificat douǎ figuri pentru cativa pioni adversi. Prin aceasta a luat nastere un final extrem de ciudat. Este remizǎ, sau este castigat? Dupǎ cum se stie, cu doi cai nu se poate face mat regele advers.

Pionul rǎmas inrǎutǎteste insǎ in mod considerabil situatia regelui. La inceput, suveranul negru este alungat in colt prin eforturile comune ale regelui si ale unui cal advers, si apoi este adus in ajutor si cel de-al doilea cal.

Zugzwang-ul il sileste pe negru sǎ inainteze pionul spre transformare, rǎgaz folosit de alb pentru a da mat.

Tocmai dupǎ aceastǎ schemǎ a procedat si Mihalcisin in partida de fatǎ, doar cǎ dupǎ 50 de mutǎri ale adversarului nu a dat mat si jocul a fost declarat remizǎ.

Compozitorul si problemistul A.Troitzki a demonstrat ca in acest final existǎ, intr-adevar, pozitii de    remizǎ.

Dacǎ pionul se gǎseste incǎ in spatele liniei marcate, albul se poate astepta la o victorie. Dacǎ acesta a trecut insǎ de zona periculoasǎ, cum este cazul nostru, atunci pozitia este remizǎ.

Aceasta este, fǎrǎ indoialǎ o caracteristicǎ interesantǎ a acestui tip de final.

O curiozitate a temei noastre a constituit-o o partidǎ disputatǎ in 1949 in cadrul meciului oraselor Moscova-Budapesta.

Bronstein-Barcza

In acestǎ pozitie partida s-a intrerupt. Albul are un usor avantaj: dispune de posibilitatea de a crea un pion liber periculos pe flancul damei. La reluarea jocului, a urmat:

41.Cc6 42.h4+ Rg6 43.Rf4 Nd3 44.Cb7 Nc2 45.Cc5 Cd4 46.b4 ab 47.Cxb4 Nxa4! (cea mai simplǎ cale spre remizǎ) 48.Cxa4 Rh5 49.Cd3 Rxh4 50.Cc3 Ce6+ 51.Rxf5 Cg7+ 52.Rg6 Ce8

53.Ce4 Rg4 54.Rxh6 Cf6 55.Cxf6+ si albului i-au mai ramas pe tablǎ doar doi cai inutili.

Dupǎ o pauzǎ de 15 minute s-a reluat si partida intreruptǎ in pozitia urmǎtoare:

Benk-Bronstein

In aceastǎ pozitie, pe bunǎ dreptate, Bronstein a jucat la castig.

89.Ce4 Cg4 90.Rd2 Ce5 91.Re3 Cc4+ 92.Rd4 Ca3 93.Rd3 Cb5 94.Rd2 Cd4 95.Rd3 Ce6 96.Re3 Cc7 97.Rd3 Cd5 98.Rc2 Ce3+ 99.Rc3 Cf5 100.Rd2 Cg3

Dupǎ un mars lung, calul isi alungǎ oponentul si pionul se transformǎ in damǎ.

101.Cf6 f2 102.Cg4 f1C+ (transformarea in damǎ ar fi fǎrǎ sens din cauza Ce3+) 103.Rc3 Rf3 104.Ch2+ Cxh2 si totusi, doar remizǎ.

Pietzsch-Fuchs

Fosta RDG 1963

Albul are un pion in plus si figurile mai active. Negrul la mutare, insǎ, gǎseste o idee strǎlucitoare:

37.Dd7+ 38.Re4 Dc6+ 39.Rf5 (si mai departe?.) 39.Cg7+ 40.Nxg7 Dg6+!!

Cum albul ia si dama - negrul este pat!

Smaslov-Vasiukov

Moscova 1961

S-ar pǎrea cǎ in aceastǎ pozitie albul ar trebui sǎ depunǎ armele, dar:

43.Df8+ Dg7 44.Th5+!! gh 45.Dd6+ Dg6 46.Df8+ si remizǎ prin sah etern.

Prezentǎm acum o "smecherie" incredibilǎ:

Polugaevski-Sasarov

Leningrad

Deviza in astfel de situatii este: cine are mai mult material trebuie sǎ facǎ schimburi si asta a si fǎcut negrul.

53..Nc3+ 54.Rd6 Nxb2? 55.Rxc7 Rf7 56.Rd6! Rf6 57.Rd5! Rf5 58.Rc4! adversarii au cǎzut de acord asupra remizei. Regele alb ajunge la f1 si nu mai poate fi alungat, sub nici o formǎ, din aceastǎ fortǎreatǎ.

A. Petrosian-Hazai

Ungaria 1971

Negrul este la stramtoare. Planul albului este limpede ca lumina zilei: Dd2, Rb3, Cb2 si Ra4. Dacǎ in aceastǎ situatie negrul mutǎ regele la b6, atunci calul este adus la b3 si pionul cade oricum. Acestui plan negrul nu-i poate opune nimic. De aceea el apeleazǎ la o viclenie:

37..Db6!

Acum albul ar fi trebuit sǎ se mentinǎ la prevǎzuta regrupare a fortelor sale, totusi, el a comis o gresealǎ psihologicǎ. Desi nu era greu de recunoscut ce urmǎrea negrul, albul a vrut involuntar sǎ verifice aceastǎ idee.

38.Cxb6+? cb 39.h4!?

Aceasta a fost deci incercarea de contestare. La prima vedere, dama pare a putea pǎtrunde foarte usor in tabǎra adversǎ.

39..gh 40.Dd2 h3!! 41.gh h4!

Totul s-a terminat - remizǎ! O fortǎreatǎ unicǎ!

3.2. Existenta amenintǎrilor multiple

'Ce mǎ amenintǎ? Ce poate face adversarul? Ce pot face eu?' La aceste intrebǎri trebuie rǎspuns mereu la aprecierea oricǎrei pozitii dorite. Sǎ joci sah cu succes este posibil doar atunci cand in timpul partidei esti mereu atent.

Euwe-Keres

Olanda 1938

Situatia negrului este criticǎ. Pericolul amenintǎ pe diagonala mare a1-h8, mai ales dacǎ acolo intervine si dama. De aceea este chematǎ in ajutor tactica.

35.f4! 36.ef

O neatentie. La victorie ar fi dus trecerea intr-un final de nebuni de culori diferite(!):

36.Nxd5! Txd5 37.Txd5 Dxd5 (altfel urmeazǎ

38. Dc3!) 38.Dxd5 Nxd5 39.gf. In continuare urmeazǎ Rg1-g2-g3, f4-f5!, Rg3-f4, cu castig.

36.e3!

Deschide calea nebunului. Dacǎ albul rǎspunde 37.fe, este expus unui atac nimicitor: 37..Dh3 38.e4 Cxf4! 39.Ng7+ Txg7 40.gf Dg4+.

Albul deja trebuie sǎ lupte pentru remizǎ.

37.Nxd5! e2! 38.Te1 Dxd5 (nu insǎ 38..Nxd5 39.Dc3 De4, din cauza 40.Dh8+ Th7 41.Ng7 mat) 39.Dxd5 Txd5 40.f3 Td1.

Jucǎtorii au cǎzut de acord asupra remizei. In cazul 41.Rf2 ar fi urmat 41..Nxf3!

Yates-Tartakower

Hamburg

Presupunand cǎ finalul de pioni ar fi castigat usor, Tartakower a jucat:

56..Dxb4? 57.ab ab 58.Rb2 Rc4 59.Ra3 b2 (la 60.Rxb2 Rxb4 negrul castigǎ usor) 60.Ra2!! Jucat cu mǎiestrie! In caz de 60.Rxb4 urmeazǎ 61.Rxb2 si negrul este la mutare, iar la 60.Rc3 61Rb1 Rb3 negrul isi face pat adversarul. De aceea, s-a convenit asupra remizei.

Marshall-Yates

Karlovi-Vary 1929

Pozitia este castigatǎ pentru alb: 58.Dc2! a3 59.Rc4 Ra1 6O.Db3, doar cǎ in partidǎ lucrurile s-au desfǎsurat altfel:

58.Rc4? b1D 59.Dxb1+ Rxb1 60.Rb4 (Nici aici nu este totul clar?) 60.Rb2!

Nu, in nici un caz! Doar remiza este evidentǎ.

Devine deja supǎrǎtoare situatia cand totul 'a mers bine' si se scapǎ victoria din manǎ; si mai neplǎcut este insǎ cand o apreciere pozitionalǎ falsǎ produce, in plus, 'daune morale' mari.

Colle-Grnfeld

Karlovi-Vary 1929

Aici Grnfeld a cedat partida, desi el putea sǎ mentinǎ remiza: 77.Rd3 78.Rg5 Re4 79.Rxh5 Rf5 80.Rh6 Rf6 81.h5 Rf7 82.Rg5 Rg7 83.Rf5 Rh6 84.Re5 Rxh5 85.Rd5 Rg6 86.Rc5 Rf7 87.Rb5 Re8 88.Rxa5 Rd8 89.Rb6 Rc8.

Polugaevski-Parma

Meci fosta URSS-Yugoslavia 1965

Parma a crezut cǎ dupǎ 60.Ta4 61.Ta8+ Rf7 62.a7 Ta1 63.h6 ar fi pierdut si de aceea a cedat partida. Totusi, el nu a calculat panǎ la capǎt, cǎci cu 63.Rg6! ar fi putut sǎ salveze o jumǎtate de punct.

3.3.Pozitia regilor

Pozitia regilor este unul dintre cele mai importante, in multe cazuri chiar decisive, criterii pentru aprecierea pozitiei. In vederea unui atac cu succes asupra regelui, se poate renunta la multe avantaje pozitionale si sǎ se accepte chiar cele mai mari sacrificii materiale.

Atacului asupra regelui i-au fost dedicate, deja, cǎrti intregi, de aceea ne limitǎm aici doar la trei tipuri principale ale acestuia:

a) regele nerocat;

b) rocadele pe aceeasi parte;

c) rocadele pe flancuri opuse;

a)      Regele nerocat

Cigorin - Snosko-Borowski

Nrenberg    1906

Aprecierea pozitionalǎ este clar favorabilǎ albului. Decisivǎ este aici situatia regilor. Cel negru este considerabil mai expus decat cel alb.

In aceastǎ pozitie, desigur, negrul s-a gandit mai intai la rocada mare. Dacǎ ea ar fi fost posibilǎ, atunci acesta ar fi depǎsit ceea ce ar fi fost mai rǎu. Turnurile ar fi fost legate si pionul d4 ar fi devenit un obiectiv de atac.

Totusi, dupǎ 13..0-0-0, albul poate sǎ continue 14.Ce5! Nxe2 15.Dxe2 si negrul nu mai poate evita

pierderile materiale (15..Txd4 16.Cf3). De aceea negrul inlǎturǎ mai intai calul.

13Nxf3 14.Nxf3 Cd2

Pǎtrunderea calului pare a fi eficace: dupǎ 15.Te1 Cxc4 negrul obtine superioritatea. Cu toate acestea, decisivǎ este pozitia rea a regelui negru.

15.d5! (Deschiderea liniilor, metodǎ tipicǎ de atragere a regelui in centrul tablei) 15.cd

La 15.Cxf1, ar putea urma 16.dc Cd2 17.cb Cxf3+ 18.Dxf3 Td8 19.Dc6+ Td7 20.Dxa6 Dxa6 21.b8D+ Td8 22.Dg3, cu avantaj clar pentru alb

16.cd 0-0-0

In aceastǎ situatie, regele nu gǎseste liniste nici pe flancul damei. La 16..Cxf1,

Cigorin a propus urmǎtoarea variantǎ: 17.de Cd2 18.Nxb7 Tb8 19.Nc6+ Rd8 20.Tc1! fe 21.Dg4 si acum se amenintǎ atat 22.Dxg7, cat si 22.Dd4+.

17.Te1 Cc7 18.de fe 19.Ng4 The8

Amenintǎrile indreptate impotriva regelui sunt respinse, turnurile legate si negrul a putut face rocada. Toate acestea, insǎ, el le-a obtinut cu un pret mare: calul din d2 este izolat de restul fortelor.

20.De2! Rb8 21.Tac1 Td5 22.De3 g5 23.Nc5! e5 24.a3 Cb5 25.Nb4 Dd8 26.Nxd2. Negrul a cedat. In cazul 26..Txd2 urmeazǎ 27.Tc8+

Steiner-Colle

Budapesta 1926

Cu ultima sa mutare 20..f6, negrul si-a legat speranta de efectuarea rocadei dupǎ plecarea nebunului de la g5 si sǎ termine dezvoltarea. Pentru cǎ albul are un pion mai putin, el trebuie sǎ actioneze energic.

21.Txf6! gf 22.Nxf6 0

Regele s-a strecurat, insǎ acum apare turnul

alb pe orizontala a saptea.

23.Txe7 Txf6 24.Txd7 Nxd7 25.Ce4!

Dupǎ 25.Dxb7 Taf8 26.h3 T6f7, negrul ar fi putut sǎ mentinǎ deschisǎ discutia.

25.Tf7 (corect ar fi fost 25.Tg6) 26.Dg3+ Tg7 27.Cf6+ Rh8

Nefericit ar fi si 27.Rf7 din cauza 28.Df4. Pozitia nefavorabilǎ a regelui este punctul esential, decisiv, de la care pleacǎ aprecierea acestei pozitii.

28.De5! Nh3 29.Ch5 si negrul a cedat.

Actorii principali in urmǎtoarea partidǎ, de-a drepul fantasticǎ, sunt regii.

Apǎrarea Sicilianǎ

Kopalov-Koroliov

Corespondentǎ 1981/82

1.e4 c5 2.Cf3 Cf6 3.e5 Cd5 4.Cc3 e6 5.Ce4 Cc6 6.c4 Cdb4?!

O abatere de la cǎile normale care duce, curind, la evenimente minunate.

7.a3 Da5 8.Db3

La mutarea 8.Tb1 se rǎspunde cu cu 8.Ca2!. Acum negrul trebuie sǎ actioneze energic.

8.d5 9.ed e5 10.Tb1 Ca6 11.g4!?

Albul vrea cu orice pret sǎ mentinǎ avanpostul de la d6, de aceea trebuie impiedicat 11.f5.

11.Dd8 12.d4 ed 13.Nf4 Dd7 14.Ng3 h5!

La 15.g5 negrul intentiona sǎ joace 15.h4, iar la 15.gh avea in vedere 15.f5.

15.Rd2! hg 16.Te1 Rd8 17.Ce5 Cxe5 18.Nxe5 Dc6 19.Cg5 Th5 20.Nxg7!

Dupǎ 20.Cxf7+ Re8 atacul albului s-ar impotmoli. Acum la 20.Dxh1    urmeazǎ insǎ puternic 21.Cxf7+ Rd7 22.Nxf8, cu amenintarea imparabilǎ 23.Te7+.

20.Nxd6 21.Cxf7+ Rc7 22.Cxd6 Dxd6 23.Ng2 Tg5 24.Nh8 Dh6

Atacul alb pare a se fi epuizat, in plus este atacat si nebunul. Toate aceste aprecieri generale nu sunt, totusi, hotǎratoare cand regele este amenintat. In cazul de fatǎ 'a fi, sau a nu fi' este decis doar de calculul concret al variantelor.

25.Dg3+ Rb6 26.Rd1! Dxh8 27.Dd6+ Ra5 28.Rd2!

Regele bate pasul pe loc. Totusi, aceasta nu este rodul confuziei, ci reprezintǎ o prevedere prudentǎ. Se amenintǎ 29.b4+ Ra4 30.Nc6+! bc 31.Dxc6+ Rb3 32.Db5.

28.Nf5 29.Nxb7 Tg6 30.b4+ Ra4 31.Nc6+ Rb3 32.Dg3+ Rb2

Duelul regilor intrǎ in faza decisivǎ.

33.Tb1+! Nxb1 34.Txb1+ Rxb1 35.Db3+ Ra1 36.Rc1! albul a avut ultimul cuvant; in fata 36.Dh6+ 37.Rc2 d3+ 38.Dxd3, negrul este neputincios. De aceea el a cedat.

b) Rocadele pe aceeasi parte

Un procedeu fundamental constǎ in exploatarea slǎbiciunilor din structura pionilor ce strǎjuiesc regelui.

Stahlberg-Keres

Stockolm 1967

Importantul camp f3 este apǎrat doar de pionul e2. Dacǎ se reuseste inlǎturarea acestuia, atacul negrului ar cǎpǎta noi impulsuri.

20.d3! 21.ed

Pentru moment lucrurile nu aratǎ asa de rǎu.

La 21..Cf3+ 22.Nxf3 Nxf3, albul poate juca linistit 23.Dxc4, pentru cǎ la Dh3, el mai are in manecǎ un as: 24.Dh4+. Dar.

21..Nf3! 22.Nxf3 Cxf3+ 23.Rg2 Cxg5 24.f4 Dc6+ 25.Rf2 Df3+ 26.Re1 Tfe8+ si albul a cedat.

Uhlmann-Bnsch

Grditz 1976

Prin marsul pionului h, albul pregǎteste deschiderea coloanei. Acum se fac ultimele preparative:

38.Th1 Cc5 39.Db1!

Dama ar vrea sǎ devinǎ activǎ pe flancul regelui. Pentru inceput insǎ, ea se retrage, astfel incat sǎ mentinǎ centrul sub control.

39..Tf8 40.hg

Trebuie observat cǎ deschiderea coloanei h a fost posibilǎ doar pentru cǎ pozitia regelui negru era slǎbitǎ de pionul g6.

40..hg 41.Dg1! Ng7 42.Dh2 f5

La 42..Te8 lupta ar fi luat urmǎtorul curs: 43.Dh7+ Rf8 44.Nh6

43.Dh7+ Rf7 44.Nxf5

Acordul final! Prin acest sacrificiu de nebun regele negru este total descoperit.

44..gf 45.Dxf5+ Rg8 46.Dh7+ Rf7 47.Th5! e6 (sau 47..Cd7 48.Nh6 Tg8 49.Tg5 Df8 50.Dg6 mat) 48.Tg5 Tg8 49.Dg6+ Re7 50.Nxc5 si negrul a cedat.

Kasparov - Karpov

Meci pentru titlul suprem

Londra 1986

Ultima mutare a albului a fost 17.b4. Desi negrul nu a fǎcut incǎ rocada, dar, de asemenea, nu are nici slǎbiciuni de pioni pe flancul regelui, aceastǎ partidǎ este un exemplu de apǎrare activǎ, axat pe tematica noastrǎ. La 17..Nxb4 este posibil 18.Nb2. Dacǎ la aceasta ar urma rocada, dupǎ 19.Dh3 g6 20.Td3! ar lua nastere cunoscuta slǎbiciune a pozitiei regelui.

Se amenintǎ 21.Dxh7+! Rxh7 22.Th3+ Rg8 23.Th8 mat. La 20..h5 este foarte tare 21.Dxh5! Revenim la diagrama initialǎ(pag.20)

17..0-0 18.Dh3 g6 19.Nb2

Chiar si acum este periculos 19..Nxb4, din cauza 20.Td3 cu motivele de atac tocmai prezentate.

19..Dc4! 20.Td7 Tae8

Negrul ar fi expus unui atac violent dupǎ 20..Dxe4 21.Dc3!, de exemplu: 21..f6 22.Txe7, cu avantaj clar pentru alb, iar la 21..Cd4 22.Txd4 De6 23.Te1 Df6 ar pierde chiar din cauza 24.Txe7! Dxe7 25.Te4.

21.Nd5 Dxb4 22.Nc3 Cf4!

Pozitia criticǎ din aceastǎ partidǎ. Negrul a respins atacul advers si isi forteazǎ adversarul sǎ intre intr-un final ceva mai rǎu, cǎci 23.Df3? ar pierde din cauza: 23...Dxc3.

23.Nxb4 Cxh3+ 24.gh Nxb4 25.Txc7 b6 26.Txa7 Rg7 27.Td7 Td8 28.Txd8 Txd8 29.Td1 Td6 30.Td3 h5 si partida s-a terminat remizǎ.

c) Rocadele pe flancuri opuse

Dacǎ regii au fǎcut rocadele in directii opuse, existǎ considerabil mai multe posibilitǎti de atac asupra acestora. Partea activǎ nu se limiteazǎ la un atac de figuri, ci include si pionii in asaltul indreptat impotriva regelui advers. Atacul cu pionii este metoda tipicǎ de conducere a luptei in cazul rocadelor inverse. El are drept scop sǎ inlǎture pionii care strǎjuiesc regele advers si sǎ elibereze liniile pentru un atac cu figurile.

Gligorici - Larsen

Manila

Ambele pǎrti sunt pregǎtite pentru asaltul pionilor, totusi albul incepe mai devreme.

15.c5! ed 16.cb dc 17.Ne3

Panǎ acum acest nebun nu avea nici o perspectivǎ. Dupǎ deschiderea liniilor, el devine activ si periculos.

17..g4 O incercare de distragere a adversarului de la atacul sǎu de pe flancul damei 18.bc Dxc7 19.Tac1

Fortǎreata pionilor din fata regelui este inlǎturatǎ, astfel poate incepe atacul cu figurile.

19..d5 20.Txc3 gf 21.Dxf3 d4 22.Df5+ Td7 23.Nf4+ Db6 24.Txc6+!

Incepe ultimul act!

24..Nxc6 25.Cc5 Cg4 26.Tb1 Da7 27.Cxd7 Nxd7 28.Dc5+! si negrul a cedat.

Keres-Petrov

Moscova 1940

Albul trebuie sǎ se grǎbeascǎ. Sarcina sa este ingreunatǎ prin aceea cǎ, in lupta anterioarǎ, a mutat pionul la b4, negrul cǎpǎtand astfel contrajoc bun.

15.h4 (amenintǎ deschiderea liniilor prin h4-h5xg6) 15..h5 16.g4!

Acum la hg urmeazǎ: 17.h5, de aceea negrul este nevoit, pentru inlǎturarea pionului

periculos, sǎ schimbe importantul sǎu nebun de apǎrare.

16..Nxe5 17.fe Dxg4 18.De3 Cxb4

Luarea pionului cu dama ar fi dezavantajoasǎ din cauza 19.e6 Nxe6 20.Dh6. Incercarea 18..Ne6 esueazǎ si ea dupǎ 19.Tdg1 Dxb4 20.Dh6.

19.e6!

In astfel de situatii pionii nu joacǎ nici un rol. Important este doar ca sǎ se elibereze drumul pentru figuri. Keres calculase aici urmǎtoarea variantǎ: 19..Cxd3+ 20.cd fe 21.Tdf1! Tf5 22.Thg1 Rf7 23.Txg4 Txf1+ 24.Rc2 hg 25.De5! si albul castigǎ.

19.Cd5 20.ef+ Txf7

La 20..Rh7 este posibil 21.Nxg6+!, de exemplu: 21..Dxg6 22.Txd5 Ng4 23.Tg5 Dxf7 24.Tg7+ cu castig.

21.Nc4! c6 22.Txd5 Dxc4 (sau 22..cd 23.De8+ Tf8 24.Nxd5+) 23.De8+ si negrul a cedat.

In capitolele urmǎtoare vor fi tratate amǎnuntit celelalte patru criterii pentru aprecierea unei pozitii.



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1368
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved