Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


BOGDAN PETRICEICU HASDEU RAZVAN SI VIDRA

Literatura romana

+ Font mai mare | - Font mai mic




BOGDAN PETRICEICU HASDEU RAZVAN SI VIDRA

Contextul. Razvan si Vidra este o drama istorica in versuri, aparuta in 1867, care are la baza evenimente istorice reale. Sursele ei de inspiratie sunt cronicile Moldovei. Un studiu al lui Nicolae Balcescu si unul al lui Nicolae lorga atesta veridicitatea istorica a existentei pe scaunul Moldovei chiar pentru o perioada scurta de timp a lui Razvan Voda si confirma obarsia sa etnica.




Specificul speciei. Prin subiect si prin eroul principal, aceasta piesa poate fi inclusa in randul dramelor istorice, romantice. Modul de tratare a personajelor, dar si abordarea conflictului justifica insa si incadrarea ei printre dramele psihologice. Destinul lui Razvan ilustreaza tema mai larga a destinului schimbator (fortuna labilis).

Titlul. Textul a fost reprezentat initial cu titlul Razvan Voda. Modificarea lui in Razvan si Vidra demonstreaza importanta acordata de autor construirii acestui cuplu de personaje cu personalitati antitetice, complementare.

Subiectul

Cantul I Un rob pentru un galben

Actiunea piesei se desfasoara in Moldova secolului al XVII-lea si este strans legata de evolutia personajului principal, de la statutul social de rob tigan la acela de domn al tarii.

La inceputul dramei, Razvan (tigan liber si stiutor de „carte romaneasca si sarbeasca'), aflat intr-o piata din Iasi, in mijlocul unor targoveti si negustori, citeste un pamflet social, scris in vers popular, indreptat impotriva scaunului domnesc. Din intamplare, el gaseste o punga cu galbeni pierduta de boierul Sbierea si vrea sa o daruiasca cersetorului Tanase. Acesta insa refuza sa primeasca de la un tigan pomana si accepta un singur galben. Pentru ca este surprins de marele vataf Basota, in vreme ce lipea pe un stalp pamfletul denigrator, Razvan este intemnitat si condamnat la spanzuratoare. Boierul Sbierea gaseste la el punga cu galbeni si cere sa-i fie lasat ca rob pentru acel galben care lipsea.

Cantul II Razbunarea

in cantul al doilea, actiunea se muta in codrii Orheiului. Razvan a reusit sa evadeze si a devenit datorita convingerilor si idealurilor sale capitanul haiducilor. La propunerea boierului Ganea, el o va rapi pe Vidra, nepoata lui Motoc, careia unchiul sau vroia sa-i ia mostenirea, obiigand-o sa se calugareasca. Vidra este cucerita de generozitatea, curajul si marinimia lui Razvan care, avand ocazia de a-l pedepsi pe boierul Sbierea pe care destinul i-l aduce in fata, isi dovedeste bunatatea, eliberandu-l.

Cantul III Nepoata lui Motoc

in cantul al treilea, conflictul social determinat de nedreptatile rasiale ale vremii este inlocuit de conflictul psihologic. Razvan intra sub influenta Vidrei care, animata de o ambitie diabolica de marire, il convinge sa paraseasca haiducia si sa intre in oastea lesilor. Prin viclenie, amenintandu-I pe hatmanul polonez ca va trece in armata ruseasca, Razvan reuseste sa-l determine pe acesta sa-l ridice in rang. Vidra isi doreste insa mult mai mult: „Capitan? ce mare treaba!; Capitanu-i o furnica!'. in pofida degradarii morale a personajului, dragostea sa de patrie a ramas totusi intacta, el refuzand sa lupte impotriva Moldovei: „Nu hatmane! Niciodata! Fie painea cat de rea, /Tot mai dulce mi se pare, cand o stiu din (ara mea'.

Cantul IV inca un pas

in acest cant, constiinta lui Razvan se prabuseste definitiv. Primind de la boierul Basota vestea ca domnul Moldovei, Aron Voda, l-a numit hatman, eroul simte pentru prima data ambitia nemasurata de a urca si pe ultima treapta a ierarhiei sociale (,,0, da! Voiesc a fi mare') si planuieste sa-l inlature pe domnitor si sa-i ia tronul .

Cantul V Marirea

Ultimul cant al piesei ilustreaza punctul final al ascensiunii lui Razvan. Obsesia Vidrei ca sotul ei sa ajunga imparat peste toti romanii din principate nu se mai implineste. In urma unei batalii, Razvan este ranit si moare, recastigandu-si luciditatea si avand o imagine clara asupra zadarniciei vietii, dar si,asupra greselilor pe care le-a facut: ,,Dar ce-i mai trebuie acum mii de galbeni in gramezi? /Ce-mi foloseste domnia? Pe-amandoi aici ne vezi /Praf pulbere si cenusa!Nebuni ce din lacomie, /El pentru o biata lescaie, eu pentru-an ceas de mandrie, /Necrutand nimic-n hune, nestiind nimic sfant /Uitam ca viata-i o punte dintre leagan si mormant! '.



Caracterizarea personajelor

in prima parte a piesei, singura ambitie a lui Razvan este aceea de a deveni liber si de a lupta pentru dreptate. Personaj echilibrat, devotat, modest si generos (e gata sa-i daruiasca unui cersetor toti banii pe care i-a gasit), bun si milos, chiar si cu dusmanii (il elibereaza pe Sbierea), Razvan intra treptat sub influenta Vidrei. Femeie puternica, ambitioasa, insetata de bogatie si putere, extrem de abila'si avand o inteligenta malefica, ea isi foloseste toate atuurile (energie, frumusete, afectiune, devotament) si recurge la o serie intreaga de strategii psihologice (incurajare, lauda, critica) pentru a-l subjuga pe Razvan si a-i strecura in suflet mirajul visului de marire,*Acesta strabate mai multe trepte ale ierarhiei politice, ajungand capitan, polcovnic in oastea polona, hatman si apoi domn al Moldovei. Evolutia sa sociala este insotita insa de o involutie in plan moral. Afirmatia ,,sau la tron, ori la mormant 'i din ultima parte a dramei se situeaza in opozitie cu aspiratiile si idealurile eroului, de la inceputul piesei marcand transformarea caracterului sau. Personaj exceptional, complex,,suferind o metamorfoza spectaculoasa, realizat in opozitie cu Vidra prin procedeul antitezei, Razvan este un erou romantic, asemanator cu Ruy Bias, protagonistul uneia dintre lucrarile de marca ale lui Victor Hugo.

Structura - compozitie. Compozitional, drama este alcatuita din cinci canturi, fiecare cu un titlu semnificativ, care concentreaza actiunea ce va urma: Un rob pentru un galben, Razbunarea, Nepoata lui Motoc, inca un pas, MarireajpPiesa este construita pe baza unor simetrii si antiteze prin care se aduce in prim plan o problema de natura etnica, avand multiple implicatii psihologice. Evolutia conflictului interior este in deplina concordanta cu evolutia actiunii si a personajului. La inceput, afirmarea lui Razvan pe plan social sta sub semnul dreptatii si al cinstei pentru ca apoi ea sa se faca pentru domolirea unei uriase ambitii, starnite de Vidra, eroina cu o

natura complementara celei a sotului ei.

Indicatile de regie sunt minime, dar prin atitudinea si comportamentul celorlalte personaje participante la evenimentele relatate (domnitori, boieri, haiduci, negustori, razesi, cersetori, hatmani, vatafi, ostasi), este creata imaginea de ansamblu a structurii sociale in Moldova secolului al XVII-lea, fiind astfel puse in evidenta mentalitatile specifice diferitelor clase, dar si unele fenomene caracteristice acelui context istoric: dorinta de parvenire sociala, haiducia, intrigile boierilor, setea de putere.

Receptare critica

„In Razvan si Vidra, Hasdeu a dramatizat in cinci tablouri ingenioase un destin de plebeu inteligent, ambitios, lacom de ascensiune sociala, revoltat in contra ciocoilor si incaput pe mana unei femei imperiale, din neamul lui Motoc, toata ura din satirei* lui politice, in contra boierilor, s-a cristalizat in Razvan, prin care isi divulga opiniile politice, invaluite intr-o fictiune istorica.'

(Pompiliu Constantinescu, Scrieri III)

Fragment semnificativ comentat

,, Razvan O, nepoata lui Motoc !

Sufletul meu fara tine n-ar fi cunoscut de loc

Asta simtire ciudata, ce-I indeamna sa doreasca

Jos la picioarele sale toata lumea s-o priveasca!

Vidra Si numai tu ca un munte ce primeste cel dintai

Mandrul soare, pe cand noaptea sta culcata peste vai!

Razvan O, da! Voiesc a fi mare, precum Sbierea cu gramada

Voieste movile de-aur numai la dansul in lada!'

Metamorfoza si degradarea morala a lui Razvan se face, dupa cum rezulta si din acest fragment, sub incidenta temperamentului activ si a ambitiei Vidrei. Ea il impinge pe erou pe panta ascensiunii sociale, il incurajeaza, il lauda, ii trezeste orgoliul, ii prezinta noi perspective, pana acesta devine el insusi un egoist macinat de vointa de a ajunge cat mai sus. Exclamatia ,,0, da! Voiesc a fi mare ' reprezinta momentul in care personajul constientizeaza fascinatia pe care o exercita asupra sa, puterea, dar si incapacitatea de a rezista acestei atractii. (E.C.)



loading...







Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1033
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site