Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


Romanul Ion De Liviu Rebreanu

Literatura romana

+ Font mai mare | - Font mai mic




Ion

De Liviu Rebreanu

Capodopera a lui LR,Ion este considerat primul romanmodern din literatura roman pt k aduce in fata cititorilor un personaj credibil inspirat din zbuciumata viata a satului ardelenesc.Este un roman social de inspiratie rurala si de tip obiectiv publicat in 1920 dupa o indelungata activitate nuvelistica. La doi ani dupa pulicarea lui Ion,Rebreanu publica Padurea spanzuratiilor primul roman de analiza psihologica din literatura romana prin care face trecerea de la proza traditionala, sociala si rurala,la proza moderna,urbana,de analiza psihologica.





Romanul Ion este rezultatul unor indelungate experiente nuveliste,Rebreanu fiind autor a 4volume de nuvele din care multe au ca tema iubirea si patima pt pamanturi.

Dupa o munca de 7ani,prima varianta se numeste ZESTREA,titlu sugestiv pt importanta zestrei in lumea rurala,schimbat apoi in Ion,Rebreanu dorind sa faca din protagonistul romanului un tip reprezentativ pt taranimea din Ardeal de la inceputul secolului al XX-lea.

Romanul a fost primit cu entuziasm de critica literara in special de Lovinesc care il numeste pe Rebreanu”creatorul obiectiv al romanului romanesc” si apreciaza arhitectura narativa impecabila.

Sursele de inspiratie sunt multiple si variate:nuvelele pe tema iubiri a pamantului si a geloziei,scrisoarea de la sora sa,Livia,gestul aproape maladiv al uni taran de a saruta pamantul”ca pe o ibovnica” si discutia cu un flacau,Ion Pop al Glanetasului,care i se plange de de umilinta si saracia pe care le aduce lipsa pamantului.

Structura romanuli este riguroasa si alcatuita din doua parti narativa ample:GLASUL PAMANTULUI si GLASUL IUBIRII,doua metafore sugestive pt cele doua pasiuni devastatoare care vor face din Ion un personaj dilematic incapabil sa armonizeze glasul pamantului cu glasul iubirii. Mentalitatea satului care ii aprecia pe oameni dupa statul material il determina pe Ion sa iubeasca inca de mic pamanturiile mai mult ca pe o mama. In roman exista mai multe scieri reprezentative pt pasiunea lui pt pamant:cant priveste nostalgic pamanturiile care au apartinut candva familiei lui Reprezentativ in acest sens este capitolul ZVARCOLIREA din volumul GLASUL PAMANTULUI in care Ion se simte mic si slab privind pamantul care il percepe ca pe un „falnic si nendurator stapan”. In propozitii sintetice,exclamative,Ion isi exprima regretul de a fi pierdut pamantul adus ca zestre de catre Zenobia: „locul nostru,saracul!”sau „cat pamant,Doamne!” aflam ca isi dispretuieste mama si isi uraste tatal cazuti in patima betiei,care au instrainat zestrea Zenobiei. Sentimentul acesta de frustrare l-a stapanit inca din copilarie,pamantul i-a fost mai drag ca o mama. Dupa casatoria cu Ana,devenit stapanul averii lui V.Baciu,Ion constata cu tristete ca setea satisfacuta de pamant nu-i poate domolii glasul iubirii. Pamantul sarutat cu voluptate nu-i mai provoaca sentimentele initiale desi se simte stapan. Simplu taran,incult dar nu lipsit de inteligenta,Ion a suferit din cauza umilintei privocate se inferioritatea sociala datorita tatalui sau care a saracit familia.

Intr-o conceptie tipic taraneasca,omul era considerat masura averii posedate,Ion considerand ca odata cu pamanturiile va dobandii si respectul taranilor din sat si va recupera prestigiul familiei Glanetasilor,prestigiu pierdut din cauza tatalui sau care era mai dispretuit de comunitate decat cei care au fost mereu saraci.

Atitudinea eroului fata de pamant se schimba in volulmul:GLASUL IUBIRII, Ion constietizand ca nu se simte implinit fara dragostea Floricai. Sufera cand e nevoit sa recunoasca in mintea lui ca fara iubire,viata este lipsita de sens. Vocea interioara il obliga sa caute prezenta Floricai si incalca normele morale ispitind-o pe femeia casatorita cu Gheorghe la adulter. Criticul literarG.Calinesc sesizeaza ca situatia lui Ion are caracteristici de generalitate pt ca in lumea satului multe cupluri casatorite din interes pt a dobandii zestre si implicit respectul consatenilor instariti

In paralel cu destinul eroilor,romanul se constituie intr-o adevarata monografie a satului ardelenesc,urmand un episod scurt care aduce in prim plan destinul mai multor familii dar si obiceiuri ca:hora,nunta,botezul,inmormantarea,hramul bisericii. Ca roman realist si obiectiv are narator omniscient,relatarea se face la persoana a III-a iar naratiunea se imbina cu descrierea si dialogul.

Subiectul romanului debuteaza cu descierea drumulu care intra in Pripas,descriere munutioasa tipic realista. Inca din incipit,din scena horei se prefigureza conflictele latente,stratificarea sociala,patimile mocnite,reiesind din relatiile dinte personaje. Dupa ce prezinta amanuntit Somesana si cantecul lautariilor,autorul il aduce in prim plan pe Ion al Glanetasului,flacau frumos,voinic,saritor si harnic care oscileaza intre iubirea pt Florica,fata saraca a vaduvei lui Maxim Oprea si interesul pt pamanturiile lui Vasile Baciu care ii adreseaza cuvinte jignitoare: „mie imi trebuie ginere cumsecade nu fleandura”! Cearta dintre cei doi sparge hora,flacaii se muta la carciuma lui Avrum,unde Ion se bate cu George.

Din scena horei surprindem si stratificarea sociala specifica lumii rurale:cei bogati dispretuiesc pe cei saraci,iar cei saraci ii urasc pe cei bogati si le ravnesc averea. Intelectualii satului,Belciug si Herdelea cu familia onoreaza petrecerea taranilor dar nu se amesteca cu prostimea.



Conflictul de la hora este dezbatut pe larg in sat si ii implica si pe intelectual,invatatorul cu familia sa sustinandu-l pe Ion iar preotul Belciug pe Baciu si Bulbuc. In duminica urmatoare,parintele il mileste la sluja pe Ion in fata intregului sat dandu-l exemplu negativ,iar acesta se consoleaza in bratele Floricai promitandu-i ca o va lua de sotie. Pasiunea lui Ion fata de fata saraca nu este tolerata de Zenobia care il batjocoreste: „tot la saracie treagi dragul mami?”

Intarata,dominat de dragostea tiranica de paman,Ion o seduce pe Ana si fura o brazda din pamantul lui Simion Lungu. Se judeca cu vecinul lui,apoi se impaca starnind furia furia judecatorului ,iar Ion primeste doua saptamani de inchisoare. Dupa ce o seduce pe Ana,si aceasta ramane insarcinata,Ion o ignora. Cand V.Baciu afla ca tatal copilului nu este George ci Ion,acesta o bate cu furie si o trimite la el. Timp de cateva luni,fata devine o unealta intre bataile tatalui si jignirile lui Ion,soarta ei strnind mila satului care acuza comportamentul animalic al flacaului. Intervine Belciug care mediaza conflictul desi e constient ca Ion se comporta ca un arivist care calca in picioare demnitatea si sentimentele fetei seduse.

La interventia preotului,V.Baciu cedeaza toata averea lui Ion ca Ana sa nu nasca inainte de a se marita.

In paralel cu drama Anei,e prezentata drama familiei Herdelea: Laura,fiica cea mare indragostita de Aurel Ungureanu, student la medicina se va marita cu tanarul teolog G.Pintea care o ia fara zestre. Rebreanu prezinta ambele nunti,accentul cazand pe Ana care constata ca este umilita la nunta ei,Ion dansand cu Florica pe care o priveste dragastos:Ionica,Ionica,norocul meu!

Partea a doua surprinde conflictul dintre Ion si Baciu care ii va da zestrea cu acte. Ana este din nou batuta si alungata de ambii,Ion isi da in judecata socrul,dar ulterior se vor intelege,nu are sentimente nici pt copilul nou nascut. In Petrisor,Ion vede doar garantia ca va detine pamanturiile lui V.Baciu si considera ca acesta il va rupe definitiv de Florica. Ion pierde procesul si este condamnat la o luna de inchisoare si amenda,si-l atrage in conflict si pe Herdelea,fiind si el condamnat la 8zile de inchisoare si amenda. Ignorata si batjocorita in continuare de Ion,Ana se sapnazura(asa cum il vazuse pe carciumarul Avrum)

Dupa sfarsitul tregic al Anei,destinul lui Ion va fi dominat parca de un bestlem. Isi sa seama ca Petrisor este garantia pastrarii pamanturiilor lui V.Baciu pt ca o clauza din testament prevedea ca in cazul mortii lui Ana si al copilului,averea sa se intoarca la Baciu. Afla o luna de zile la inchisoare,copilul ramane in grija Zenobiei,se imbolnaveste grav si moare. Dupa moartea lui Petrisor,Baciu isi cere averea inapoi iar Ion o seduce pe Florica,scena de amor patimas avand loc pe camp sub un mar.

Si destinul familiei Herdelea este zbuciumat:invatatorul revine in Pripas,este inspectat la sfarsitul anului si ii se cere sa se pensioneze. Laura isi duce parintii la bai pt a-i face sa uite de necazuri,Titu este incurajat sa revina in regat.

Locul lui Herdelea este luat de tanarul Zagreanu care se va casatorii c Ghighi iar batrnul invatator se impaca cu preotul Belciug participand la sfintitul noii Biserici.

Punctul culminant surprinde sfarsitul tragic al protagonistiilor.

Simuland o buna prietenie cu George,Ion o viziteza des pe Florica incercand sa o seduca.Oloaga Savista ii atrage atentia lui George si ii trezeste in suflet setea de razbunare. Ii intinde lui Ion o cursa anuntandu-l ca pleaca la padure dupa lemne,se intoarce din drum iar cand Ion fluiera pe la poarta George il loveste cu sapa in cap lasandu-l apoi sa agonizeze pana dimineata cand este gasit mort sub nucul din fata casei lui George. Criminalul este arestat iar Ion va fi inmormantat cu mare fast de catre preotul Belciug care il convinsese sa-si treaca averea pe numele bisericii.

Romanul se incheie cu hramul bisericii si descrierea drumului care iese din Pripas avand astfel o construcite circulara.







Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1655
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site