Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


'Baltagul' de Mihail Sadoveanu - roman traditional

Literatura romana

+ Font mai mare | - Font mai mic



'Baltagul'

Mihail Sadoveanu

-roman traditional-




Conceptul de roman traditional vizeaza romanul aparut pana in secolul al XIX-lea, inclusiv pana in momentul in care procedeele realismului modern inovate de Balzac si Flaubert isi vor pune amprenta asupra prozei romanesti. Eugen Lovinescu considera insa ca acest termen vizeaza si romanul aparut in secolul al XX-lea, dar care are o tema de extractie rurala, religioasa, arhaica sau mitica. Romanul 'Baltagul', aparut in 1930, se incadreaza acestei taxonomii din punct de vedere tematic.

'Scriitor realist cu viziuni romantice de tip arhaic atras de epopee, mitic si tragic. '- G. Calinescu

Temele abordate de Mihail Sadoveanu:

istoria (Sadoveanu considera ca istoria este 'primul sau obiect de predilectie'):

epoca dacica: 'Creanga de aur'

epoca lui Stefan cel Mare: 'Fratii Jderi', ' Neamul Soimarestilor', 'Soimii', 'Nicoara Potcoava”, 'Zodia cancerului'

istoria altor popoare: 'Divanul persian'

natura: abunda scenele de vanatoare si de pescuit, halieutica si cinegetica fiind niste pretexte literare preferate ale autorului. Natura este frumoasa, blanda, misterioasa nu in sensul eminescian, ci mult mai misterioasa. Autorul manifesta nostalgie pentru timpurile vechi, pentru locurile neatinse de civilizatie: 'Tara de dincolo de negura”, 'Nada florilor'

tematica sociala: manifesta preferinte pentru oamenii exploatati, nedreptatiti si prezinta conflictele generate de acest lucru: 'Hanul Ancutei', 'Baltagul'

iubirea este prezentata ca un sentiment firesc ce da farmec vietii, valorificand uneori si transformarea in pasiune ardenta (plus influente naturaliste): 'Dureri inabusite'

filozofia: elemente exotice, intelepti din timpuri stravechi, elogii intelepte, elemente de filozofie populara

ludica: 'Dumbrava minunata”

'Baltagul' este un roman traditional care pune o problema de extractie rurala, dar contine si un element de modernitate prin analiza psihologica. Romanul se caracterizeaza prin unitate si echilibru, mitul transhumantei fiind grefat pe realitatea societatii romanesti.

Tema

Este sociala, remarcandu-se urmatoarele aspecte:

este prezentat modul de viata al oierilor, mentalitatea lor ca 'navigatori ai uscatului'- Al. Paleologu

este prezentata conditia femeii in societatea masculina

familia este foarte importanta

omul este dependent de mediul in care traieste, de univers, stabilindu-se mereu legatura intre peisaj si caracterul omului

lumea este reprezentata de societatea pastorala, arhaica, confruntata cu o lume noua, bazata pe acumularea de capital

Explicatia titlului

Provine din grecescul 'labrys', etimon care va genera doua cuvinte in limba romana:



1. in sensul propriu al sau denumeste o arma cu doua taisuri care, conform traditiei, nu ramane patata de sange daca a fost folosita justitiar

2. al doilea termen, cuvantul 'labirint', in acord cu una dintre tehnicile romanului si cu drumul parcurs de Vitoria Lipan, aceasta apeland la prima iesire de tip hermeneutic, 'firul Ariadnei', refacand regresiv drumul parcurs de Nechifor Lipan

Aspecte legate de diegeza romanului

Vitoria pleaca in cautarea sotului impreuna cu Gheorghita fiul sau, dupa ce a avut niste semne, niste epifanii. Vitoria traieste intr-o lume arhaica, organizata de tip semantic deoarece fenomenul de viata conteaza atat timp cat sunt inzestrate cu semnificatii, Vitoria citind lumea manifestata in sens, in epifanii, adica elemente incarcate sacru: visul in care Nechifor intors trecea calare o apa tulbure ('A fi intors inseamna a fi cu fata spre moarte'- L. Blaga), cocosul canta cu secera cozii spre poarta prevestind drum si intamplari nefaste, norii ce se aduna deasupra Tarcaului, prevestind si ei vreme rea. Va pleca la drum dupa ce porunceste pentru Gheorghita confectionarea unui baltag pe care il duce la preot pentru a-l sfinti dupa ce posteste paisprezece vineri, o trimite pe Minodora, fiica ei, la maica Melania, la manastirea Varatec si lasa gospodaria in grija argatului Mitrea. Gheorghita este nemultumit de faptul ca trebuie sa plece intr-o perioada cand incep sarbatorile, dar Vitoria il atentioneaza intr-un limbaj metaforic ce demonstreaza intelepciunea nativa si autentica a omului din popor ca 'Pentru tine abia acum incepe soarele a rasari.', Vitoria constientizeaza faptul ca pentru Gheorghita acest drum va fi unul initiatic, de maturizare si constientizare. 'Intelege, Gheorghita, ca jucariile au stat!' Lexemul 'jucarie' este uzitat de Vitoria intr-un sens alchemic, desemnand mecanismul universal in care deteriorarea unei piese duce la incremenirea acestuia. Aceasta piesa este aici disparitia inexplicabila a lui Nechifor Lipan, lucru care face ca lumea lor sa stea in loc atat timp cat problema nu este elucidata. De aceea Vitoria va intreprinde acest drum, pentru a reinstaura acea 'ordo universalis' pe care disparitia lui Nechifor a dezechilibrat-o.

Merge:

la Bistrita, la negustorul David

la Bicaz , la hanul lui Donea

la Calugareni unde o cunoaste pe sotia lui David si Gheorghita afla legenda despre Piatra Teiului

la Farcasa, la potcovarul Pricop, unde este martora arestarii a doi farsori

la Borca , da de un botez si ofera lehuzei o capatana de ceapa si copilului bani pentru somn linistit

la Cruci, da de o nunta si face o urare frumoasa mirilor fara ca nimeni sa-si dea seama de ingrijorarea ei. Remarca insa ordinea ominoasa in care a intalnit aceste manifestari.

in zona Dornelor un barbat ii face avansuri, iar ea ii porunceste lui Gheorghita sa-l loveasca cu baltagul.

la Sabasa afla ca au trecut pe acolo trei ciobani: Nechifor Lipan impreuna cu Ilie Cutui si Calistrat Bogza, in timp ce la Suha afla ca au fost doar doi ciobani, intre care Nechifor nu se afla. Se vor intoarce la Sabasa gasind in gospodaria unui taran pe cainele lui Nechifor, Lupu, care ii calauzeste la Crucea Talienilor unde intr-o rapa gaseste ramasitele. Vitoria isi face si acum datoria, organizand inmormantarea sotului ei, iar la praznic reuseste sa-i demaste pe criminali, obtinand prin vorbe mestesugite si aluzive dezvaluirea psihologica a lor.

Grefarea mitului

Romanul este construit pe baza a doua structuri: una monografica epica, realista si una mitica, simbolica.

1. 'Baltagul' combina monografia realista cu simbolismul poetic, imbinand doua serii de conventii. Prima care decurge din romanul realist si naturalist al secolului al XIX-lea, bogat epic, iluzionist care pretinde a face concurenta psihologiei si cea de-a doua rezultata din proza secolului al XVIII-lea continand o poveste bazata pe principiul de economie artistica, reductiva, morala si filozofica ce tine sa simplifice viata intr-o paradigma.

Sunt prezente astfel doua tari: Tara de Sus, numita de Manolescu 'gineceu', teritoriul oierilor si Tara de Jos, a capitalei si a targurilor. I.M. Lotman lamureste teoretic de ce distanta dintre aceste doua tari este de natura istorica: lumea arhaica este organizata de tip semantic, totul este de sens si vine din ancestral, nu este nevoie sa existe argumente rationale pentru a avea certitudinea a ceva. Lumea sociala este organizata de tip sintactic, excluzand complet posibilitatea de interpretare intuitiva.



Femeile reprezinta elementul conservator, formalist al colectivitatii, in timp ce barbatii reprezinta elementul pliabil la schimbare, elementul mobil.

2. '<<Ba1tagu1>> este o parafrazare culta, moderna a <<Mioritei>>, crima este o exacerbare a setei de a avea, un fundament al lumii capitaliste.'-P. Georgescu

'<<Baltagul>> poarta un accent de balada romantata, de mister cosmic.'- Perpessicius

'<<Baltagul>> este un roman initiatic de o eruditie ingenios ascunsa, tratand in subsolul sau riguros coerent si absolut fidel o tema simbolica legata de unul din marile mituri ale umanitiatii.'-Al. Paleologu

'Povestea Vitoriei Lipan este povestea lui Isis in cautarea trupului dezmembrat al lui Osiris.'-Al. Paleologu

Mitul lui Osiris se suprapune in subtextul 'Baltagului' in chip desavarsit:

Vitoria trebuie sa afle daca Lipan s-a inaltat in soare ori a curs pe vreo apa.'- Osiris, zeul Soarelui, este ucis de fratele sau, Seth, si aruncat in Nil

Vitoria gaseste in rape 'oase risipite cu zgarciuri umede', a luat cu grija bucatile sotului ei si le-a potrivit una cate una in cutia de brad, stropindu-le cu vin.'-Isis va recupera bucatile sotului ei din care va recompune trupul acestuia

Vitoria acopera trupul sotului ei si racla cu 'o poclada, un lanicer vrastat negru si ros'-Isis va acoperi trupul sotului ei cu o piele de pantera si o bucata de stofa in vederea invierii sale

'Vitoria adusese cu ea betisorul alb cu care incercase a sfreseli dusumeaua primariei de la Suha”-Horus, fiul lui Isis si al lui Osiris, are si el o bagheta magica

Gheorghita = Horus

cainele Lupu = Anubis = un caine psihopom care calazuieste in moarte

Nechifor este nascut de doua ori: prima data biologic si i se pune numele de Gheorghita si a doua oara spiritual cand, copil mic fiind se imbolnaveste de higropica si conform traditiei populare este vandut pe geam pentru a nu mai fi recunoscut de soarta, pentru a scapa de boala si primeste acum, ca intr-un al doilea botez, numele de Nechifor de la doua etimoane grecesti: 'Nike' = zeita victoriei si 'Foros' = cel care poarta-Osiris si el este nascut de doua ori, prima oara biologic si a doua oara cand este inviat de Isis

baltagul lui Gheorghita-toporisca lui Horus

toponimul Sabasa poate veni de la Sabasios care este un alt nume al lui Osiris Dionisos

coborarea in rapa a lui Gheorghita reprezinta coborarea in infern a lui Aenea pentru a-si vedea tatal, pe Anchise

ramasitele lui Nechifor Lipan sunt gasite in locul numit Crucea Talienilor, toponim care ar putea fi in relatie de paronimie cu conceptul de 'Lege a Talionului': 'Dinte pentru dinte si fapta pentru fapta.'

Nechifor are un cal negru, tintat, 'forma oculta autohtona' a celor doua forte Ying-Yang, care tuteleaza universul.

Date despre personaje

Vitoria este inteligenta, stiind sa se foloseasca cu viclenie de acest lucru, trebuind sa invinga si prejudecatile. Este totusi o femeie moderna, deoarece este independenta in modul de a gandi, este bisericoasa, putin fricoasa si stie sa ascunda acest defect. Este tipul inteligentei robuste, o individualitate lucida, un bun psiholog, 'un Hamlet feminin'-G. Calinescu, deoarece asemeni personajului shakespearian obtine dezvaluirea psihologica a vinovatilor; desi accepta noul cand nu are incotro, este conservatoare si o combate pe Minodora in toate incercarile ei de schimbare, are spirit de 'vendetta', adica razbunare sangeroasa, nu accepta justitia in aflarea adevarului, conserva idea de clan, dar descopera in final ca lumea are o coerenta pe care moartea lui Lipan nu a tulburat-o si ca isi poate continua viata, odata instaurata acea ordine universala.



Nechifor Lipan    este personaj absent, deoarece apare in discursul narativ in care este prezent prin rememorarile Vitoriei, dar neaparand activ in diegeza.

Date pentru tema sociala-monografia satului de munte

'Mihail Sadoveanu are realismul lui Balzac si melancolia unui romantic, meditatia aspra a lui Miron Costin, voluptatea senzoriala a lui Rabelais, e precis ca un pictor flamand si inefabil ca un muzician, un creator de atmosfera, un analist al sufletelor impenetrabile, un dramaturg in proza, un cunoscator al individului si al colectivitatii, al grupurilor arhaice si al societatii moderne, un intelept oriental vorbind in pilde si un critic al ordinii sociale nedrepte.'-G. Calinescu.

Printre temele fundamentale ale acestui scriitor prolific, care a lasat posteritatii o opera ce se intinde pe jumatate de secol, se numara si evocarea satului romanesc, scriitorul ramanand credincios marturisirii sale: 'Taranul a fost principalul meu erou'. Romanul 'Baltagul' aparut in 1930 ilustreaza alaturi de alte creatii ale autorului aceasta tema. Trimiterea la hipotext este sugerata inca din motto-ul operei: 'Stapane, stapane, mai cheama s-un cane', aluzia directa la balada 'Miorita' avand aici si valoarea unui motiv anticipativ. Diegeza din 'Baltagul' este localizata temporal la sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul secolului al XX-lea si infatiseaza o societate patriarhala, arhaica, surprinsa pe o anume treapta a evolutiei ei si anume cea a confruntarii cu presiunea formelor evaluate. E un adevarat epos al miscarii populare romanesti prin timp, obiceiuri, institutii si credinte. Sadoveanu evoca o lume veche, cu randuieli bazate pe legea nescrisa a traditiei izvorata dintr-o obisnuinta de viata, care se pierde in vreme. Spatiul romanului e mioritic, localizarea cuprinde asezari din partea dinspre munte a Moldovei. Greutatea vietii oamenilor din aceasta zona este sugerata prin legenda inserata in incipitul romanului: 'suntem cu oile si cu asinii, suim poteci oable si coboram prapastii. Asa ostenim zi si noapte, tacem si dau zvon numai talangile. Iar asezarile nevestelor si pruncilor ne sunt la locuri stramte intre stanci si piatra. Asupra noastra fulgera, trazneste si bat puhoaie.'

Oamenii acestor locuri sunt padurari sau pastori : 'munteanului ii e dat sa-si castige painea cu toporul sau cu cata. Cei cu toporul dau jos brazii din padure si dupa aceea ii duc la apa Bistritei, dupa aceea ii fac plute pe care le mana pana la Galati, la marginea lumii'. Autorul considera ca cei mai voinici sunt cei care stau in munte. Viata insa este mult mai aspra acolo: 'acolo stau cu Dumnezeu si cu singuratatile pana ce se imputineaza ziua. Asupra iernii coboara la locuri largi si isi pun turmele la iernat in Balti, unde viata e mai usoara, dar muntenii nu si-o pot schimba pe a lor pentru ca munteanul are radacini la locul lui ca si bradul'.

Ritmul existentei pastoresti e dirijat astfel de fenomenul transhumantei, un fenomen de veacuri ce caracterizeaza acest plai. Modul de viata dainuie si el din vechi, inca din vremea lui Burebista. Daca barbatii sunt cu oile, grija gospodariei o are nevasta care trebuie sa aiba pricepere, vigoare, energie si la nevoie un brat de barbat, caci, uneori femeile 'stau vaduve inainte de vreme', asa se intampla in casa lui Nechifor Lipan, ciobanul ucis pentru o turma de oi pe care o ducea de la Dorna, de unde o cumparase, la iernat. 'Casa, cu prispa, tinda, ograda, cu adapatoare pentru vite si sura e asezata dupa datina locului, cu toate cele de trebuinta: oi la munte, poclazi in casa, piei de miel in pod, ceva parale stranse intr-un cofarel cu cenusa, faina de papusoi si legume, pe care Vitoria Lipan le aduce de la campie pe cinci caluti. Satul cu ulicioare lungi si cotete cu carari printre gradini, are crasma si biserica. Preotul e si sfetnic printre sateni. In satul Vitoriei Lipan viata se desfasoara dupa un calendar al naturii intre plecarea turmelor la pasunat si intoarcerea lor la iernat. Nu ziua, ci vremea pe care oamenii o inteleg dupa semnele lor, hotaraste si treburile oierilor si ale casei. Astfel, argatul Mitrea se intoarce cu vitele de la pasunat mai devreme decat de obicei pentru ca a inteles, dupa vreme, ca iarna va fi timpurie si Vitoria Lipan ii coboara din pod cele de trebuinta: caciula, topoarca, piele pentru o pereche noua de opinci. In viata oierilor, nimic nu iese din traditie. Obisnuinta care statorniceste raportul dintre oameni e singura lege, iar cine o incalca se impotriveste firii sau dupa cum spunea Nechifor Lipan 'nimene nu sare nepedepsit peste umbra lui.'

Minodora, fiica lor, este fata de maritat. Ea trebuie sa-si vada de randuielile ei, pana cand Vitoria ii va gasi un roman cu casa noua in sat si oi multe. Ea trebuie sa se imbrace intr-un anumit fel, dupa obicei: cu camasa alba si catrenta neagra, vrastata ros, parul impletit cununa, fara 'broboada'. Ciubotelele sunt numai pentru hora sau nunti sau pentru drum la targ. In satul acesta de munte, nu se accepta nicio influenta din afara, niciun sambure de modernism: 'n-ai mai invatat randuiala? Nu mai stii ce-i curat, ce-i sfant si ce-i bun, de cand iti umbla gargauni in cap si te cheama domnisoara? Iti arat eu coc, valt si bluza In legea noastra trebuie sa traiesti!' replica Vitoriei Lipan justifica de fapt 'imaginea tipica a felului cum se produce retragerea sufletului taranesc din fata civilizatiei moderne burgheze.'- Ov. S. Comarniceanu

Felul de a fi al munteanului se desprinde din comportamentul Vitoriei Lipan, caci ea 'nu e o individualitate, ci un exponent al spetei'- G. Calinescu. Ea se inscrie in principiile etice fundamentale ale poporului prin calitatile ei: cultul adevarului, al dreptatii, al legii stramosesti si al datinii. In cautarea sotului ei, ea se conduce dupa elementele si fenomenele naturii: ploaia, vantul, ceata, zapada, acestea ajutand-o sa intuiasca ce trebuie sa faca. Este o femeie superstitioasa: stie ca sotul ei nu va veni pentru ca, asezat pe prag, cocosul se intoarce cu pliscul spre poarta, dand semn de plecare. Vitoria se dovedeste a fi o buna cunoscatoare a traditiei stramosesti: la Borca, intalnind o cumetrie, ea ii pune mamei sub perna un dar, 'iar copilului pe frunte o hartie de douazeci de lei.' La Cruci, dand de o nunta, inchina paharul si face o frumoasa urare miresei.

Inmormantarea sotului ei este de asemenea facuta dupa datina. Toate actiunile Vitoriei poarta pecetea ceremonialului si au un caracter sacru. Vitoria isi lasa fata la manastire, se marturiseste preotului, ia Sfanta Impartasanie, sfinteste baltagul si pe Gheorghita. Tot efortul ei consta in a restabili ordinea normala a lucrurilor, caci 'crima a tulburat echilibrul lumii' in care traieste- G. Calinescu. Odata implinita datina catre cel ucis, totul reintra in tiparul vietii taranesti. Toate acestea confera aspect monografic, monumental romanului sadovenian.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 3008
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site