Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


Dacia Literara in literatura romana

Literatura romana

+ Font mai mare | - Font mai mic




Dacia Literara in literatura romana

Aparuta intr-o perioada dificila pentru publicatiile autohtone,revista Dacia Literara a simbolizat un nou inceput pentru literatura romana, reprezentand o noutate a presei.Intr-o perioada in care putinele publicatii existente prezentau preponderent fapte politice,Dacia Literara a fost pata de culoare din presa romaneasca,prin caracterul sau.Toate acestea se regasesc mentionate in articolul program al revistei, semnat de Mihail Kogalniceanu in calitate de editor raspunzator.Publicata la 30 ianuarie 1840 revista marcheaza un punct de cotitura in literatura romaneasca.




In introducere ,articolul prezinta realitatile vremii in privinta publicatiilor nationale.Sunt mentionate circumstantele politice anterioare ce au impiedicat dezvoltarea presei pana la momentul respectiv.Acesta aduce in discutie si celelalte ziare nationale, Curierul Transilvaniei si Albina Romaneasca. Ambele ,,au mai mult sau mai putin o colora locala” si includ prea multa politica fara sa puna accentul necesar pe literatura. Astfel, Dacia Literara este prima revista care se angajeaza sa publice doar lucrari literare si din toate zonele tarii ,realizandu-se o unificare a romanilor pe plan literar.Se va cere deasemenea si originalitate in creatiile publicate, ,, fiestecarele cu ideile sale,cu limba sa, cu chipul sau”,astfel promovandu-se cultura nationala si eliminandu-se treptat puternica influenta a operelor straine.Sunt mentionate minusuri ale literaturii vremii, cum ar fi lipsa originalitatii in operele literare, care deja sunt putine ca numar, dar si multitudinea traducerilor incorecte. Traducerile sunt admise doar daca sunt corect realizate.Acesta mai subliniaza si ca ,,Traductiile nu fac insa o literatura”.Mai este specificat si faptul ca revista va evita pe cat posibil scandalurile: ,, Iubitori ai pacei,nu vom primi nici in foaia noastra discutii ce ar pute sa se schimbe in vrajbe.”

Mihail Kogalniceanu anunta si intentia revistei de a-si exprima parerea asupra respectivelor opere, asftel anuntand critica de mai tarziu:,,Critica noastra va fi nepartinitoare; vom critica cartea iar nu persoana”.Obiectivul revistei este de a oferii tarii ,,o limba si o literatura nationala”.Mai apoi sunt ilustrate marile teme romantice, istoria, natura si obiceiurile romanesti,care ar trebui sa slujeasca autorilor drept surse de inspiratie : ,,Istoria noastra are destule fapte eroice,frumoasele noastre teri sunt destul de mari,obiceiurile noastre sunt destul de pitoresti si de poetice pentru ca sa putem gasi si noi sujeturi de scris,fara sa avem pentru aceasta trebuinta sa ne imprumutam de la alte natii.”Tocmai de aceea revista a fost considerata ,,maniferstul romantismului romanesc”.

La finalul articolului sunt precizate rubricile ce vor exista in revista, aticole originale, compunerile originale,critica noilor aparitii si Telegraful Daciei, care va include stiri,informatii,noutati,etc.

Multi dintre scriitorii ulteriori au urmat sfaturile date de Kogalniceanu in articolul program,ei inspirandu-se fie din istoria nationala,fie din frumusetile naturii.Astfel de exemple sunt Grigore Alexandrescu si Vasile Alecsandri.

Grigore Alexandrescu a optat pentru temele istorice, in opere precum Rasaritul Lunii.La Tismana Mormintele.La Dragasani si Umbra lui Mircea.La Cozia. Poezia debuteaza cu strofa pe care George Calinescu o aprecia ca fiind geniala prin muzicalitate si inteles.Ea contine mai multe motive,printre care motivul apei,motivul apusului,al zidurilor si al turnurilor,toate fiind de factura romantica.In prima strofa cititorul este introdus treptat in lumea prezentata, apusului fiind poarta de trecere intre 2 lumi, intre realitate si fantastic, intre prezent si trecut, intre zi si noapte. Se remarca multitudinea figurilor de stil, inversiuni ,,ale turnurilor umbre”, asonanta vocalei ,,u”,personificare,,ale turnurilor umbre….se intind,se prelungesc”, si metafore ,,-ale valurilor mandre generatii spumegate”.



In strofa a doua se trece in tabloul nocturn,simtindu-se nelinistea naturii, framantare acesteia.Apar motivul noptii si cel al naturii,ambele romantice.

In cea de-a treia strofa apare umbra fostului domnitor reusind sa ingenuncheze intreaga natura.Aceasta aduce cu ea si amintirea vremurilor trecute: ,,marea fantoma face semn…da o porunca…/Ostiri,taberi fara numar imprejuru-i inviez”.In cea de-a cincea strofa elementele naturii sunt din nou personificate.Invocatia Oltului il prezinta pe acesta ca fiind in afara timpului,si omniscient martor al bataliilor trecute.Mircea este pus alaturi de alte mari figuri istorice ale poporului roman,si anume Traian si Decebal, prin epitet hiperbolizant.Seria elementelor naturale personificate continua cu personificarea dealului,,Mircea!Imi raspunde dealul;”urmat apoi de Dunare:,, Unul altuia ii spune;Dunarea se instiinteaza”.In strofa a 8-a apare din nou motivul timpului imbinat cu momente istorice,ambele romantice.Acestea sunt inglobate intr-un pasaj oda, in care domnitorul este preamarit.Urmeaza pasajul meditativ, imbinandu-se din nou mai multe specii literare.In strofele treisprezece si paisprezece apar pregnant elementele clasice,prin meditatia asupra razboiului, simtindu-se amprenta razboiului.Pasajul clasic este urmat de inca un pasaj romantic,tot de doua strofe.Umbra lui Mircea se intoarce in mormant,natura revenind treptat la starea initiala.Poezia se incheie cu aceleasi versuri ca si in prima strofa,,Si-ale valurilor mandre generatii spumegate/Zidul vechi al manastirei in cadenta il izbesc”realizandu-se simetria.Poezia contine 16 strofe,ritm trohaic,cu masura de 16-17 silabe.

Poezia imbina mai multe specii literare,si anume meditatia,oda si in unele pasaje, pastelul.Deasemenea imbina curentul clasic cu cel romantic. Elementele clasice apar in versificatie, datorita organizarii poeziei in catrene, a rimei incrucisate,si a masurii de 16-17 silabe.Tot ca element clasic poate fi privita simetria poeziei realizata prin repetarea versurilor ,,Si-ale valurilor mandre generatii spumegate/Zidul vechi al manastriei in cadenta il izbesc.”, la inceputul si la sfarsitul poeziei.Un alt element de factura clasica este si pasajul meditativ,in care este prezentat razboiul printr-o perspectiva rationala.Elementele romantice sunt insa pregnante,prin numeroasele figuri de stil,printre care si antiteza trecut-prezent din strofa a treisprezecea,dar si prin motivele prezente: motivul trecerii timpului,motivul noptii,al naturii, apei, al zidurilor vechi,al valurilor,al turnurilor si al apusului.Tocmai datorita acestor imbinari Grigore Alexandrescu a fost numit ,,un clasic printre romantici si un romantic printre clasici”

Un alt scriitor ce a urmat sfaturile prezentate in articolul program al Daciei Literare este Vasile Alecsandri.Dupa ce se remarcase prin volumul de poezii populare Poezii poporale ale romanilor.Balade (cantece batranesti)adunate si indreptate de Vasile Alecsandri,acesta revine in literatura romana prin pastelurile sale. ,,Acel rege al poeziei,vesnic tanar si ferice” cum l-a numit Eminescu in Epigonii a fost cel care a slefuit aceasta specie, servind mai tarziu drept exemplu. Acesta a compus pasteluri pentru fiecare anotimp, pentru el primavara avand trairea cea mai intensa,fiind un timp al renasterii, vara reprezentand un moment al bucuriei ,in care lumina solara abunda. Toamna este prezentata ca fiind anotimpul bogatiei,al stingerii vegetalului,inducand o stare de melancolie.In ciuda faptului ca poetul o detesta,iarna se bucura de un statut special in opera acestuia.



In poezia Malul Siretului     anotimpul prezentat este vara.intr-un mediu linistit de campie. Dimineata este prezentata intr-o aura de mister dar si prospetime : ,,aburii usori ai noptii ca fantasme se ridica/Si plutind deasupra luncii printre ramuri se despica”.Apar diferite procedee stilistice,cum ar fi personificarea,,raul luciu se-ncovoaie”, epitetul,, raul luciu”,comparatia ,,raul luciu se-ncovoaie sub copaci ca un balaur” dar si metafora ,,Ce in raza diminetii misca solzii lui de aur”.

In cea de-a doua strofa apare eul liric drept prezenta centrala,la amiaza.Prezenta sa este dezvaluita de verbele si pronumele la persoana I singular: ,,Eu”, ,ma duc” , ,,ma asez” , ,,privesc”.Datorita abundentei verbelor de miscare:,,ma duc”, ,,curge”, ,,se perde”, ,,se schimba”, ,,sapand”, se creeaza dinamismul peisajului prezentat.Se creeaza o antiteza intre dinamismul naturii si imaginea statica a eului liric.

Din nou figurile de stil abunda,printre care enumeram personificarea apei,,Si privesc cum apa curge si la cotiri ea se perde/Cum se schimba-n valurele pe prundisul lunecos”.Poetul foloseste arhaisme fonetice cum ar fi ,,nasipos”, ,,perde”, ,,bulboace”, acestea avand rolul de a evidentia opera si de a pastra culoarea locala,dupa cum afirma si Mihail Kogalniceanu in articolul program :,,Fiestecarele cu ideile sale,cu limba sa,cu chipul sau”

In cea de-a treia strofa elementul acvatic redevine centrum mundi.Din nou verbele de miscare: ,,se coboara”, ,,salta” , ,,se abat”, ,,batand” afiseaza efervescenta perisajului.Astfel este subliniat ciclul neoprit al naturii.Ca figuri de stil observam personificari,, salcie pletoasa lin pe balta se coboara”, epitete,, viespre sprintioara” si anafora prezentaprin repetarea la inceputul versurilor a cuvantui ,,Cand”.

In ultima strofa poetul revine in cadru,prezenta lui fiind semnalata de pronumele la persoana I singular:,,mea”, ,,-mi”, ,,mine”.In finalul strofei apare elementul pitoresc reprezentat de soparla de smarald,care inveseleste peisajul,incheind poezia cu o nota de optimism si potentand frumusetea peisajului.Poezia imbina elementele romantice,tema naturii,descrierea frumusetii acesteia,cu cele clasice reprezentate de organizearea versurilor in catrene,rima imperecheata,masura de 16 silabe,si ritmul trohaic.

Odata cu articolul program al lui Kogalniceanu un nou punct de vedere asupra literaturii a aparut.Multi dintre scriitorii vremii s-au decis sa urmeze sfaturile oferite in acel articol,drept dovada doi mari poeti ai literaturii romane,Alexandrescu si Alecsandri.Ambii au preluat teme romantice in scrierile lor,Alecsandrescu tema istoriei si Alecsandri tema naturii.In ambele poezii figurile de stil abunda,spre deliciul cititorilor.Ambii scriitori imbina in operele lor curentul clasic cu cel romantic,cel clasic fiind de cele mai multe ori reprezentat prin versificatia poeziei.Cei doi scriitori si-au pastrat modul de gandire si culoarea in opere,astfel dovedind originalitate.Amandoi abordeaza teme specifice poporului nostru,Grigore Alexandrescu alegand momente din istoria romanilor,iar Vasile Alecsandri alegand frumusetea naturii de pe meleagurile romanesti.

In opinia mea,Dacia Literara a fost publicatia care a redresat literatura romana si care a oferit impulsul necesar pentru dezvoltarea unei adevarate literaturi nationale.








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1335
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site