Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


Comentariul

Literatura romana

+ Font mai mare | - Font mai mic



Comentariul

Conceperea unui comentariu constituie o arta si o tehnica a profesiei scrisului. Acest gen gazetaresc exprima personalitatea in gazetarie, in forma ei cea mai perfecta, deoarece autorul de comentarii scrie intotdeauna dintr-un anumit punct de vedere. Nici un alt gen publicistic nu are o putere de atractie, influenta, o autoritate si o utilitate mai mare in raspandirea stirilor sau opiniilor „fie ca aceasta se face pentru a informa, a influenta sau a distra“, ca a comentariului, cum se arata in lucrarea „New Survey of Journalism“ de George Fox Mott si colaboratorii sai.




Se apreciaza ca prima solicitare de a se redacta un comentariu, a fost anuntul lui James Franklin in numarul al doilea al „New-England Courant“ (1721) prin care arata ca doreste ca prietenii sai sa-i faca favoarea, din cand in cand, de a-i pune la dispozitie Bucati scurte, Serioase, Sarcastice, Caraghioase sau Amuzante. Mai tarziu in „Pennsylvania Chronicle“ a aparut (in 1767-1768) o rubrica de comentarii de opinie la fel ca scrisorile „The Federalist“, publicate in „New York Independent Journal“ sau „General Advertiser“ (1787-1788).

Prima incercare de comentarii umoristice este semnalata in perioada 1795-1799, la rubrica „The Dessert“, in ziarul „The Farmer's-Veekly Museum“.

Importanta comentariilor ca parte integranta a ziaristicii moderne este demonstrata atat de pozitia principala care i se acorda, in prima pagina, pagina editoriala sau in pagina de sport, cat si de numerosii cititori pe care si i-au castigat diversi ziaristi care le semneaza.

Comentariul raspunde necesitatii unui contact personal mai strans publicatie-ziar sau revista si cititor. El este una din metodele cele mai eficiente ale ziarului de a satisface aceasta sete de contact personal.

Don Marquis, care timp de mai multi ani a semnat o rubrica permanenta la un ziar, a confirmat acest punct de vedere astfel: „Succesul comentariului indica, desigur, o preferinta a publicului pentru contactul direct cu o persoana individuala mai degraba decat cu productia editoriala anonima a unei redactii“.

La randul sau Jay E.House, sef de rubrica la „Philadelphia Public Ledger“ declara odata: „Redactarea unui comentariu este o treaba delicata. Ea consta din parti aproximativ egale de truda, munca si bataie de cap. Un specialist in comentariu se speteste muncind pentru a-si redacta materialul, iar apoi tremura de frica ca este invechit si isi va pierde slujba. Tot ceea ce se asteapta de la un comentator este ca el sa fie amuzant sau inteligent in douazeci si cinci sau treizeci de feluri diferite in fiecare zi. Un actor se poate produce cu un singur act si poate sa joace cu casa inchisa saptamani in sir. Anul urmator poate sa o ia de la capat cu acelasi actUn specialist in comentarii trebuie sa aiba un act nou in fiecare zi“.

Notiunile de comentarii si comentator pot fi interpretate ca avand semnificatii diferite, tinand seama de diversele clasificari ale acestui gen publicistic. Sunt recunoscute in general trei categorii de comentarii:

Articolul de fond sau articolul principal.

Comentariul care se ocupa de noutatile zilei sau faptul divers.

Rubrica vesela sau „colyum“.

Desi ultimele doua au importanta prin spatiul mai mare pe care il ocupa in ziar, prima categorie include numele cele mai cunoscute in general.

Articolul de fond exprima un punct de vedere personal. Acesta este un comentariu de opinie in care sunt adunate fapte considerate de autor ca fiind conforme cu realitatea, subiecte de actualitate sau de interes curent. Cei mai multi din categoria celor care semneaza aceasta rubrica pot fi clasificati astfel:

Comentatori de stiri.

Specialisti in probleme de politica.

Comentatori propriu-zisi.

Cronicari sportivi.

Cei care scriu la posta redactiei.



Comentariul care se ocupa cu noutatile zilei sau faptul divers consta dintr-un grupaj de stiri cotidiene, stranse de cel care semneaza aceasta rubrica pentru valoarea interesului lor uman.

Comentariul umoristic este in cele mai dese cazuri un amestec de paragrafe editoriale, epigrame, glume, remarci inteligente, versuri umoristice si sentimentale, jocuri de cuvinte, curiozitati verbale sau tipografice, eseuri foarte scurte etc. realizate de cel care redacteaza rubrica si de colaboratorii sai. Un expert de frunte al acestui tip de rubrica a fost Charles L. Collins de la „Chicago Tribune“.

David Randall face o alta clasificare, el considera ca exista trei tipuri de comentarii: deschis, mascat si cel accidental. Primul exprima judecati de valoare si opinii intr-un mod direct si franc. Celelalte doua sunt considerate ca avand un caracter clandestin, diferenta dintre ele fiind ca primul este intentionat iar cel de-al doilea nu .

In zilele noastre majoritatea comentariilor urmaresc un scop serios. Ele se citesc cu interes, au un ritm propriu si o anumita autoritate. Dupa cum mentioneaza Don Marquis: „Sugestiile sale (ale comentariului - n.n) au o influenta mai mare, mai directa decat cea a editorialelor oficiale din ziar“. La aceasta opinie se poate adauga si sfatul dat de C.H.Thompson, comentatorul publicatiei „Kansas City Star“: „Spuneti un lucru pe care cititorul il stie dinainte, dar l-a uitat sau incepe sa-l considere ca un bun al sau, strict personal ()“.

Adevarul este ca cei care scriu comentarii, mai ales pe teme politice, au de indeplinit nu numai o activitate serioasa de stimulare a discutiilor publice privind problemele zilei, ci, de asemenea, au si obligatia continua de a raporta faptele si comentariile la normele etice acceptate de toti.

Caracteristica de seama a celor care scriu comentarii este personalitatea. De unde concluzia ca acestia trebuie sa posede un patrunzator simt de discernamant, aptitudine pentru analiza si sinteza si o experienta larga si profunda. Toate aceste trasaturi trebuie intarite de maiestria cu care se scrie. Cu alte cuvinte originalitatea, abilitatea creatoare si pregatirea serioasa sunt esentiale. In loc sa imite stilul si metodele gazetarilor cunoscuti ca semnatari ai comentariilor, viitorul comentator va trebui sa incerce sa gaseasca cai neumblate, sa incerce noi metode si sa stabileasca prioritati. Aceasta necesita o indemanare desavarsita, rezultat al unor aptitudini naturale, al experientei si al imaginatiei. Harnicia este necesara, in mod obisnuit, dar nu este niciodata suficienta pentru un bun comentator. In lucrarea „Dreptul de autor“, Harrington si Martin aratau ca: „Pentru a reusi ca gazetar care semneaza un comentariu este necesar ca reporterul sa dovedeasca maturitate, pregatire si experienta serioasa. Gazetarul trebuie sa fie un autor de comentarii si totodata un critic si desi trebuie sa-si mentina atitudinea sa de baza trebuie sa fie in stare sa-si schimbe tonul de la satira la frivolitate ocazionala si de la umor la predica” Sa exemplificam cu un text din cartea „Politice“ a lui H.R. Patapievici (Editura Humanitas, 1996, p.141): „In­ conditiile nou create de proaspat votatul Cod Pe­nal, care prevede inchisoare grea pentru doua delicte de presa imponderabile, cum ar fi defaimarea natiunii si a statului roman sau ofensarea onoarei presedinte­lui, a continua sa scrii despre aceste teme inevitabile devine o actiune, cum sa spun, picanta. Pentru ca, daca vrei sa fii liber, trebuie sa actionezi impotriva aberatiei numita 'defaimarea natiunii' sau a ineptiei botezate 'onoarea' unui functionar ales cu delegatie. Natiunea este un concept teoretic si nu o realitate pe care s-o intil­nesti pe strada: cine o personifica este in virsta mintala a copilariei. Cit despre presedinte, ce ati zice de un de­cret pentru apararea onoarei liftierului? Presedintele nu are decit o onoare, care difera de a Romaniei, aceea de a fi un functionar integru si zelos.

Pentru realizatorii de comentarii ingeniozitatea este absolut necesara in asigurarea subiectelor. Desi spuse cu multi ani in urma vorbele unui gazetar american (L. N. Flint, in „The Editorial“) sunt foarte potrivite pentru peisajul nostru gazetaresc actual: „Mergeti oriunde dupa material. Sunt bineinteles domenii pe care cel ce scrie un comentariu invata sa le evite deoarece in incursiunile precedente a iesit oarecum sifonat. El ar trebui mai degraba sa invete valoarea vechii amabilitati, a impartialitatii riguroase, simtul unui umor prietenos decat sa foloseasca un stil ridicol, lapidar si sa dea dovada de o loialitate intransigenta fata de ziar“.

Ingeniozitatea in obtinerea materialului presupune utilizarea tuturor mijloacelor si procedeelor legale, capabile de a depista fapte potrivite pentru a fi incluse in comentarii. Multi gazetari folosesc metode diferite in diverse ocazii. Asta presupune ca nu exista formule pe care sa se poata conta ca un inlocuitor al ingeniozitatii. Si pentru a-l parafraza pe Horia Simionescu putem spune ca un bun comentator trebuie sa fie „un ingenios bine temperat“.



David Randall, op. cit., pp.194-196






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 810
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site