Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


Povestea lui Harap Alb (Tema Basmului, Structura)

Literatura romana

+ Font mai mare | - Font mai mic




Povestea lui Harap Alb

Basmul “Povestea lui Harap Alb” aparut pe 1 august 1877 in revista “Convorbiri literare”.

Geneza: punctul de plecare este folcloric, basmul fiind determinat si de preocuparile si harul didactic al autorului.





Din folclor, Creanga preia conflictul, o serie de personaje fabuloase (calul nazdravan, sfintele), incercarile, cifra trei, formulele de inceput, mediane si finale.

Cu toate acestea, “Povestea lui Harap Alb” este o creatie profund originala, elementele fabuloase ale basmului sunt umanizate, opera este “veritabilul Bildungsroman al epocii noastre” (George Munteanu), iar scopul urmarit este educarea copiilor.

Tema Basmului

Dincolo de eterna tema a binelui care invinte intotedeauna raul, basmul mai are o tema, cea a sfatului parintesc (a avertismentului asupra omului rosu sau span – a deosebi oamenii rai de cei buni).

Mezinul, prea tanar si fara experienta, cedeaza in cele din urma si cade in mreaja Spanului si dupa aceea si a omului rosu (Imparatul Rosu). Acestia, oameni fiind, si nu forte supranaturale, sunt in mentalitatea poporului “insemnati” de Dumnezeu, ca sa fie recunoscuti drept oameni rai unul nu are par pe corp, iar celalalt il are rosu.

Structura

Motivul traditional al calatoriei, specific basmului popular este pastrat deoarece formarea viitorului imparat necesita o etapa pregatitoare. Tot in traditia folclorica , eroul este supus mai multor feluri de incercari (probe) :

din partea tatalui (imbracat in piele de urs, simbolul razboinicului), pentru a fi ales cel mai curajos dintre frati

din partea batranei cersetoare (Sf. Duminica, sacrul ce imbraca aparente umile) pentru a pune la incercare sufletul, generozitatea, urmand a fi ajutat in schimb in incercarile necesarii formarii lui

din partea fortelor raului (Spanul si Imparatul Rosu)

Pentru ca fortele raului sunt reprezentate de oameni rai, insemnati de Dumnezeu, fiul de imparat face, de fapt, doua calatorii: una spre curtile lui Verde Imparat, alta spre cele ale Imparatului Rosu ) chiar daca aceasta calatorie este, formal, cea de-a treia incercare la care il supune Spanul).

Recompensa finala este si o imparatia unchiului pe care il va mosteni, dar si o sotie nu frumoasa, blanda si anonima, ci “farmazoana”, cu apucaturi nazdravane si devotata.

Motive tipice ale basmului

motivul binelui ce invinge raul

motivul imparatului fara urmasi masculini – inseamna ca spiritul contemplativ are nevoie de energia, activizarea, ilustrate de unul dintre urmasii craiului

motivul superioritatii mezinului fata de ceilalti doi fii

motivul podului ca loc de trecere intre doua lumi

motivul calului nazdravan

motivul interdictiei

motivul incalcarii interdictiei

motivul substituirii prin inselaciune

motivul probelor

motivul petirii

motivul pedepsirii raului

motivul nuntii

motivul obiectelor magice (pielea ursului, armele si hainele tatalui, obrazarul si sabia lui Statu-Palma-Barba-Cot, smicelele de mar dulce, apa vie si apa moarta)

Personaje reprezentative

eroul (un Fat-Frumos care nu se comporta eroic, ci greseste, plange, isi doreste moarte de doua ori)

raufacatorul (cerbul, ursul)

falsul erou (Spanul – un rau necesar)

imparatul (Craiul, Verde Imparat)

ajutoarele (Gerila, Setila, Fomila, Ochile, Pasari-Lati-Lungila, albinele, furnicile, calul nazdravan si Sf. Duminica)

elementul de cautat (fata Imparatului Rosu)

ajutorul divin (Sf. Duminica, Sf. Vineri)

Probele

proba vitejiei, curajului (la pod)

proba caracterului – milosteniei (Sf. Duminica)

probele umilintei – ale Spanului:

proba tacerii



salata (elixirul vietii)

cerbul (piatra filozofala)

fata Imparatului Rosu

probele Imparatului Rosu:

proba focului purificator

proba ospatului ritualic

proba alegerii binelui de rau

probele fetei (erotice)

pazirea iubirii – Harap Alb se arata demn de fata

proba deosebirii aparentei de esenta

proba intre ajutoarele fabuloase – principiul superioritatii masculine

Ursul

emblema clasei raboinicilor

animal totem

proba intalnirii ursului este o proba a barbatiei

orice deposedare a ursului de un bun al sau inseamna transferarea puterilor ucenicului in urma unei lupte cu stramosul totemic

prin somnul ursului care inseamna moarte, el este regenerat, dobandeste puterea acestuia

Cerbul:

renovarea ciclica

animal psihopomp

foita virila, coarnele sale sunt arborele vietii, ritmurile cresterii

sangele acestuia vitalitatea – viata nemuritoare

Groapa

mormantul simbolic al lui Harap Alb

Un Spatiu regenerator

Imbaierea in sangele acestuia – virtuti zeiesti

Ritualuri

existenta maestrului spiritual

moartea simbolica, regeneratoare

moarte violenta a animalului mitic

Furnicile sunt supusii umili. Ajutorul dat lor reprezinta grija, mila pentru supusi. Albinele reprezinta truditorii imparatiei, rasplatiti de imparat cu o casa.



1. Gerila

regentul focului

are aspect grotesc

este umanizat si localizat

stihie a naturii

2. Flamanzila

stapanul Pamantului

homerism, hiperbolizare

namila de om

Setila

regentul apei

cu darul suptului

4. Ochila

clarvazatorul

motivul lumii pe dos

5. Pasari-Lati-Lungila

omul universal

stapanul teluricului si al cosmicului

stapanul intregului univers (“firul sagetatorului, braul pamantului si scara cerului”)

face, asemenea pasarii, legatura dintre cosmic si teluric

Sf. Duminica:

este sacrul ce imbraca aparente umile

este atotstiutoare

ii revela lui Harap Alb ca el este cel ales deoarece norocul ii surade – alesul destinului

il supune pe Harap Alb la a doua proba – a milosteniei

este vocea destinului “vedete-as imparat”

Harap Alb nu poate face inca diferenta dintre aparenta si esenta si o considera o cersetoare – este inca un neinitiat

traieste intru spatiu si timp mitic, atemporal

Harap Alb are binecuvantarea divina prin faptul ca o miluieste pe baba – este apoi sfatuit sa-i ceara tatalui hainele, armele si calul sau de cand era tanar

hainele ponosite, armele ruginite – distanta dintre timpul mitic si cel profan

talismanele – aveau experienta initierii

calul insoteste cautarea spirituala, animal psihopomp, Harap Alb reface de fapt experienta tatalui sau (drumul cunoasterii), indrumat de Sf. Duminica

jaratecul pentru cal este purificator, dar este si o proba pentru cal

curatand armele de rugina, Harap Alb readuce armele in ipostaza timpului mitic, originar – preia puterile mitice ale tatalui

loveste in cap calul – desteptarea







Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2809
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site