Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


DECOR

Literatura romana

+ Font mai mare | - Font mai mic




DECOR




Context literar. Poezia are trasaturi simboliste (valorifica tema mortii) se bazeaza pe o tehnica simbolista (utilizeaza un cod coloristic si o linie muzicala sumbra, funebra), dar, prin abundenta substantivelor, prin sincope, prin senzatiile intense tine si de poetica expresionista.

Specificul speciei. Decor este un pastel modern, subiectivizat, alcatuit din tuse care contrasteaza puternic (alb/negru). Peisajul descris, schematizat si esentializat nu are insa o corespondenta clara in realitate, fiind mai mult o proiectie a interioritatii si a imaginatiei.

Titlul. In acest poem decorul sarac, stilizat in maniera expresionista, alcatuit din cateva simboluri, poate reprezenta un peisaj exterior, dar mai ales un peisaj interior sau mental. Poetul transfigureaza si mistifica realitatea. Cromatismul simplu (alb, negru), extins la intregul spatiu (,,copacii albi, copacii negri', „cu pene albe, pene negre'; ,,si frunze albe, frunze negre') este usor artificial.

Teme - motive. Distribuind aceiasi termeni in asociatii variate, Bacovia creeaza un univers dizarmonic, halucinatoriu, dominat de sugestia mortii. Motivul cromatic alb-negru, aplicat unor constituenti diferiti ai poeziei, semnifica dezastrul total, despartirea, agonia. Realul, redus la cateva componente (frunze, pasari, copaci, parc), destructurat si dezintegrat de frecventa elementelor indeterminate (regrete, fantome, „o pasare cu glas amar') este dezolant.

Prezenta omului {„regretele plang iar'), abia schitata, trimite ca si in celelalte texte, la spatiul uman care-i dubleaza pe cel natural, i se substituie si chiar i se suprapune.

Marcile „eului' lipsesc din poezie, dar apare in schimb motivul baudelairian al pasarii, dublul simbolic al poetului.

Structura - compozitie. Poemul este compus din trei catrene, delimitate prin trei monostihuri (cu scopul de a dinamiza descrierea); masura este opt-noua silabe, rima imbratisata, iar ritmul iambic.

Punctele de suspensie, reluate in finalul mai multor versuri fragmenteaza insa textul, exprimand o perceptie deformata, discontinua asupra universului

Prin comutarea si permutarea acelorasi termeni (alb, negru), dar si a unor secvente intregi („ Copacii albi, copacii negrii'; „ si pene albe, pene negre') se instituie un laitmotiv muzical, grav, confirmat de substante afectiv-reflexiva a poeziei.



Analiza stilistica

La nivelul fonetic se observa lantul grupurilor consonantice (gr, ng) percepute ca zgomote, ca sunete perturbatorii. Aparitia vibrantei stridente r in fiecare rima (negri, solitar, funerar, iar) nuanteaza aceasta textura sonora, imprimand versurilor o muzicalitate funebra.

Nivelul morfo-sintactic. Schematismul si paralelismul sintactic (,, in parc regretele plang iar/ in parc fantomele apar '), propozitiile nominale („Si frunze albe, frunze negre/Copacii albi, copacii negrii') exprima o anume dezarticulare a limbajului, poetul renuntand la incorsetarile si conventiile gramaticii.

Materialul lexical este si el foarte sarac. Poezia este alcatuita din alternanta celor doua culori si a determinantilor lor. Moartea ameninta nu numai vegetalul (copacii albi/copacii negri; frunze albe/frunze negre), ci se asociaza si reprezentantilor animaliere (pene albe/pene negre).

Nivelul figurilor de stil. Metonimia („ in parc regretele plang iar') sugereaza de asemenea existenta unei crize sufletesti si posibilitatea convertirii spatiului exterior in timp si spatiu interior.

Figura cea mai importanta a textului ramane totusi repetitia. Ea se manifesta atat in plan semantic, cat si in plan gramatical si prozodic, amplificand aspectul „macabru' al decorului.

Receptarea critica

„Primul vers poate fi citit referential: copacii albi si copacii negrii sunt copacii desfrunziti, ca si carbonizati, acoperiti de zapada. Reluarea schemei (in versurile 6 si 11) ataca insa impresia de descriere fidela, fie si numai prin faptul ca extinderea opozitiei alb-negru la alte aspecte ale realitatii (penele, frunzele) introduce un criteriu de similaritate artificiala: intuitia e contrariata de cadrul coloristic foarte simplu intrebuintat de poet.'

(Nicolae Manolescu, Despre poezie) (E.C.)



loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1115
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site