Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


Dictionar de sinonime – litera F

Literatura romana

+ Font mai mare | - Font mai mic



Dictionar de sinonime – litera F - esinonime.com

(Tra.isilv.) a mirui, (Olt. si Munt.) a scofeli, (Ban.) a staci, (Transilv. si Maram.) a sporoli, (prin Maram.) a zorobi, (fig.) a prasi. (A ~ o adevarata avere.) a costa, a fi, a reveni, (rar) a pretui, (inv. si reg.) a veni, (inv.) a costisi. (Clt~ metrul de stofa?) 49. a pretui, a valora, (rar) a pretalui, (pop.) a plati. (Obiectul aces­ta ~ o mie de lei.) a merita. (Dai un ban, dar ~.) 51. a desemna, a numi, a pune, (inv. si pop.) a orandui, (inv.) a provivasi, a randui. (L-a~ ministru al sau.) 52. a califica, a numi, (fig. si fam.) a categorisi, (fig.) a eticheta, a taxa. (La ~ prost.) a se ivi, a se lasa, a sosi, a veni. (Cum se ~ seara, pleaca.) 54. a spune, a zice. (El ~ .- — Nu vreau t) 55. a merge, a parcurge, a strabate. (~ zilnic 10 km-l




FACERE s. 1 confectie, confectionare, executare, fabricare, facut, producere. (~ unor halate.) 2. efectuare, executare, executie, impli­nire, indeplinire, infaptuire, realizare, savirsire, (inv.) savirsít. (~ unei lucrari.) 3. executare, executie, faurire, realizare. (~ unei opere durabile.) . facut, gatire, gatit, pregatire, pregtit, preparare, preparat. (~ mincarii.) 5. aran­jare, pregatire. (~ patului.) 6. aprindere, atatare. (~ focului.) . comitere, faptuire, savarsire. (~ unei crime.) 8. (BIS.) creare, zidire, (inv.) tocmeala. (~ lumii, dupa biblie.) !) (BIS.) creatie, geneza, (inv.) nastere, ródina, roditúra, tvorénie. (Cartea ~ in biblie.)

facere s. v. NASTERE. PARTURITIE. PROCREARE. PROCREATIE.

FÁCHIE s. (pop.) vapaie, vapáita, (Munt.) masalá, (Olt.) valúg. (~ pentru speriat pestii.) fáchie s. v. FACLA. FACLIE. TORTA. FACÍL adj., adv 1 adj. necomplicat, nedi ficil, simplu, usor. (La matematica are o pro­blema ~ ; o trcaba~.) . adj. comod, lesnicios, usor. (O cale ~ de rezolvare.) adv. comod, lesne, usor (Rezolva ~ problema.)

FACILITA vb. a favoriza, a inlesni, a usura. (A ~ producerea unui fenomen.)

FACILITARE s. favorizare, inlesnire, usu­rare. (~ unei intrevederi.)

FACíLITÁTE s. 1 inlesnire, simplitate, usurinta, (rar) lesniciúne, usuratate, usuríme (~ rezolvarii unei probleme.) (mai ales la pi.) inlesnire, usurare. (I-a facut unele ~tati de plata.)

FACLA s. faclie, torta, (inv.) fáchie, lam-páda, masalá. (~ pentru luminat.)

FACTITÍVadj. (GRAM.) cauzativ. (Verb~.) FACTOR s. I. conditie. (~ de mediu.) II. postar, postas, posta, (rar) curier, (reg.) pos-tálas, postalau, (prin Mold.) plicár, (inv.) im-partitór. (A venit ~ cu o recomandata.) FÁCTORITA s. postarita. FACTURA s. 1 caracter, fel, gen, natura. (Compozitie de o ~ aparte.) 2. conformatie, constitutie, fizic, natura, structura, (inv.) tem­perament. (Fiinta cu o ~ delicata sau robusta.) FACTIUNE s. (POLITICA) partida. (Din~ adversa.)

FACULTATE s. 1. aptitudine, capacitate, insusire, posibilitate. (~ intelectuale,) 2. insu­sire, proprietate. (Magnetul are ~ de a atrage fierul.)

FACULTATIV adj. 1. benevol, nesilit. (Con­tributii ~.) . (JUR.) supletiv. (O norma le­gala ~.)

FAD adj. 1 dulceag, insipid, searbad, (rar) spelb, (Transilv.) líhod, (Bucov.) línced (O míncare ~.) lesietic, lesios, salciu, searbad, (inv.) salciós, salcós. (Gust ~.)

fad adj. v. ANOST. NEINTER ESANT, PLICTICOS. PLICTISITOR.

FAGOT s. (MUZ.) (rar) basón. (Canld la ~ .)

FAGURE s. (inv. si reg.) stréde. (Un ~ cu miere.)

FAIANTA s. (livr.) majolíca. (inv.) cinic.

fáie s.v. CIUMAFAIE. LAUR

FAIMA s. 1 celebritate, glorie, prcMigiu, renume, reputatie, (fig.) stralucire. (Si-a cisti-gat o ~ fara precedent.) notorietate, presti­giu, renume, reputatie, vaza, (inv.) vilva. (Un medic de ~ .) popularitate, renume, repu­tatie, (inv.) poporalitáte, (fig.) priza. (Se bucura de oarecare ~ ) . renume, veste, (pop.) pomina. (La mers ~ pretutindeni.) 5. nume, renume, reputatie. (Se bucura de ~ rea.)

FAIMOS adj. I celebru, ilustru, mare, renu­mit, reputat, vestit, (inv. si pop.) marit, numit, (reg.) revestít, (Transilv.) híres, (inv.) norocit, (grecism inv.) perífan, (fam.) arhicunoscut, (fig.) stralucit, (rar fig.) stralucitor. (Un ~ savant.)

consacrat, cunoscut, notoriu, recunoscut, renumit, reputat, vestit. (Un sportiv ~ )

3 legendar. (Un erou ~.) FALANSTERlANlSM s. (POLITICA) ar-

monism, foiirierism, garantism.

FALA s. 1 aroganta, fudulie, infatuare, infumurare, ingimfare, mandrie, orgoliu, seine-tie, trufie, vanitate, (livr.) fatuitate, morga, prezumtie, suficienta, (rar) superbie, tantosíc, (inv. si pop.) maretie, marire, (pop. si fam.) ifos, tafna, (reg.) faloscnie, falosíe, (inv.) falnicíe, la­uda, marie, marime, mindréte, pohfála, preaanal-tare, preaanaltíme, semetíre, trúfa, trufasíe, zadarnicie. (~ lui este cu totul nejustificata.)

(concr.) glorie, mandrie. (El e ~ tarii noas­tre.)

fala s. v. PARADA. POMPA.

falbal s v. VOLAN

FALCA s. (ANAT.) 1 maxilar, (fam. fig.) caprior. (Cu un pumn li stramuta ~.) . man­dibula, maxilar. (~ ta insecte si crustacee.)

maxila. (~ la unele moluste.)

FALD s. cret, cuta, godeu, pliseu, pliu, (reg.) patura. (~ al unei rochii.)

FALIMENT s. (FIN.) bancruta, crah, (inv. si reg.) selamét, (inv.) mofluz, mofluzénie, mofluzíe, mofluzli'c, (inv., in Transilv.) crída. (~ al unei mari intreprinderi capitaliste.)

FALIMENTAR adj. (FIN.) insolvabil. (O intreprindere ~.)

FALÍT adj., s. (FIN.) 1. adj. insolvabil. (Negustor ~.) s. bancrutar, (inv.) mofluz, mofluzit. (Un ~ si creditorii sai.)

FALNIC adj. 1. grandios, impozant, impre­sionant, impunator, maiestos, maret, semet, splendid, (livr.) magnific, (pop.) mandru, (inv si reg.) falos, (fig.) trufas. (Vlrfurile ~ ale muntilor.) aratos, aspectuos, frumos, impo­zant, (pop.) míndru. (O casa ~.) . glorios, stralucit, (inv.) falos. (Un ~ viitor.)

falnic adj. v. FUDUL. GRANDOMAN. INFATUAT. INCREZUT. INFUMURAT.

INGAMFAT. MEGALOMAN. MANDRU. ORGOLIOS. SEMET. TRUFAS. TANTOS. VANITOS.

FALS adj., s., adv. I. adj. contrafacut, falsi­ficat, neautentic, plasmuit, (inv.) mincinos (Document ~.) s. contrafacere, falsificare, falsificatie, plasmuire. (Acest document este un ~.) adj. artificial, (livr.) postís, (reg.) prepus. (Par ~; dinti ~.) . adj. falsificat, (pop.) rau, (inv.) calp. (Bani ~.) 5. adj. con­trafacut, (inv.) strarnb. (Aur ~.) adj. arti­ficial, contrafacut, imitat. (Pietre ~.) . adj eronat, gresit, incorect, inexact, neadevarat, (inv. si reg.) smintit. (Rezultat ~ al unui cal­cul.) 8. adj. eronat, gresit, inexact, neexact, nefondat, neantemeiat, (inv. fig.) ratacit. (O stire ~.) 9 adj. inautentic, inventat, mincinos, nascocit, neadevarat, neautentic, neantemeiat, nereal, plasmuit, scornit, (inv.) mintit, rasu­flat, spúriu, (pop. fig.) strimb. (Afirmatii ~ ; marturie ~ ) 1 . adj. alterat, deformat, denatu­rat, mistificat, rastalmacit, (Adevar ~.) 11. adj. (PSIH.) falsa recunoastere = paramnezie adv. (pop. fig.) strarnb. (Jura ~.) 1 . adj. (inv.) mincinos. (Un profet ~.) 14. adj. pretins. (Un ~ inspector.) 15 adj. duplicitar, fariseic, fatarnic, ipocrit, mincinos, perfid, prefacut, siret, viclean, (livr.) machiavelic, (rar) machia-velístic, (reg.) proclet, (inv.) fatarít, telpiz, (fig.) iezuit, iezuític, (pop. fig.) pestrit, (inv fig.) calp, zugravit (Atitudine ~.) 16 adj afectat, artificial, cautat, fortat, nefiresc, nentural, nesincer, prefacut, silit, silnic, studiat, teatral, (rar) teatralíst. (Gesturi ~.) 17 adj. afectat, artificial, bombastic, cautat, conventio­nal, declamator, emfatic, facut, grandilocvent, manierat, nefiresc, nenatural, pompos, preten­tios, retoric, (fig.) pretios, sunator, umflat. (Stil, limbaj~.) 18.adj. nearmonios. (Ne~.) falsár s. v. FALSIFICATOR. MASLUITOR. PLASMUITOR.

FALSIFICA vb. 1. a contraface, (pop. si fam.) a drege, (pop.) a preface. (A ~ bautura.) . (fam. si peior.) a plastografia. (I-a ~ semna­tura.) . a contraface, a plasmui. (A ~ un do­cument.) . a maslui. (A ~ alegerile.) 5. a altera, a contraface, a deforma, a denatura, a escamota, a maslui, a mistifica, a rastalmaci, (fig.) a silui, (inv. fig.) a sminti, a stramba. (A~ sensul, adevarul celor spuse de cineva.)

FALSIFICARE s. 1. (fam. si peior.) plasto-grafiére. (~ semnaturii cuiva.) 2. contrafacere, fals, falsificatie, plasmuire, (Acest document este o ~.) . masluiala, masluire, masluit. (~ alegerilor.) . alterare, deformare, denatu­rare, escamotare, mistificare, mistificatie, ras-

talmacire, (fig.) siluire. (~ sensului celor spuse de cineva.)

FALSIFICAT adj. 1. contrafacut, (pop.) dres, facut, prefacut, (reg.) stricat. (Vin ~.)

(fam. si peior.) plastografiát. (Iscalitura -w )

contrafacut, fals, neautentic, plasmuit, (inv ) mincinos. (Un document ~.) fals, (pop ) rau, (inv.) calp. (Bani ~.) masluit. (Ale-geri ~.)

FALSIFICATOR s. masluitor, plasmuitor, (inv.) falsár, (fam. si peior.) plastograf. (Con­damnat ca ~.)

FALSIFICATIE s contrafacere, fals, falsifi­care, plasmuire. (Acest document este o ~.) FALSITATE s. inexactitate, neadevar, neexactitate, netemeinicie. (~ unei afirmatii.) duplicitate, fatarnicie, ipocrizie, minciuna, perfidie, prefacatorie, viclenie, viclesug, (livr.) fariseism, machiavelism, tartuferíe, tartufísm, (rar si fam.) machiaverlíc, (inv.) fataríe, pre facánie, prefacatúra, procletíe, (fig.) iezuitísm, mascarada. (A fost demascata ~ lui.) fámen s. v. EUNUC.

FAMILIAL adj. casnic, domestic, gospodresc. (Treburi ~.)

FAMILIAR adj. I obisnuit, simplu. (Stil~.) afectuos, cordial, intim, prietenesc, prietenos. (Nota ~ a conversatiei.) cunoscut, stiut. (Locuri ~.)

FAMILIARIZA vb. a (se) aclimatiza, a (se) acomoda, a (se) adapta, a (se) deda, a (se) de­prinde, a (se) invata, a (se) obisnui, (reg.) a (se) harsi. (S a ~ in noul mediu.)

FAMILIARIZARE s. aclimatizare, acomo­dare, adaptare, dedare, deprindere, obisnuire. (~ unei plante intr un mediu nou.)

FAMILIARIZAT adj. acomodat, dedat, deprins, obisnuit. (Un om ~.)

FAMILIE s. 1. neam, vita, (livr.) stirpe, (astazi rar) semintie, (inv. si pop.) samanta, (inv. si reg.) seminténie, taláie, (Mold. si Tran silv.) pojíjie, (inv.) femeie, ruda, rudenie. (S-a adunat cu toata ~ lui.) neam, sange. (E din ~ noastra.) casa, camin, (rar) menaj. (Are ~ grea.)

FANA vb. a se trece, (fig.) a se ofili, a se vesteji. (O femeie care s-a ~.)

fanar s. v. CRANG. FELINAR. LAMPA. PRASNEL.

fanaragíu s. v. LAMPAGIU. FANARIOT adj. fanariotic. (Domniile ~.) FANARIÓTIC adj. fanariot. (Cultura ~.) FANAT adj. trecut, (fig.) ofilit, vested, ves­tejit. (O femeie ~.)

FANATIC adj., s. (BIS.) bigot, habotnic, (pop. si fam.) bisericós, (inv.) pravoslavnic (Credincios ~.)

FANATÍSM s. (BIS.) bigotism, habotnicie, (livr.) fervoare, (rar) bigoteríe. (~ unui cre­dincios. )

FANDOSEALA s. capriciu, chef, fantezie, fason, fita, maimutareala, moft, naz, pofta, prosteala, sclifoseala, toana, (pop. si fam.) partág, scalambaiála, scalambaiére, scalambai-túra, (pop.) fasoleála, háchita, izmeneala, pan-dalíe, (inv. si reg.) marghiolíe, nacafá, pala.

(reg.) marghioleála, nabadáie, toánca, zambac, (Transilv.) pont, (Mold., prin Bucov. si Tran-silv.) súca, (inv.) schimonosire, schimonosi-túra, (grecism inv.) paraxénie, (fam.) bazdíc, íarafastac, marafet, (fam. fig.) boala, dambla. (N a fost declt o obisnuita ~ de-a ei.)

FANDOSÍ vb. a se afecta, a se maimutari, a se prosti, a se sclifosi, (pop. si fam.) a se scalambaia, (pop.) a se fasoli, a se izmeni, (inv. si reg.) a se sfandosi, (reg.) a se mandosi, a se marghioli, a se schimonosi, (inv.) a se maraíetui. (Nu ie mai ~ atltal)

FANDOSIT adj. boieros, capricios, mofturos,

nazuros, pretentios, sclifosit, (pop.) izmenit,

(reg.) nasfirós, naturós. (E cam ~ dumnealui I

FANEROGÁMA s. (BOT.) antofita, sperma-

tofita. (Plantele cu flori sini ~.)

FANFARA s. muzica, (rar) capela. (In parc clnta ~.)

FANFARON s., adj. laudaros, (rar) lauda-ciós. (Nu e declt un ~.)

FANFARONADA s. laudarosenie, (rar) lau darosíe, (frantuzism) rodomontáda. (Radu e de-o ~ insuportabila.)

FANION s. steag. (~de semnalizare.) FANÓN s. (ANAT.) salba. (~ la gltul bovi­nelor.)

FANOTRÓN s. (FIZ.) gazotron. (~ este o dioda.)

FANTASMAGORIC adj. 1 fantastic, ireal. (O imagine ~.) bizar, ciudat, curios, excen­tric, extravagant, fantezist, inexplicabil, insolit, nastrusnic, neobisnuit, original, parado­xal, singular, straniu, (livr.) abracadabrant, (rar) strain, (pop.) pidósnic, pocit, poznas, (Mold.) desantat, (Transilv., Ban. si Olt.) sod, (inv.) ciudós, (grecism inv.) paraín, (fam.) sanchíu, (fam. fig.) fistichiu, intors, sucit, tras­nit. (Ce chestie ~ !)

FANTASMAGORIE s. 1 inchipuire, nalu­cire, vedenie, (O ~ a mintii sale.) 2. aberatie, absurditate, aiureala, bazaconie, elucubratie, enormitate, prostie, stupiditate. (Ce sustine el este o ~.)_

FANTASMA s. aparitie, aratare, duh, fan­toma, naluca, nalucire, nazarire, spectru, spi­rit, stafie, strigoi, umbra, vedenie, viziune, (inv. si pop.) nalucitúra, nazaritúra, (pop.) iázma, moroi, (reg.) aratánie, necuratenie, pater, (Ban.) nahoáda, (Mold. si Bucov.) vídma, (inv.) vedere, zare.

FANTASTIC adj. . fantasmagoric, ii cal (O imagine ~.) labulos, legendar, miraculos, mitic, supranatural, (inv.) surnaturál. (Perso­naje ~.) fantezist, iluzoriu, imaginar, ireal, irealizabil, inchipuit, nereal, nerealizabil, uto­pic, utopist, (livr.) himeric. (Planuri ~.) colosal, enorm, exceptional, extraordinar, fabulos, fenomenal, formidabil, gigantic, gro­zav, imens, infinit, neauzit, nebun, negrait, neanchipuit, nemaiauzit, nemaicunoscut, nemai jntalnit, nemaipomenit, nemaivazut, nesfarsit, nespus, teribil, uimitor, uluitor, unic, urias, (livr.) mirábil, (inv.) manín, necrezut, (fig.) piramidal. (A avut din nou un noroc ~.)

FANTA s. 1. (TEHN.) crapatura. (FIZ.) fereastra.

FANTE s. 1. filfizon, (fam.) tafandáehe, (tig.) mutunáclie. (Vn ~ spilcuit.) valet. (^ la cartile de joc.)

FANTEZIE s. 1. imaginatie, inventie. in­chipuire. (Are o ~ bogata.) gind, imaginatie, inchipuire. (il poarta ~ cu mii de ani In urrt. ) . fictiune, imaginatie, inventie, inchipuit-', nascocire, plasmuire, scorneala, scornire. (P:o-dus al~.) . himera, iluzie, inchipuire, utopie, (livr.) irealitate. (Proiectul lui e o ~.) 5. bizare­rie, ciudatenie, excentricitate, extravaganta, originalitate, teribilism. (Ce slnt ~iile astea?)

6 capriciu, chef, fandoseala, fason, fita, maimu­tareala, moff, naz, pofta, prosteala, sclifoseala, toana, (pop. si fam.) partág, sealimbaiála, scalambaiére, scalimbaitúra, (pop.) fasoleála, hácliita, izmeneala, pandalíe, (inv. si reg.) mar-ghiolíe, nacafá, pala, (reg.) marghioleála, naba­dáie, toánca, zambac, (Transilv.) pont, (Mold., prin Bucov. si Iransilv.) súca, (inv.) schimono­sire, schimonositúra, (grecism inv.) paraxénie, (fam.) bazdíc, íarafastac, marafet, (fam. fig.( boala, dambla. (A'-a fost declt o ~ trecatoaie.)

7 (MUZ.) capriciu, (rar) ricercár. (O ~ spa­niola.)

FANTEZÍST adj. I imaginar, nascocit, plasmuit, (livr.) romanesc. (Personaje ~ > fantastic, iluzoriu, imaginar, ireal, irealizbil, inchipuit, nereal, nerealizabil, utopic, uto­pist, (livr.) himeric. (Un proiect ~.) bi/:>r-ciudat, curios, excentric, extravagant, fantas­magoric, inexplicabil, insolit, nastrusnic, neo­bisnuit, original, paradoxal, singular, straniu, (livr.) abracadabrant, (rar) strain, (pop.) pidós­nic, pocit, poznas, (Mold.) desantat, (Transilv., Ban. si Olt.) sod, (inv.) ciudós, (grecism inv.N paraxín, (fam.) sanchíu, (fam. fig.) fistklun, intors, sucit, trasnit. (Ce chestie ~ !)

FANTOMATIC adj. spectral. (O aparitie ~ . / FANTOMA s. aparitie, aratare, duh, fan­tasma, naluca, nalucire, nazarire, spectru, spi­rit, stafie, strigoi, umbra, vedenie, viziune, (inv. si pop.) nalucitúra, nazaritúra, (pop.) iázma, moroi, (reg.) aratánie, necuratenie, pater, (Ban.) nahoáda, (Mold. si Bucov.) vídma (inv.) vedere, zare.

FANTOSA s. marioneta. (~ la teatrul de papusi.)

FAPT s. 1 caz, íntamplare, (~ din Vaslui.)

chestiune, íntamplare, lucru. (A surveni

un ~ neasteptat.) 3. fenomen. (Un ~ de limba.)

fapts v. DESCANTEC. FARMEC. MAGIE.

SCARLATINA. VRAJA. VRAJITORII-.

FAPTA s. 1. lucru. (A comis o ~ ntdemna )

isprava. (Ce ~ ai mai comis?) 3. actiune,

opera. (~ de binefacere.) act, actiune, (in./

deála, (fig.) pas. (Raspund de ~eie mele.)

FAPTIC adj. (rar) material. (P.voare ~.)

fáptnic s. v. GARANTA. OTRAT1.L. PATA-

CHINA. ROIBA.

faptul-máre s. v. STEVIE. faptul zilei s. v. AURORA. CREPUSCUL. ZORI.

FAR s. proiector.

farafasfacs v. CAPRICIU. CHEF. FANDO­SEALA. FANTEZIE. FASON. FITA. MAI­MUTAREALA. MOFT. NAZ. POFTA. PROSTEALA. SCLIFOSEALA. TOANA.

farafastícuri s. pi v. ZORZOANE.

faraon s. v. AGHIUTA. DEMON. DIAVOL. DRAC. INCORNORATUL. NAIBA. NECU­RATUL. SATANA. TARTOR.

rba s. v. CULOARE. VOPSEA.

FARCÍN s. (MED. VET.) mor va cutanata, (pop.) cartita.

FARD s. (pop. si fam. peior.) boia, boiála, (pop.) dres, sulimán, sulimeneála, (inv. si reg. peior.) spoiala, zugraveala.

FARDA vb. a (se) machia, a (se) vopsi, (pop. si fam. peior.) a (se) boi, (pop.) a (se) drege, a (se) picta, a (se) rumeni, a (se) sulimeni, (inv. si reg. peior.) a (se) spoi.

FARDARE s. fardat, machiaj, machiat, machiere, opsire vopsit, (pop. si fam. peior.) boiála, boíre, boit, (pop.) sulimeneála, suli­menire. (~ zznei femei.)

FARDAT adj. machiat, vopsit, (pop. si fam. peior.) boit, (pop.) dres, pictat, rumenit, suli-menít, (inv. si reg. peior.) spoit. (Femeie ~.)

FARDAT s. fardare, machiaj, machiat, machiere, vopsire, vopsit, (pop. si fam. peior.) boiála, boíre, boit, (pop.) sulimeneála, suli­menire. (~ unei femei.)

farétra s. v. TOLBA.

farfadói s. v. SITAR.

farfará s., adj. v. CLANTAU. FLECAR. GURALIV. LIMBUT. PALAVRAGIU.

VORBA-LUNGA. VORBARET.

FARFURÍE s. taler, talger, (reg.) tipsie, (Transilv., Ban. si Olt.) taier. (Máninca din aceeasi ~ am'uidoi.)

farfurie s. v. PORTELAN.

FARFURIOARA s. farfuriuta. (O ~ pentru dulceata.)

FARFURIUTA s. farfurioara. (O ~ pentru prajituri.)

FARlNGE s. (AA'ATJ (pop.) inghititoáre.

FARISEIC adj. duplicitar, fals, fatarnic, ipocrit, mincinos, perfid, prefacut, siret, viclean, (livr.) machiavelic, (rar) machiavelístic, (reg.) proclet, (inv.) fatar t, telpiz, (fig.) iezuit, iezuí tic, (pop. fig.) pestrit, (inv. fig.) calp, zugravit. (Atitudine ~.)

fariseism s. v. DUPLICITATE. FALSI­TATE. FATARNICIE. IPOCRIZIE. MIN­CIUNA. PERFIDIE. PREFACATORIE. VICLENIE. VICLESUG.

fariseu s. v. FATARNIC. IPOCRIT. MIN­CINOS. PERFID. PREFACUT. SIRET. VI­CLEAN.

FARMACEUTIC adj. (rar) ofícinál, (reg.) spiterésc. (Preparate ~ )

FARMACÍE s. (pop.) spiterie, (Transilv. si Bucov.) apotéca, (Transilv.) potíca.

FARMACIST s. (pop.) spiter, (inv. si reg.) poticáras, (Transilv. si Bucov.) apotecár, (Ban. si Transilv.) poticár.

FARMACISTA s. (pop.) spitereása.

farmazón s. v. VRAJITOR.

farmazoníe s. v. DESCANTEC. FARMEC-MAGIE. VRAJA. VRAJITORIE.

FARMEC s. 1. descantec, magie, vraja, vraji­torie, (pop.) descintatúra, fapt, facatura, facut, fermecatoríe, fermeeatúra, legamint, legatura, mestesug, solomoníe, (inv. si reg.) maiebtríe, (reg.) babaríe, boboána, bolmoája, boscoána, bosconitúra, farmazoníe, napratitúra, rivna, ravnitúra, solomonaríe. (Crede in ~ce.) . fas­cinatie, incantare, magie, vraja, (fie.) poezie. (~ miraculos al noptii.) 3. delectare, desfa­tare, incantare, placere, voluptate, vraja, (inv. si pop.) teferi ele, (inv.) incíntec, (fam.) deliciu, (lig.) savoare. (Viata plina de ~; ~ pe care il poale da o lectura buna.) 4. dragalasenie, grtie, (livr.) sarm. (Are un ~ Innascut.) 5. atrac­tie, (rar) prestigiu, (fig.) miraj. (~ unui vis fericit.) 6. haz, (fam.) chichirez. (Tot ~ sta In) 7. (fig.) savoare, seva, suculenta. (O vorba plina de ~.)

ínrmutá s. v. DISPOZITIE. HOTARARE. ORDIN. PORUNCA.

FARSA s. festa, ghidusie, gluma, pacaleala, pacalit ura, pozna, strengarie, (pop. si fam.) renghi, sotie, (reg.) nasarfmba, pacala, (Ban. si Transilv.) misculánta, (prin Ban. si Transilv.) sálma, (prin Transilv.) sancalaníe, (prin Tran­silv. si Munt.) sancalíe, (inv.) bosmá. (Lasa-te de ~e!)

FARSOR s. impostor, sarlatan, snapan.

FASCICUL s. I. manunchi, snop, (rar) sul. (Un ~ de raze.) . dara, dunga, fasie, raza, tramba, (fig.) sprinceana. (Un ~ de lumina.)

FASCICULA s. colita, (inv.) brosura. (~ a unei carti.)

FASCIE s. fasina. (~ purtata de liclorii 10-mani.)

FASCINA vb. a atrage, a captiva, a cuceri, a delecta, a desfata, a fermeca, a incinta, a rapi, a seduce, a subjuga, a vraji, (fig.) a hip­notiza, a magiietiza. (Spectacolul t-a ~.)

FASCINANT adj. captivant, cuceritor, des­fatator, fermecator, ineantator, rapitor, seduca­tor, (rar) subjugat r, (frantuzism) sarmant, (inv.) desfatat, (fig.) delicios, hipnotizant, savu­ros. (Un spectacol ~.)

FASCINÁRE s. captivare, cucerire, delectare, desfatare, fascinatie, fermecare, incantare, ra­pire, seducere, seductie, subjugare, vrajire. (~ spectatorilor.)

FASCINAT adj. captivat, cucerit, fermecat, ineantat, rapit, sedus, subjugat, vrajit (Un public ~ )

FASCINATIE s. 1 captivare, cucerire, delec­tare, desfatare, fascinarc, fermecare, incan­tare, rapire, seducere, seductie, subjugare, vrajire. (~ spectatorilor.) farmec, incan­tare, magie, vraja, (fig.) poezie. (~ noptii.)

FASCIOLÓZA s. (MED. VET.) distomatoza, galbeaza.

FASOLE s. (BOT.) 1 (Phascolus vulgaris) (Transilv., Maram. si Ban.) mazare. fasole-japoneza (Glycine hispida) = soia.

fasolea-cio rei s. v. CURCUBETEA,. CURCUBETICA. REMF.

fasoleála s. v. CAPRICIU. CHEF. FANDO­SEALA. FANTEZIE. FASON. FITA. MAIMUTAREALA. MOFT. NAZ. POFTA. PROSTEALA. SCLIFOSEALA. TOANA. fasoli vb. v. AFECTA. FANDOSI. MAI­MUTARI. PROSTI. SCLIFOSI.

fasolíca s v. ORESNITA.

FASON s. 1. aspect, infatisare. (Case cu ~ turcesc.) chip, fel, model, (inv. si reg.) moda. (Facut dupa ~) (mai ales la pi.) capriciu, chef, fandoseala, fantezie, fita, maimutareala, moft, naz, pofta, prosteala, sclifoseala, toana, (pop si fam.) partág, scalambaiála, scalamba-iére, scalambaitúra, (pop.) fasoleála, háchita, izmeneala, pandalíe, (inv. si reg.) marghiolíe, nacafá, pala, (reg.) marghioleála, nabadáie, toánca, zambi'c, (Transilv.) pont, (Mold., prin Bucov. si Transilv.) súca, (inv.) schimonosire, schimonositúra, (grecism inv.) paraxénie, (fam.) bazdac, farafastac, marafet, (fam. fig.) boala, dambla. (Ce sini ~oanele astea?; n-a fost declt un ~.)

FASONA vb. a forma, a modela, (inv. si pop.) a tipari. (A ~ un material.)

FASONARE s. formare, modelare. (~ unui material.)

FASONAT adj. modelat. (Material ~.)

FAST s. 1. lux, maretie, pompa, somptuozi­tate, splendoare, stralucire, (inv.) ighemonicón, pohfála, saltanát. (~ de la Curte.) bogatie, iux, pompa, splendoare, stralucire. (~ ceremo­niei.) alai, pompa, (inv.) parisíe, politie, valva. (A fost primit cu mare ~.) ceremonie, •cinste, parada, pompa, solemnitate. (~ de care s-a bucurat.)

fastidios adj. v. ANOST. NEINTERESANT. PLICTICOS. PLICTISITOR.

FASTUOS adj. bogat, grandios, luxos, mare, pompos, somptuos, splendid, stralucit, straluci­tor, (livr.) magnific, (fig.) sclipitor. (Un alai ~ ; o nunta ~.)

FASUNG s. (TEHN.) dulie. (~ la un bec.)

FASA s. bandaj, pansament, tifon, (pop.) legatoáre, legatura, oblojeála. (A legat rana cu o ~.)

FASANA s. fascie. (~ purtata de lictorii ro­mani.)

FATAL adj., adv. 1. adj. funest, nefast, si­nistru, sumbru, (pop.) pocit. (O presimtire ~.)

adj. catastrofal, dezastruos, funest, neferi­cit, nenorocit, tragic. (Un deznodamlnt ~.)

adj. inevitabil, (rar) neaparat, neevitabil. (In mod ~ vei ajunge acolo.) adv fatal­mente, inevitabil, (rar) necesarmente. (~ tre-buia sa se Intlmple.)

FATALÍSM s. predestinatie. (Conceptia ne­fasta a ~.)

FATALITATE s. destin, menire, noroc, pre­destinare, soarta, ursita, zodie, (rar) predeter-minátie, (inv. si pop.) stríste, (pop.) data, facut, noroceála, norocire, orínda, parte, ran-duiála, scrisa, soroc, (inv. si reg.) sorocíre, (reg.) ursa, urseála, (inv.) predestinatie, preursíre, preursíta, triste, ursitoare, (grecism inv.) prooriz-m s, (fig.) stea.

FATALMENTE adv. fatal, inevitabil, (rar) necesarmente.

tata mare s. v. LEBADA. FATA MORGANA s. (pop.) apa-mórtilor. (~ este un tip de miraj.) íata padurii s. v. MAMA-PADURII. FATA s. copila, (inv. si reg.) prunca. (Un grup de ~.) fecioara, virgina, (inv.) vérgura copila, fiica, (inv. si pop.) fie, (inv. si reg.) prunca. (Aceea e ~ mea.)

FATADA s. exterior, fata. (~ unei cladiri.) fata-matei s. v. SUGEL ALB. TAPOSNIC. URZICA MOARTA.

FÁTAs. 1 obraz. (S-a inrosit la ~.) figura, fizionomie, obraz, oval, profil. (O ~ cunoscuta.) obraz, ochi (pi.). (Se spala pe ~.) aer, aspect, chip, expresie, figura, fizionomie, in­fatisare, mina, obraz, (inv. si pop.) boi, (reg.) sabás, (inv.) schíma, vedere, (fam.) mutra. (Are o ~ multumita.) chip, figura, individ, ins, om, persoana, (pop.) crestin, suflet, (Ban. si Transilv.) nat, (inv ) ipochimen, obraz, (fam.) mutra, tip, (peior.) creatura, specimen. (M-am Intllnit cu destule ~ familiare.) 6. avers, cap. (~ unei medalii.) 7. recto. (~ unei file.) 8. pagina. (Pe prima ~.) 9 exterior, fatada. (~ unei cladiri.) 10. acoperitoare, invelitoare. (~ la un fotoliu.) 11. fala de masa = (inv. si reg.) masa, peschír, panzatúra, (reg.) masái, mesála, mesánica, (Ban. si Transilv.) masár, masaríta, (Ban.) masárnica, (Transilv. si Ma ram.) masoáie. (O ~ de in.) invelitoare, (prin Transilv. si Marain.) sac, (prin Transilv.) tabuiét. (~ de perna.) 1 . intindere, intins, suprafata, (inv.) surfáta. (Pe ~ marii, cim-piei.)

íáta s. v. CULOARE. MASA. PERSO­NAJ. VOPSEA.

FAUR s. (ENTOM.) elaterid. faur s. v. FEBRUARIE. FIERAR. FAURMÁUR s. ( TEHN.) mestergrinda, (reg.) mester

FAVOARE s. 1. avantaj, Inlesnire, privile­giu, usurinta, (pop. si fam.) hatír. (I-a facut unele ~oruri.) concesie, hatar. (Fa-mi si mie ~ asta!) . protectie, (pop. si fam.) hatar, (inv.) gratie, lásca, nazár, ovajénie, (turcism inv.) musaadeá. (Se bucura de ~ lui.) 4. avan­taj,'privilegiu. (Ma bucur de ~ de a-l cunoaste.) . cinste, onoare, privilegiu, (pop. si fam.) hatír. (I se face ~ de a fi invitat la solemnitate.) 6. (BIS.) dar, gratie, har, (inv.) maiestrie. (~ divina.)

FAVORABIL 'adj. 1. avantajos, prielnic, propice, (pop.) priincios, priitór, (Inv.) inde manátic. (Circumstante ~.) . adecvat, bineve­nit, bun, fericit, indicat,^, nimerit, oportun, potrivit, prielnic, propice, (livr.) pertinent, (pop.) priincios. (Un prilej ~.) binefacator, prielnic, propice, (livr.) benefic, (inv.) partini­tor. (Un efect ~.) . prielnic, propice, (fig.) surazatór. (Perspective ~.) 5 nimerit, potrivit, prielnic, propice, (pop.) priincios. (Un vant ~ din spate.) bun, frumos, prielnic. (Timp ~.)

FAORIi adj, s I. 1. adj prefeiat, (íivr ) prediLct, (m ) preaales (Ocupatie ~ ) adj , s preferat (Un elev ~, tu est! ~ meu 3. s protejat, (inv ) cirac (Suveranul si ~ sai ) II. s pi (rar) cotléti (pi ) (leg ) perciuni (pi ) (Poarta ~ )

TAVORIZA vb 1. a facilita i inlesni, a usura (A ~ producerea unui fenomen ) . a ajuta a avantaja, a sluji (Noiocut, Intimplarea l a ~ ) . a proteja, (inv ) a pru (Sa iubim p!na ce Amor ne ~ ) . a avantaja, a partini, a privilegia a proteja, (inv si reg ) a pristani, (inv ) a fatarnici (Arbitrul la ~.)

FAVORIZARE s I. facilitare, inlesnire, usurare (~ producerii unui fenomen ) . pro­tejare (~ celor doi tndragoitifi ) . avantajare, partinire, protejare, (inv) partasie (~ cuwa In defavoarea altuia )

FAVORIZAT adj avantajat partinit, pri­vilegiat, protejat (Echipa sportiva ~ )

FAZA s 1. etapa, moment, punct, stadia, (fig ) treapta (Verificati lucrarea In fiecare ~ a ei.) . etapa, punct, situatie, stadiu (in ce ~ se afla lucrarile incepute'') . (TEHN ) timp (Motor In 4~ ) . (BIOL ) fa.adiptoida — diplofa/a

FAZO1RON s (FLZ ) smcrociclotron

tACALET s 1. (pop) mestecau, (reg) culeser mamaligar, mamaligator, mamaligau, mamaligói, melestéu, mestecár, mestecalau, mestelnic, (prin Ban ) brucélnic, brucér, (Ma ram) tocanau, (Maram si Iransilv) tocanér. (~ pentru mamaliga ) . sucitoi, vergea, (rar) sul, (pop ) mestecau, (reg ) melestéu, (Maram si Transilv) placmtor (~ pentru intinderea aluatului )

tACALUÍ vb a bate, a freca, a slei (A~ fasolea )

FACALUIT adj batut, frecat, sleit, (reg) iisnit, zollt (Fabole ~ )

facatura s. v DESCANIEC FARMEC

MAGIE VRAJA RAJIlORIE

facau s v BLID CAUS CIUTURA

CUPA

FACLAE s facla, torta, (m ) fach e, lampáda, masala (~ pentru luminat )

faclies s. v LICURICI

F VCLIOARA s fachuta

I ACLIÚTA s fachoara

rACUP adj afectat, artificial, bombastic, cautat, conventional, declamator, emfatic, fals, grandilocvent, mameiat, nefiresc, nenatural, pompos, pretentios, retoric, (fig) jiietiós, suna­tor, umflat (Stil hmbaj ~ )

facut adj v AMETIT BAUT BEAT

CHERCHELIT CONTRAFACUT FALSIFI CAT IMBATAT TURMENTAT

tACUT s 1. confectie, confectionare, execu tare, fabricare, facere, producere (~ unor halate ) facere, gatire, gatit, pregatire, pregtit, preparare, preparat. (~ mtncaru )

facut s v DESCANTEC. DESTIN FAR MEC FATALITATE. MAGIE MENIRE NO­ROC PREDESTINARE SOARTA URSITA VRAJA. VRAJITORIE. ZODIE

fafalúg s v. BUHAI COINAC

tagadas v ANGAJAMENT ASIGURARE-CU IN T FA GADUIAI A I A GADUINTA LEGAMANT PROMISIUNL ORBA

FAGAS s 1. (mv si reg ) scursura (~ lasat de un suvoi de apa de ploaie ) . (Olt si Munt ) sleau (~ lasat pe drum de /otíle carutei )

fagas s v ALBIE CURS MATCA VAD

fagadáss v ANGAJAMEN1 ASIGURARE CUVANT FAGADUIAl A FAGADUINTA LEGAMANT PROMISIUNE ORBA

fayadau s BIR1 HAN OSPÍTARIL

FAGADUI vb a se angaja, a se indatora a se insarcina, a se obliga, i promite, (inv si reg) a juiui, a se prinde, (mv ) a se adeveri, a se apuca, (fig ) a se lega (~ sa faca urmatoa rele )

fagadui vb v ADAPOSTI GAZDUI JURA PRIMI

FAGADUIAL A s angajament isiguiaie, cuvmt fagaduinta, legammt, promisiune voiba (astazi rar) parola, (inv si reg ) juruita, (reg ) fágáda, (Transilv.) fagadás, (Mold) juruinta (mv ) prpmitere, sfatuit, (turcism mv ) bacalim

FAGADUINTA s angajament, asigunre cuvmt, fagaduiala, legamint promisiune voi ba (astazi rar) parola, (mv si reg ) juruita (reg ) fagada, (Transilv) fagadás, (Mold ) jurumta (inv ) prouutere, sfatuit, (turcism mv ) bacalim

fageteá s v TALHAREA

TAINARE s (UTOPATOLOGIE) oidmm (~ vitei de vie )

faina de papusoi s v BAINA Dl PORUMB MALAI

JJAINA DE PORUMB s mal» (r g) faina de papusoi

I-AINOS adj malaiet, (rar) malaios (reg) malaicios, malaiUic, malaietós, malait (I ruct ~ )

FAINOSA vb a se malaieti, (itg ) a se malai (Fructele se ~ )

falalai vb v EASAI t-OSNI SUNA SUSURA SOPOTI SOPTI SUSOTI SUSUI.

falcánta s v 1ETANOS

falcáta s v SULITICÁ

falcateá s v POJARNITA SUNA 1 OARE

lulcatie s v SULITICA

I ALCEA s (TEHN ) bata, bateala, brat, bratara, fofeaza, lopatea, manusa, mina spe teaza (~ la razboiul de tesut )

falteá s v SPETEAZA TALPA TAL-PIG

FALÍ vb 1. a se fuduli, a se lauda a se imn dn (Are de ce se ~ cu copiii lui ) a se fuduli, a se grozavi, a se mfatui, i se impaum, a se infumuia, a se mgimfa, a se lauda, a se min dn, a se semeti, (rar) a se trufi, (inv si pop ) a se mari, (pop ) a se pauni, (reg) a se bn/oia, a se falosi, a se marghioli, a se sfatosi, (reg fam ) a se furlandisi, a se nwrtafoi, (Innsilv si Ban ) a se nascocon, (m ) a se malta, a se preainalta, a se preamari, a se prearadica, a se ridica, (fam fig) a se infoia, a se umfla, (arg ) a se sucari

fali vb v CINSTI. CANTA ELOGIA. GLORIFICA LAUDA MARI OMAGIA PREAMARI PREASLAVI PROSLAVI. SLAVI VENERA

falnicíe s. v. AROGANTA. FALA. FUDU­LIE. INFATUARE. INFUMURARE. IN GAMFARE. MANDRIE. ORGOLIU. SEMETIE. TRUFIE. VANITATE.

falos adj. v. ARATOS. CHIPES. FALNIC. FRUMOS. FUDUL. GLORIOS. GRANDIOS GRANDOMAN. IMPOZANT. IMPRESIO­NANT. IMPUNATOR. INFATUAT. INCRE­ZUT. INFUMURAT. INGAMFAT. MAIES TOS. MARET. MEGALOMAN. MANDRU. ORGOLIOS. SEMET. SPLENDID. STRA­LUCIT. TRUFAS. TANTOS. VANITOS.

falosénie s. v. AROGANTA. FALA. FU­DULII-. INFATUARE. INFUMURARE. INGAMFARE. MANDRIE. ORGOLIU.

SEME'i IE. TRUFIE. VANITATE.

alo vb. v. FALI. FUDULI. GROZAVI. INFATUA. IMPAUNA. INFUMURA. IN GAMFA. LAUDA. MANDRL SEMETI.

falo.íe s. v. AROGANTA. FALA. FUDU­LIE. INFATUARE. INFUMURARE. IN­GAMFARE. MANDRIE. ORGOLIU. SEME­TIE. TRUFIE. VANITATE.

FALTUÍ vb. (TEHN.) a lambui.

FALTUlRE s. (TEHN.) faltuit, lambuire.

FALTUÍT s. (TEHN.) faltuire, lambuire.

fanarás s. v. LICURICI.

FAPTAS s. (JUR.) 1 faptuitor, infractor, raufacator. (~ a fost condamnat.) 2 autor, faptuitor, (inv.) pricinuitor. (~ furtului.)

FAPTUÍ vb. (JUR.) a comite, a face, a savirsi, (inv ) a plini. (A ~ o infractiune.)

FAPTUÍRE s. (JUR.) comitere, facere, sa-virsire. (~ unei crime.)

FAPTUITOR s. (JUR.) 1. faptas, infractor, raufacator. (~ a fost condamnat.) . autor, faptas, (inv.) pricinuitor. (~ furtului.)

FAPTURA s. . animal, creatura, dobitoc, fiinta, lighioana, necuvantator, vietate, vie­tuitoare, (inv.) dihanie, sazdánie, (fig.) suflare, (inv. fig.) zidire, ziditúra. . aspect, chip, in­fatisare, vedere. (Frumos la ~.) 3 inaltime, statura, talie, (inv. si pop.) boi, (pop.) stat. (Mic la ~.) fire, lume, natura, univers. (Clníecul lui se raspindea peste intreaga ~.)

faptura s. v. ASPECT. CONFIGURATIE. CONFORMATIE. DIVINITATE. DUMNE­ZEU. FIZIONOMIE. FORMA. IDOL. IN­FATISARE. PROFIL. STRUCTURA. ZEI­TATE. ZEU.

FARA adv., prep. I. adv. (inv.) bez. (A dat tributul, ~ plocon.) prep. minus. (5 ~ 3.)

fara conj. v. CI. DAR. INSA. NUMAI.

faradelege adj. v. MISELESC. RUSINOS. SCELERAT.

faradelege adj., s. v. ABJECT. INFAM. JOSNIC. MISEL. MIZERABIL. MARSAV. NEDEMN. NELEGIUIT. NEMERNIC. NE­TREBNIC. TICALOS.

FARADELEGE s. abjectie, infamie, josni­cie, miselie, marsavie, nelegiuire, nemernicie, netrebnicie, ticalosie, (livr.) ignominie, turpi­tudine, (astazi rar) scelerátie, (pop. si fam.) parsivénie, (pop.) becisnicie, blestematie, scarna-

víe, spurcaciune, (reg.) marsavénie, (inv.) baza­conie, blestemaciúne, nebunie, necurat, necura-tíe, necuratíre, paganatáte, paganíe, verigae, (fig.) murdarie. (A comite o ~.)

farafúnds. v. ABIS. ADANC. PRAPASTIE.

farbu vb. v. COLORA. VOPSI.

fartxiíre s. v. COLORARE. COLORAT. VOPSIRE. VOPSIT.

farbuit adj. v. COLORAT. VOPSIT.

FARAMÁ vb. a (se) sfari raa, a (se) zdrobi, (rar) a (se) ci sa.

FARAMARE s. sfaramare, zdrobire, (rar) casare.

FARÍMÁT adj. sfaramat, zdrobit. (Un ras ~.)

FARÍMA s. 1. buea(ica, pic, (reg.) bucacioára, bucatea, zdreála, (prin Transilv.) mangota, mángura, (Olt.) scrámura, (Olt. si sudul Tran­silv.) smacaráie, (Ban.) smicuratúra. (Manlnca o ~_ de pline.) firimitura, (reg.) farimatúra, sfarama. CA adunat ~ele de pline de pe masa.) fir. pic, picatura, piscatura, strop, (reg.) piculéte, sírol ce, tara, (Mokl. si Munt.) sleáma, (fig.) scantéie (Nici o ~ de)

FARAMATÚRA s. bucatica, sfaramatura. (~ dintr-un obicei.)

farimatúra s. v. BRAC. FARAMA. FIRI­MITURA. SFARAMATURA. FARAMÍCA s. faramita.

FARAMICIÓS adj. friabil, sfaramicios, (prin Ban. si Transilv.) sfarmós. (Material ~.)

FÁRAMITÁ vb. a marunti, a sfarama, (rar) a amanunti, (Ban. si prin Transilv.) a mleci. (A ~ un aliment.) FARAMÍTA s. faramica. farsáng s. v. CASLEGI. FAT s. (ANAT.) fetus.

fat s. v. BAIAT. CANTARET. COPIL. DASCAL. DIAC. FECIOR. FIU. PARA­CLISER. PSALT. PUL TARCOVNIC.

FATA vb. a face, a naste, (prin Transilv.) a pui (yaea a ~ un oitei.)

FATÁRE s. fatat, nastere. (~ unui mtnz.) FATAT s. fatare, nastere. (~ unul vitel.) fatalau s. v. HERMAFRODIT. fatúca s. v. COPILA. FETITA. fatúta s. v. COPILA. FETITA. FATARNIC s., adj. s. ipocrit, mincinos, perfid, prefacut, siret, viclean, (livr.) fariseu, (reg.) proclet, (inv.) lelpíz, (fig.) iezuit, tar-túf, trombonist (Mare ~ mai el) 2. adj. du­plicitar, fals, fariseic, ipocrit, mincinos, perfid, prefacut, siret, viclean, (livr.) machiave­lic, (rar) machiavelístic, (reg.) proclet, (inv.) fatarít, telpiz, (fig.) iezuit, iezuític, (pop. fig.) pestrit, (inv. fig ) calp, zugravit. (Atitudine ~.) fataríe s. v. DUPLICITATE. FALSITATE. FATARNICIE. IPOCRIZIE. MINCIUNA. PERFIDIE. PREFACATORIE. VICLENIE. VICLESUG.

fatarít adj. v. DUPLICITAR. FALS. FA­RISEIC. FATARNIC. IPOCRIT. MINCINOS. PERFID. PREFACUT. SIRET VICLEAN. fatarnici vb. v. AVANTAJA. FACE. FA­VORIZA. PARTINI. PREFACE. PRIVILE­GIA. PROTEJA. SIMULA.

FATARNICIE s. duplicitate, falsitate, ipo­crizie, minciuna, perfidie, prefacatorie, vicle­nie, viclesug, (Iivr.) fariseism, machiavelism, tartuferíe, tartufísm, (rar si fam.) machiaver li'c, (inv.) fataríe, prefacánie, prefacatúra, pro-cletíe, (fig.) iezuitísm, mascarada. (A fost dove­dita ~ lui.)

FATÍS adj., adv. 1 adj. declarat, deschis, marturisit, recunoscut, vadit, (iivr.) manifest. (Dusman ~ al razboiului.) adj. direct. (Pro­vocare ~.) 3. adv. deschis, direct, franc, sincer, (inv.) aievea, avedére. (f;g.) neted, verde. (1-a spus ~ tot ce avea de spus.)

FATUÍ vb. 1. a driscui. (A ~ tencuiala de pe zid.) a netezi, a nivela, (pop.) a obli. (A ~ un perete.) . a lustrui. (A ~ un obiect neted.)

íatuí vb. v. GELUL PALMUL IUNDELA. RINDELUI.

rVf'UIÁLA s. 1 fátuire, fatuit, netezire, nivelare. (~ unni perete.) &, fátuire, fatuit, lustruire, lustruit. (~ unui obiect.)

fatuiala s. v. GELU1RE. PALMUIALA. PALMUIRE. RINDEL.ARE. RJNDELUIRE. RINDELUIT.

FATUARE, s. 1 driscuire, driscuit, fatuit. (~ tencuielii unui zid.) fatuiala, fatuit, netezire, nivelare. (~ unui. perete.) , fatuiala, íaluit, lustruire, lustruit. (~ unui obiect.)

fatuíre s. v. GELUIRE. PALMUIALA. PALMUIRE. RINDELARE. RINDELUIRE. RINDELUIT.

FATUÍF adj. 1 netezit, nivelat. (Zid ~.) , lustruit. (Obiect ~.)

FATUÍT s. 1 driscuire, driscuit, fatuire. (~ tencuielii unui zid.) fatuiala, fatuire, netezire, nivelare. (~ unui perele.) fatuiala, fatuire, lustruire, lustruit. (~ unui obiect.)

íatuít s. v. GELUIRE. RINDELARE.

RINDELUIRE. RINDELUIT.

FATUITOÁRE s. (TEHN.) drisca, (reg.) mala, netezitoare, (Transilv. si Ban.) simitau. (~ pentru mortar.)

fatuitór s. v. RINDEA.

faurar s. v. CREATOR. FAURITOR. FEBRUARIE. FIERAR. INFAPTUITOR. NASCOCITOR. PLASMUITOR. REALIZA­TOR.

fauraríe s. v. FIERARIE.

FAURÍ vb. 1. a crea, a infaptui, a intemeia, a realiza. (A ~ un stat national unitar.) a efectua, a executa, a face, a infaptui, a realiza, 'i savirsi. (A ~ o lucrare durabila.)

fauríe s. v. FIERAR [E.

FAURÍRE s. 1. creare, infaptuire, intemeiere, realizare. (~ unui stat national unitar.) 2. executare, executie, facere, realizare. (~ anei opere durabile.)

fauriste s, v. FIERARIE.

FALIRITÓR s. 1. creator, infaptuitor, nas-cocitor, plasmuitor, realizator, (inv ) savarsi-tór, scornit r, (fig.) faurar. (~ al unui nou procedeu pentru) creator, fondator, inte­meietor, (inv.) tocmitór. (~ de scoala.) s. v. SLABICIUNE,

FEBRA s. 1 (MED.) calduri (pi.), fierbin­teala, friguri (pi.), temperatura, (pop.) arsita, (reg.) naplaiála, vipie, (inv.) aprinzeála, (rar fig.) jar. (Un bolnav cu ~.) (MED.) febra paratifoida = paratifos ; febra tifoida — tifos, (pop.) lingoare, (reg.) troáhna, boala-lúnga, boala-máre, boala-reá. .* (fig.) incordare, ten­siune. (~ examenelor, a asteptarii.)

febra exantemátiea s. v. TiFOS EPIDE­MIC. TIFOS EXANTEMATÍC.

FEBRIFÚG s., adj. (FARM.) anticaloric, antifebril, antipiretic, antitermic. (Aspirina este un ~.)

FEBRÍL adj. intens, incordat. insufletit, viu. (Ritm ~ de munca.) incordat, infrigu­rat. (O asteptare ~.)

FEBRILITATE s. agitatie, incordare, in­frigurare, neastampar, neliniste, nerabdare, tensiune. (~ plecarii la drum.)

FEBRUARIE s. (pop.) faur, faurar.

FECALE s. pi. (FIZIOL.) excrement, (pop.) caeát, scirna, scapau, (reg.) scarnavíc, spurc, spurcat, spurcaciune, (inv.) scrémet, (fam.) caca, coco, gali, (fig.) rahat, (eufemistic) scaun.

FECIOARA s., adj. 1 s. fata, virgina, (inv.) vérgura. s. (BIS.) Fecioara Maria = madona (art.), nascatoarea (art.), preacurata (art.), preanevinovata (art.), preasfinta (art.), precista (art.). Maica Domnului, Sfanta Fecioara, (inv.) bogoródnita (art.), preacinstita (art.). . adj. casta, neprihanita, virgina, (inv.) in­treaga, (fig.) imaculata. (O tlnara ~.) s. art. (ASTRON.) Virgina (art.). (~ este o con­stelatie zodiacala.)

FECIOR s. 1 baiat, copil, fiu, (inv. si pop.) fat, (Ban.) cocon. (Are tata trei ~.) flacau, tanar, (pop. si fam.) june, (Olt. si Munt.) danác, (Transilv.) meleán, (Transilv. siMaram.) prunc, (inv.) voinic. (Un ~ de hora.) . lacheu, valet, (rar) camerier, (inv., prin Molcl.) jocheu. (Un ~ la o casa boiereasca.)

FECIORÁS s. flacaias, (Transilv.) melenás.

fecior boierése s. v. ISPRAVNICEL. VA-TASEL.

FECIORELNIC adj. candid, cast, fecioresc, inocent, neprihanit, nevinovat, pudic, virgin, virginal, (inv.) nestricát, prost, vérgur, (fig.) curat, imaculat, neantinat, nepatat, pur, sera­fic, (inv. fig.) neatins, preacurat. (Un surls ~.)

FECIORESC adj. 1 (inv. si reg.) fetesc. (Un obraz ~.) . candid, cast, feciorelnic, inocent, neprihanit, nevinovat, pudic, virgin, virginal, (inv.) nestricát, prost, vérgur, (fig.) curat, imaculat, neantinat, nepatat, pur, sera­fic, (inv. fig.) neatins, preacurat. (Un surls ~.)

FECIORÉSTE adv. (reg.) feteste. (Su rlde ~.)

FECIORÍCA s. (BOT.; Ilcrniaria glabra) (reg.) feciorie, iarba datului si-a-fáptului, iar-ba-fecioárei, iarba feciórilor, iarba surpatúrii

FECIORÍE s. 1 castitate, cinste, nepriha­nire, nevinovatie, virginitate, (pop.( fetíe, (fig.) curatenie, (inv. fig.) curatie. (~ unei fete; si-a pastrat ~.) 2 candoare, casútate, inocenta, neprihanire, nevinovatie, pudicitate, pudoare, virginitate, (inv.) smerenie, verguríe,

(fig.) curatenie, imaculáre, neantináre, puritate, (inv. fig.) curatie. (~ zlmbetului ei.) feciorie s. v. FECIORICA. fecuntadj.v. CONSISTENT. HRANITOR. NUTRITIV. SATIOS. SUCULENT.

FECUND adj. 1 prolific, (pop. si fam.) puiós, samantós, (inv. si reg.) plodiciós, (inv.) plodit, ploditór, plódnic, plodós, rodnic. (Animal ~.) bogat, fertil, gras, manos, productiv, roditor, rodnic, (inv.) producator, rodit, rodos, spor­nic. (Pamlnt ~.) prodigios, productiv, prolific. (Un scriitor ~.)

FECUNDA vb. a calca. (Cocosul ~ gaina.)

FECUNDARE s. fecunda tie. (Proces de ~.)

FECUNDÁTIE s. fecundare. (Proces de ~.)

FECUNDITATE s. I. prolificitate, (inv.)

plod, plodiciúne, plodnicíe, rodnicie. (~ unui

animal.) fertilitate, productivitate, rodire,

rodnicie, (rar) manosíe. (~ unui teren.)

prolificitate. (~ unui scriitor.)

FÉDER s. (TEIIN.) lamba. (~ la o piesa de lemn.) FEDERAL adj. federativ. (Stat ~.) FEDERATÍV adj. federal. (Republica ~.) FEDERATIE s. stat federal. fee s. v. ZANA.

FEERIC adj. fermecator, incantator, minu­nat, (fig.) imbatator. (Un peisaj ~.)

FEL s. I. cale, chip, forma, maniera, metoda, mijloc, mod, modalitate, posibilitate, proce­dare, procedeu, procedura, putinta, sistem, (reg.) cap, módru, (inv.) manopera, mársa, mediu, mijlocire. (Alt ~ de a rezolva o pro­blema.) maniera, metoda, mod, stil. (~ de lucru al cuiva.) 3 gen, maniera, mod, modali­tate, regim, sistem, stil. (~ de viata.) chip, gen, maniera, mod, sens, (rar) spirit. (Se pot face si alte observatii In acelasi ~.) 5 fire. (Asa e ~meu.) gen, mod, soi. (Are un ~ de timiditate nejui/ificala.) 7 chip, fason, mo­del, (inv. si reg.) moda. (Facut dupa ~ ) categorie, chip, gen, neam, soi, sort, specie, tip, varietate, (reg.) madeá, sad, (inv., mai ales in Transilv.) plasa. (Toate ~ de fructe.) 9 cate­gorie, clasa, gen, soi, specie, speta, tip, varie­tate, (inv. si reg.) ruda. (Un anumit ~ de indi­vizi.) JO. categorie, gen, soi, specie, speta, tip, (inv. si pop.) seama, (fig. peior.) poama, samínta, scula, stamba, taci'm. (Ce ~ de om o mai fi si asta?) categorie, gen, soi, teapa, (fig.) calibru, (reg. fig.) panura. (Avea doar prieteni de ~ iui.) gen, mod, soi, specie, specimen, tip, varietate, (reg.) módru. (Exista urmatoarele ~ de silogisme) caracter, factura, gen, natura. (Compozitie de un ~ aparte.) datina, obicei, randuiala, traditie, uz, uzanta, (inv. si pop.) rand, (pop.) data, lege, (inv. si reg.) po­mana, (reg.) orínda, (Transilv.) súca, (prin Ban.) zacón, (inv.) pravila, predánie, sart, tocmeala, (turcism inv.) adét. (Asa-i ~ din batrlni.)

FELCER s. 1 (MED.) agent sanitar. . (MED. VET.) (iesit din uz) subchirúrg.

FELDSPATOÍD s. (MIN.) 1 nefelin, sodalit. leucit.

félega -. v. BASMA. BULEANDRA-CARPA. FLEANDURA. LEGATURA.

OTREAPA. PETICA. TULPAN. ZDREANTA.

felegós adj. v. FLENDUROS. RUPT. ZDRENTAROS ZDRENTUIT.

felehért s. v. CAPATAI. CEATLAU.

CRUCE. VARTEJ.

felezéu s. v. MATUROI. TARN.

FELICITA vb. (inv. si glumet) a (se) con­gratula, (inv.) a (se) ferici, a (se) gratula, a (se) hiritisi. (Se ~ reciproc pentru succesele dobin-dite.)

FELICITARE s. (inv. si glumet) congratu Iáre, congratulati?,, (inv.) gratulare, hiriti-seála, hiritisíre, (grecism inv.) sinharíticon. (~ cuiva pentru succesele doblndite.)

FELÍD adj., s. (ZOOL.) felin. (Pisica este un ~.)

FELÍN adj., s. I adj., s. (ZOOL.) felid. (Leul este un ~.) adj. (rar) pisicós. (Minylieri ~.)

FELINAR s. 1. lampa, (Transilv.) lampás, (inv.) fanar, finár. (Un ~ aprins.) (BOT.) felinarul furnicii = (reg.) lampás. (Inflores­centa papadiei se numeste popular ~.)

FELIOARA s. fcliuta. (O ~ de brlnza.)

FELIÚTA s. felioara. (O ~ de pline.)

FELONÍE s. (IST.) (inv.) hicleníe. (~ vasallui fata de senior.)

feluri vb. v. DEOSEBI. DIFERENTIA. DIFERI. VARIA.

FELURÍME s. diversitate, multiplicitate, multilateralitate, pluralitate, variatie, varie­tate. (O ~ de aspecte.)

FELURÍT adj. 1. deosebit, diferit, divers, variat, (inv. si pop.) osebit, (inv.) despartit, váriu. (Un sortiment ~ de marfuri.) ameste­cat, diferit, eterogen, impestritat, pestrit, variat, (reg.) mistret. (Elemente ~.) 3 diferit, divers, pestrit, variat. (Un public ~.)

FEMEIE s. 1 (pop.) muiere, nevasta, (fig. si ir.) fusta. (O ~ cu un copil.) femeie de strada = cocota, curva, prostituata, tarfa, (pop. si fam.) dama, madama, (inv. si reg.) partotína, telalíta, teleléica, (reg.) lele, mada-ránta.scortotína, teárfa, tarnoáta, (prin Transilv.) bándura, bula, (prin Bucov.) craita, (prin Ma-ram.) lándra, (prin Mold. si Bucov.) misárca, (inv.) magopáta, talánita, femeie publica, (fam.) fleoárta, fleortotína, suleándra, (fig.) buleán-dra, pupaza, putoare, taratúra, (reg. fig.) haita, pupezoáica, terfeloaga, (Transilv. fig.) gúda, (prin Mold. fig.) ruptura, (arg.) maimuta, marcoáva, mastroáca.

femeie s. v. FAMILIE. NEAM. NEVASTA. SOTIE. VITA.

femeie publica s v. COCOTA. CURVA. FEMEIE DE STRADA. PROSTITUATA-TARFA.

FEMEIESC adj feminin, (inv. si pop.) muierésc, (inv. si reg.) muierós, (reg.) muiera­tic. (Un uesmlnt ~.)

FEMEIÉSTE adv (pop.) muieréste. (Se imbraca ~ )

FEMEIUSCA s. 1. (ZOOL.) femela, (inv. si reg.) muierúsa, muierúsca, muierúta. (~stur-

zului.) (TEHN.) muierusca, (reg.) maiút, mína, scinduríta. (~ la razboiul de tesut.)

FEMELA s. (ZOOL.) femeiusca, (inv. si reg.) muierúsa, muierusca, muierúta. (~ sticlete-tui.)

FEMINAN adj. femeiesc, (inv. si pop.) muie-résc, (inv. si reg.) muierós, (reg.) muieratic. (Un vesmlnt ~.)

FEMUR s. (ANAT.) (prin Munt., Olt. siTran-silv.) sodolán.

FENAMÍNA s. (FARM.) amfetamina, ben-zedrina. (~ este un excitant al sistemului nervos central.)

FENAZÓNA s. (FARM.) analgezina, anti-pirina. (~ se foloseste impotriva febrei.)

FENÉC s. (ZOOL.; Fennecus zerda) (rar) vulpea-desertului.

FENERGÁN s. (FARM.) prometazina, ro-mergan.

FENILAMiNA s. (CHIM.) aminobenzen, anilina.

FENOL s. (CHIM., FARM.) acid carbolic, acid fenic, (inv.) carból.



FENOMEN s. 1 proces. (~ fizic, chimic, biologic-) fenomen antropic = fenomen antro-pogen ; fenomen antropogen = fenomen antro­pic 3 fapt. (~ de limba )

FENOMENAL adj. 1 colosal, enorm excep­tional, extraordinar, fabulos, fantastic, formi­dabil, gigantic, grozav, imens, infinit, neauzit, nebun, negrait, neanchipuit, nemaiauzit, nemai­cunoscut, nemaiantalnit, nemaipomenit, nemai­vazut, nesfarsit, nespus, teribil, uimitor, uluitor, unic, urias, (livr.) mirábil, (inv.) manín, necre­zut, (fig.) piramidal. (A avut din nou un noroc ~> colosal, cumplit, extraordinar, formida-b 1. groaznic, grozav, infernal, infiorator, in­grozitor, ínspaimantator, naprasnic, strasnic, teribil, (Transilv.) pogan, (fig.) indracit, tur­bat, (0 vijelie ~.)

FENOPLÁST s. (CHIM.) rasina fcnolica. (~ pentru lacuri.)

FERASTRAU s (TEHN.) (reg.) chimilioára,

ferastrau s. v. IARBA-OSULUI. MALAOI.

FERCHES adj. aranjat, cochet, dichisit, elegant, ferchezuit, gatit, ingrijit, spilcuit, (pop. si fam. depr.) sclivisit, (pop.) dres.) (Tran­silv. si Ban ) cínas. (Transilv.) niálcos, (turcism inv.) mucheléf. (Un tanar ~.)

FERCHEZUÍ vb. a (se) aranja, a (se) dichisi, a (se) gati, a (se) impodobi, a (se) spilcui, (pop. si fam. depr.) a (se) sclivisi, (pop) a (se) drege, a (se) mota, (inv. si reg.) a (se) muchilipsi, a (se) podobi, a (se) tocmi, (reg.) a (se) castiga, (prin Transilv. si Maram.) a (se) padai, (prin Mold.) a (se) putui, (prin Transilv. si Mold.) a íse) putului, (Ban.) a (se) schili, (inv.) a (se) si oii, a (se) stolisi, (arg.( a (se) sucari. (Ce íe-ai ~ asa?)

FF-TtCHEZUIÁLA s. aranjare dichiseala, dichisirc, ferchezuire, gatire, spilcuiala, spilcuire, (pop. si fam. depr.) scliviseála, sclivisíre. (Ce-i ~ '/sta la tine?)

FERCHEZUÍRE s. aranjare, dichiseala, dichisire, ferchezuiala, gatire, spilcuiala, spil-

cuire, (pop. si fam. depr.) scliviseála, sclivisíre. (Ce-i ~ asta ia tine?)

FERCHEZUIT adj. aranjat, cochet, dichisit, elegant, ferches, gatit, ingrijit, spilcuit, (pop. si fam. depr.) sclivisit, (pop.) dres, (Transilv. si Ban.) cínas, (Transilv.) niálcos, (turcism inv.) mucheléf. (Un tanar ~.)

ferdela s. v. BANITA. DUBLU-DECALI-TRU.

ferdidéu s. v. BATATOR fereala s. v. ADAPOST. ATENTIE.

BAGARE DE SEAMA. CIRCUMSPECTIE. GRIJA. LUARE-AMINTE. PRECAUTIE. PREVEDERE. PRUDENTA.

FEREASTRA s. 1 geam.' (Se uita pe ~ .) 2. (FIZ.) fanta. (~ pentru radiatii corpuscu-lare.)

FERECA vb. 1. a sinui .(A ~ carul, roata.) a imbraca. (A ~ un obiect cu argint.) a incatusa, a inlantui, a lega. (A ~ un arestat.) 4. a (se) inchide, a (se) incuia, a (se) zavori. (A ~ o casa, o usa; s-a ~ In casa.)

FERECÁRE s. 1 ferecat, sinuire, sinuit. (~ unei roti.) incatusare, inlantuire. (~ unui detinut.) inchidere, incuiere zavorare. (~ asii)

FERECAT adj. 1. sinuit, (pop.) infierat. (Cor ~ ; roti ~.) . incatusat, inlantuit, legat (Detinut ~.) . inchis, incuiat, zavorit. (Casa, usa ~.)

FERECAT s. ferecare, sinuire, sinuit. (~ unei roti.) fereca-álba s. v. AGLICA. feredéu s. v. BAIE. CADA. VANA. fereduí vb. v. IMBAIA. SCALDA. feréga s. v. SPINAREA-LUPULUI. FEREGEA s. (reg.) hóbot. (~ pentru fe­meile musulmane.)

feregea s. v. STRASNIC. FEREGÚTA s. (BOT.; Polypodium vulgare) (reg.( feriga, iarba-dúlce.

FERESTRUICA s. ferestruie. FERESTRÚIE s. ferestruica. FERFENITI vb. a (se) hartani, a (se) rupe, a (se) sfasia, a (se) zdrentui, (fam.) a (se) varzui. FERFENITIT adj. hartanit, rupt, sfasiat, zdrentaros, zdrentuit, (pop. si fam.) ferfenitós. (O carte ~; o haina ~.)

ferfenitós adj. v. FERFENITIT. IIAR1A-NIT. RUPT. SFASIAT ZDRENTAROS. ZDRENTUIT.

FERÍ vb. 1 a apara, a ocroti, a pazi, a pro­teja, (livr.) a prezerva, a salvgarda, (astazi rar) a scuti, (inv. si pop.) a obladui, (inv. si reg.) a ocoli, (inv.) a veghea, (fig.) a acoperi. (Sa-i ~ de primejdii.) 2. a se pazi, (inv. si reg.) a se socoti, (inv.) a se lepada, a se veghea. (Sa le ~ de raceala.) 3. a evita, a impiedica, a in­departa, a inlatura, a ocoli, a preantampina, a preveni, (rar) a se apara. (incearca sa se ~ de primejdie.) 4. a evita, a ocoli, a se pazi, (inv.) a se indupleca. (Se ~ sa faca un anumit lucru.) 5 a evita. (Ma ~ sa-l Intllnesc.) 6 a fugi (~ din calea luil) a-si ascunde. (A-si ~ ochii, privirile.) 8. a se trage. (S a ~ reped« Intr-o parte.) 9 a eschiva, a para, (inv. si reg )

a sprijini. (A ~ lovitura adversarului, la box.) 10. a evita, a ocoli. (Se ~ de cuvintele ab­stracte.)

feri vb. v. RESPECTA. TINE.

ferice arij. invar. v. FERICIT.

FERICE interj, halal !, noroc ! (~ de voi!)

ferice s. v. AGLICA. FERICIRE.

FERICI vb. (pop.) a noroci. (Soarta il~.)

ferici vb. v. BINECUVANTA. FELICITA. GLORIFICA. LAUDA. MARI. PREAMARI. PREASLAVI. PROSLAVI. SLAVI.

fericíe s. v. FERICIRE.

FERICÍRE s. 1 (livr.) beatitudine, (inv. si pop.) ferice, (inv.) fericíe. (Stare de ~.) noroc, (pop.) norocire. (A dat ~ peste el.)

FERICAT adj. 1 (inv. si pop.) norocit, (pop.) ferice. (Om ~.) . ineantat, radios. (O fafa ~.) adecvat, binevenit, bun, favorbil, indicat, nimerit, oportun, potrivit, prielnic, propice, (livr.) pertinent, (pop.) priincios. (Un prilej ~.)

fericúta s. v. STRASNIC.

ferifúlger s. v. PARATRASNET.

FERIGA s. (BOT.) (reg.) navalnic, creasta-coc sului, iarba sárpelui, spasul drácului, spa-ta-drácului, spinarea-lúpuhii. (Numeroase plan­te pteridofile poarta numele de ~.)

feriga s. v. FEREGUTA.

feriga-marúnta s. v. STRASNIC.

ferigeá s. v AGLICA.

ferigúta s. v. RUGINITA.

FERÍRE s. aparare, ocrotire, pazire, prote­jare, (livr.) salvgardare, (inv. si pop.) obladuire. (~ tarii de primejdii.)

FERÍT adj. 1. adapostit, aparat, ocrotit, pazit, protejat, sigur, (inv.) scutit. (Un loc mai ~.) . ascuns, dosit, dosnic, izolat, latu­ralnic, retras, singuratic, tainic, tainuit, (rar) laturas, (inv. si reg.) sacrét, (reg.) laturís. (In ungherul cel mai ~.) 3. ascuns, furis, furi­sat. (O sarutare ~.)

feritún s. v. PARATRASNET.

FERM adj., adv. 1. adj. decis, darz, hotarat. Inflexibil, intransigent, neabatut, neclintit, nestramutat, nesovaitor, statornic, (inv.) ne-pregetatór. (Om ~; caracter ~.) adj. cate­goric, decis, expres, formal, hotarat, neezitant, neoscilant, net, transant, (inv.) rezolut. (Vn refuz ~.) adj. categoric, convins, decis, hota­rat, raspicat. (Cu glas ~.) 4. adv. categoric, decis, hotarat, net, transant, (reg.) regulat, (fam.) ritos. (L a refuzat ~.) 5 adj. hotarat, neabatut, nesovaielnic, nesovaitor, sigur. (Cu pasi ~.) G adj. cert, fixat, hotarat. (Data ~.)

FERMECA vb. 1. a deseanta, a face, a meni, a ursi, a vraji, (pop.) a solomoni, (reg.) a boboni, a bosconi, a boscorodi, a ravni, (prin Transilv.) a pohibi. (A-i ~ cuiva cu ulcica.) a atrage, a captiva, a cuceri, a delecta, a desfata, a fas­cina, a ineanta, a rapi, a seduce, a subjuga, a vraji, (fig.) a hipnotiza, a magnetiza. (Spec­tacolul l-a ~.)

FERMECARE s. captivare, cucerire, delec­tare, desfatare, fascinare, fascinatie, ineantare, rapire, seducere, seductie, subjugare, vrajire.

FERMECAT adj. 1 vrajit, (reg.) bosconít. (Un om ~.) magic, vrajit. (O bagheta ~.) 3. captivat, cucerit, fascinat, ineantat, rapit, sedus, subjugat, vrajit. (Un public ~.)

fermecatoare s. v. BABA. VRAJITOARE.

FERMECATOR adj. I. captivant, cuceri­tor, desfatator, fascinant, ineantator, rapitor, seducator, (rar) subjugatór, (frantuzisiiu sar­mant, (inv.) desfatat, (fig.) delicios, hipnoti­zant, savuros. (Un spectacol ~.) feerie, ineantator, minunat, (fig.) imbatator. (Vn peisaj~ .) adorabil, ineantator. (Un tanar ~ ,)

fermecator s. v. VRAJITOR.

fermccatoreása s. v. BABA. VRAJITOARE.

fermecatorésc adj. v. MAGIC. VRAJITO­RESC.

fermecatoríe s. v. DESCANTEC. FARMEC MAGIE. VRAJA. VRAJITORIE.

fermeearúra s. v. DESCANTEC, FARMEC. MAGIE. VRAJA. VRAJITORIE.

FERMENT s. 1 (BIOL.) diastaza, enzima.

2 maia, (reg.) sad. (~ pentru inchegat laptele.) FERMENTA vb. 1 (pop.) a dospi. (O sub­stanta care ~.) a se acri, a se altera, a se descompune, a se imputi, a se inacri, a se strica, (inv. si reg.) a se sarbezi, a se sminti, (reg.) a se mocni, a se zeri, (prin Ban.) a se pascavi, (prin Transilv.) a se scoáce. (Laptele s-a ~.) 3. a se aprinde, a se incinge, (reg.) a se izgori, (inv.) a se scoáce. (Finul se ~ >

FERMENTARE s. 1. fermentatie. (Procesul de~.) fermentatie, (pop.) dospire. (~ unei substante.) 3. acrire, alterare, descompunere, imputire, inacrire, stricare. (~ mlncarii.)

FERMENTAT adj. 1. (pop.) dospit. (Sub­stanta ~.) 2. acrit, acru, alterat, descompus, imputit, inacrit, stricat, (inv. si pop.) searbad, (reg.) mocnit, sarbezít, (prin Maram.) scopt. (Aliment ~.)

FERMENTATIE s. 1. fermentare. (Procesa? de ~.) fermentare, (pop.) dospire. (~ unei substante.)

FERMIER s. (inv.) máier.

FERMITATE s. 1 darzenie, hotarare, in­transigenta, neclintire, neanduplecare, ncslra-mutare, ncsovaire, statornicie, (livr.) decizie, (inv.) nepréget, (fig.) inflexibilitate. hotarare,, siguranta. (Vocea lui capatase mai multa ~./

putere, tarie. (N-a avut ~ sa suporte.) FEROCE adj., adv. 1. adj. animalic, bestial,.

fioros, salbatic. (Un act ~.) 2. adj. barbar, crud, inuman, nemilos, neomenos, salbatic. (inv.) varvarésc, (fig.) dur. '(Un procedeu ~.) 3. adj., adv. aprig, aspru, barbar, brutal, ciinos, crincen, crud, crunt, cumplit, fioros, hain, inuman, necrutator, neiertator, neamblin zit, neanduplecat, neandurat, neandurator, nemilos, neomenos, neuman, rau, salbatic, singc„ ros, violent, (livr.) sanguinar, (inv. si pop.) nasílnic, (inv. si reg.) tare, (reg.) pogan, (Mold. si Bucov.) aTán, hapsan, (inv.) jestóc, jieoine-nít, sanguínic, salbaticós, sireáp, (fig.) dur, negru.. (Om ~ ; se poarta ~.)

FEROCITATE s. 1. animalitate, bestialitate,, salbaticie. (~ unui asasin.) asprime, bar­barie, brutalitate, cruzime, neandurare, neome-

nie, rautate, salbaticie, violenta, vitregie, (rar) nemila, nemilostivíre, (pop.) cainíe, cainosénie, (inv. si reg.) nasilnicíe, (inv.) cranceníe, cruzíe, cumpliciúne, cumplíre, grozavie, neomeníre, raiciúne, salbatacíme, salbaticiune, sirepíe, varvarie, (fig.) duritate. (~ purtarii cuiva.)

FERODÓ s. (TEHN.) metalazbest

FEROVIAR s. ceferist.

FERTÍL adj. bogat, fecund, gras, manos, productiv, roditor, rodnic, (inv.) producator, rodit, rodos, spornic. (Teren ~.)

FERTILITATE s. fecunditate, productivi­tate, rodire, rodnicie, (rar) manosíe. (~ solu­lui. ) ' FERTILIZA vb. (rar) a rodi. (A ~ ogorul.)

FERVENT adj. avantat, entuziasmat, en­tuziast, focos, inflacarat, infocat, insufletit, pasionat, (livr.) ardent, (fig.) aprins, arzator, fierbinte, inaripat. (Cuvinte ~ ; un discurs ~.)

ierrénta s. v. ARDOARE. AVANT. ELAN. ENTUZIASM. INFLACARARE. INFOCARE. INSUFLETIRE. PASIUNE. PATIMA. POR­NIRE.

fervoare s, v. ARDOARE. AVANT. BIGO­TISM. ELAN. ENTUZIASM. FANATISM. HABOTNICIE. INFLACARARE. INFOCARE INSUFLETIRE. PASIUNE. PATIMA. POR­NIRE.

FESA s. (ANAT.) buca.

fcsfeséie s. pi. v. ZORZOANE.

FESTA s. farsa, ghidusie, gluma, pacaleala, pacalitura, pozna, strengarie, (pop. si fam.) renghi, sotie, (reg.) nasarímba, pacala, (Ban. si Transilv.) misculánta, (prin Ban. si Tran-silv.) sáíma, (prin Transilv.) sancalaníe, (prin Transilv. si Munt.) sancalíe, (inv.) bosmá. (Lasa-te de ~e!)

festin s. v. BANCHET. MASA. OSPAT. PRAZNIC. PRAZNUIRE. PRANZ.

FESTÍV adj., adv. 1. adj. sarbatoresc, so­lemn, (inv.) solemnei. (Adunare, zi, atmos­fera ~ .) 2. adv. sarbatoreste, solemn. (Stra­zile slnt Impodobite ~.)

FESTIVITATE s I sarbatoare, solemnitate. (~ dezvelirii monumentului.) serbare, (rar) sarbatoare, (inv.) sarbatoríe. (~ de impartire a premiilor.)

fcstón s. v. GHIRLANDA.

fesnicar s. v. SFESNIC.

<Vte!í vb. v. JEGÓSI. MANJI. MURDARI PATA.

ícstelít adj. v. JEGOS. MANJIT. MURDAR. NEGRU. NESPALAT. PATAT RAPANOS. SLINOS. SOIOS.

FESTILA s. fitil, (Transilv. si Maram.( meci. (Bucov. si Transilv.) stert (~ de lampa.)

íesaíla s. v. CHIBRIT.

fetesc adj. v. FECIORESC.

feteste adv. v. FECIORESTE

FETACA s. (BOT.; Valerianella locusta) (reg,) salata-miélului.

ietíea s. v. COPILA. FETITA.

ietíd adj. v DEZAGREABIL. DEZGUS­TATOR. DISPLACUT. DIZGRATIOS. GREj TOS. GREU. INFECT. IMPUTIT. NEPLA­CUT. NESUFERIT. PUTUROS. RAU.

RAU-MIROSITOR. RESPINGATOR. SCAR-BOS. URAT. VICIAT.

fetiditáte s. v. DUHOARE. INFECTIE. IMPUTICIUNE. MIASMA. PUTOARE.

fetíe s. v. CASTITATE. CINSTE. FECIO­RIE. NEPRIHANIRE. NEVINOVATIE. VIRGINITATE.

FETISCANA s. 1 (fam.) pustánca, pus­toaica. (O ~ de vreo 12 ani.) 2. adolescenta, tanara. (O ~ zglobie.)

FETISÍSM s. fetisizare, (livr.) sacralizare.

FETISIZARE s. fetisism, (livr.) sacralizare.

FETATA s. copila, (pop.) fetica, (reg.) co cúta, fatúca, fatúta, (prin Transilv. si Mold.) (E doar o ~ .)

FETUS s. (ANAT.) fat.

FETISOARA s. obrajor, (fam.) mutrisoára

FEUDALISM s. (IST ) feudalitate, oranduire feudala, societate feudala.

FEUDALITATE s. (IST.) feudalism, oran­duire feudala, societate feudala.

FEUDA s. (IST.) fief.

FI vb. 1. a exista, a trai, a vietui, (rar) a fiinta, (reg.) a labadui, (inv.) a dainui. (Cit~, omul invata.) 2. a dainui, a dura, a exista, a se mentine, a se pastra, a se perpetua, a per­sista, a ramane, a trai, a tine, (rar) a subzista, (inv.) a locui, a petrece, a sta, a via. (Cit va ~ lumea si pamlntul; vechi obicei care ~ si astazi.) a se afla, a exista, a se gasi, (pop.) a sta. (~ acolo marfuri de buna calitate.) a se afla, a se gasi, a sta. (Plicul ~ pe masa nedes-facut.) 5 a se afla, a figura, a se gasi, a se numara. (~ printre invitati.) 6. a se afla, a se gasi, a se situa, a veni, (inv. si pop.) a cadea. (Satul ~ pe Olt.) a domicilia, a locui, a sta, a sedea, (pop.) a haladui, a salaslui, (inv. sl reg.) a baciui, (reg.) a salasi, (inv.) a salasui (Mama ~ la Bacau.) 8. a avea, a exista, a se gasi. (~ cine sa m-ajute.) 9. a constitui, a forma, a insemna, a reprezenta, (rar) a pre­zenta. (Acest capitol ~ partea principala a lucrarii.) 10 a insemna, a semnifica. (Ce ra­cind visezi un porumbel?) 11 a se intimpla, a se petrece. (Cum a ~ ?) a proveni, a se trage. (De unde ~ ?) 13. a trebui, a urma (ndva~ sa plec.) a costa, a face, a reveni, (rar) a pretui, (inv si reg.) a veni, (inv.) a costisi. (CU ~ metrul de stofa?)

ftacru s. v. BIRJA. TRASURA.

FIARA s. bestie, dihanie, jivina, lighioana, salbaticiune, (pop.) gádina, jigánie, (reg.) ciuta, salbaticie, salbaticíme, (Transilv. si Mold.) gad, (Transilv.) salbaticitúra. (~el« padurii.)

fiasco s. v. CADERE. ESEC. INSUCCES. NEREUSITA. P1CARE.

FÍBRA s. fir. (~ textila.)

FIBRÓS adj. atos, teios. (Pastai ~ de fa-sole.)

FICAT s. (ANAT.) (inv. si reg.) plamín, (Mold., Bucov. si Transilv.) mai.

«catea s. v PIPERUL-LUPULUI. PO-PILN1C.

FICTÍV adj. imaginar, imaginat, ireal, in­chipuit, nascocit, nereal, plasmuit, scornit. (Personaj ~.)

FICTIUNE s. fantezie, imaginatie, inventie, inchipuire, nascocire, plasmuire scorneala, scornire. (Produs al ~.) fidantá vb. v. LOGODI. fidantát s. v. LOGODNIC. FIDEJUSIUNE s. (JUR.) cautiune, garan­tie, (pop.) chezasie, (inv.) adeverinta. (A de­pus ~ ceruta.)

FIDEJUSÓR s. (JUR.) cautiune, garant, (pop.) chezás, (inv.) platnic, sódas. (Et este considerat ~ pentru debitor.)

FIDEL adj. 1. cinstit, credincios, devotat, nestramutat, statornic, (livr.) leal, loial, (reg.) slugarnic, (inv.) smerit. (O sotie ~ ; prieten ~ ) . exact. (O reproducere ~.)

FIDELITATE s. 1 cinste, credinta, devota­ment, statornicie, (livr.) lealitate, (inv. si reg.) priínta. (~ sotiei fata de solul ei.) exactitate, exactitudine. (Reprodus cu ~; ~ unei tra­duceri. )

íidiréic s. v. CARTOF.

FÍE conj. ori, sau (inv. si reg.) au, oare, (prin Transilv.) macar, (inv.) savái. (~ bar­bati, ~ femei.)

FÍE interj, (fam.) calea-válea !, treaca-meárga I

fie s. y. COPILA. FATA. FIICA. FIECARE pron., adj. pron. cine, fiecine, oricare, oricine, orisicare, orisicine, (inv. si pop.) care, (pop.) fiescáre, fiescíne, fitecine, (inv. si reg.) cáresi, cínesi, (inv.) nestíne, vericáre, vericíne. (Zica ~ ce va vrea.) 2. adj. fiece, oricare, orice, orisicare, tot, (pop.) fiescé, fitecé. (~ pasare pe limba ei piere.)

FIECE adj. fiecare, oricare, orice, orisicare, tot, (pop.) fiescé, fitecé. (~ pasare pe limba ei piere.)

FIECINE pron. cine, fiecare, oricare, ori­cine, orisicare, orisicine, (inv. si pop.) care, (pop.) fiescáre, fiescíne, fitecine, (inv. si reg.) cáresi, cínesi, (inv.) nestíne, vericáre, vericíne. (Zica ~ ce va vrea.)

fieci'nd adv. v. ORICAND. ORISICAND. TOTDEAUNA.

FIECUM adv. oricum, orisicum, (inv.) fies-tecúm, fitecúm.

FIEF s. (IST.) feuda.

FIER s. 1 (CHIM.) (prinBan.) sidér. (Bara de ~.) . (reg.) pigláis, (Transilv. si Maram.) teglazau. (~ de caleai.) (TEHN.) fier lat — brazdar, (prin Olt. si Transilv.) sapa. (~ la plug.) (TEHN.) (pop.)custura.(~al coasei.) 5. (la pi.) catuse (pi.), (pop.) obezi (pi.), verigi (pi.), zavoáre (pi.), (inv.) bénte (pi.), piedici (pi.). (Ucigas prins in ~.)

FIERAR s. (inv. si reg.) faurar, (reg.) co­vaci, cováli, (inv.) faur.

FIERARÍE s. (reg.) cúsnita, (Transilv.) co-vacerie, covacle, (Mold. si Bucov.) covalíe, (Transilv.) fauraríe, fauríe, fauriste. (Nicovala se afla In ~.)

FIERBE vb. 1. a cloeoti, (rar) a colcai, (pop.) a unda, (inv.) a undeza. (Apa ~ pe plita.) 2. (Transilv.) a coace. (A ~ un ou.) a coace, a opari. (~ firele de tort.)

FIERBERE s 1. (FIZ.) ebulitie. (Proces de ~.) clocot, clocotire, fiert, (rar) colcaiala, fiertura. (~ apei puse la foc.)

FIERBINTE adj. 1. clocotit. (Apa ~.) cald, dogorit, incins, infíerbantat, (astazi rar) infocat. (Plita ~.) 3. arzator, canicular, dogoritor, torid, tropical, zapusitor, (reg.) za-dufós, zapusít, (prin Ban. si Olt.) pripitór. (O zi ~; soare ~; caldura ~.)

fierbinte adj. v. AVANTAT. ENTUZIAS­MAT. ENTUZIAST. FERVENT. FOCOS. INTENS. INFLACARAT. INFOCAT. INSU­FLETIT. PASIONAI. PUTERNIC. VIU. FIERBINTEALA s. 1. arsita, canicula, calduri (pi.), dogoare, dogoreala, nabuseala, naduf, naduseala, parjol, pojar, toropeala, zduf, zapuseala, (livr.) torpoare, (pop.) arsura, vipie, (reg.( buhoáre, cócat, crapat, naplaiála, pícla, prepat, prigoáre, puhaiála, zapúc, (prin Ban.) arsoarc, (Ban. si Transilv.) friptoáre, (prin Olt.) jápsa, (Ban.) pripeala, (inv.) ars, prípec, (fig.) cuptor, jar. (~ zilelor de vara.)

arsita, dogoaie, dogoreala, para. vapaie. (~ focului.) (MED.) calduri (pi.), febra)' friguri (pi.), temperatura, (pop.) arsita, (reg.) naplaiála, vipie, (inv.) aprinzeála, (rar fig. jar. (Un bolnuu cu ~.)

FIERE s. 1 (ANAT.) bila, (pop.) venin. (Fica­tul secreta ~.) (ANAT.) coiecist, vezicula biliara, (pop.) basica fiérii. (S-a operat la ~.)

(BOT.) fierea-paminlului (Centauríum um-bellatum sau minus) potroaca, lintaura, (reg.) cintoáic, frígor, friguríca, gh ntura, ghin-tureá, potroceá, potrocúta, scaunel, scinteiúta, táula, buruiana-de-fríguri, cocosei-de-gradína (pi.), crucea-pamíntului, floare de-frigun, fu marica-basicoása, iarba-de-cúrca, iarba-de-frí guri, safindei de-camp (pi.).

íiéres v. CRIN UE PADURE. RAUTATE. íierea-pamíntului s. v. GENTIANA. GHÍN­TURA.

fiere-de- rs s. v. ALOE.

FIERT s. clocot, clocotire, fierbere, (rar) colcaiala, fiertura. (~ apei puse la foc.)

fiertura s. v. CLOCOT. CLOCOTIRE. FIER­BERE. FIERT.

fierul-plúgului s. v. SPANACUL-CIOBANI-LOR.

Hésc adj. v. FILIAL.

fiescáre pron. v. CINE. FIECARE. FIE­CINE. ORICARE. ORICINE. ORISICARE. ORISICINE.

fiescé adj. v. FIECARE. FIECE. ORICARE ORICE. ORISICARE. TOT.

fiescíne pron. v. CINE. FIECARE. FIE­CINE. ORICARE. ORICINE. ORISICARE ORISICINE.

íiestecínd adv. v. ORICAND. ORISICAND TOTDEAUNA.

fiestecúm adv. v. FIECUM. ORICUM. ORISICUM.

fieúnde adv. v. ORIANCOTRO. ORISIUNDE. ORIUNDE. PRETUTINDENI.

FIGURA vb. a se afla, a fi, a se gasi, a se numara. (~ printre invitati.)

fiyurá vb. v. IMAGINA. INCHIPUI. IN­FATISA. REPREZENTA. VEDEA.

FIGURANT s. (inv.) compárs, statíst. (~ la teatru.)

FIGURAT adj. metaforic, (inv.) metafori-césc. (Limbaj ~.)

FIGURA s. 1. fata, fizionomie, obraz, oval, profil. (O ~ cunoscuta.) . aer, aspect, chip, expresie, fata, fizionomie, infatisare, mina, obraz, (inv. si pop.) boi, (reg.) sabás, (inv.) schíma, vedere, (fam.) mutra. (Are o ~ mul­tumita.) chip, fata, individ, ins, om, per­soana, (pop.) crestin, suflet, (Ban. si Tran-silv.) nat, (inv.) ipochimen, obraz, (fam.) mutra, tip, (peior.) creatura, specimen. (Ce ~ ai mai vazut pe acolo?) imagine, simbol. (O ~ reprezentlnd) 5. piesa. (~ ia jocul de Sah.) ii, pozitie. (Cadrilul are numeroase ~.) (LIT.) figura de stil ■— trop, (inv.) shíma.

FIÍCA s. copila, fata, (inv. si pap.) fie, (inv. si reg.) prunca. (Aceea e ~ mea.)

FIINDCA conj. (cauzal) I ca, caci, deoarece. (Sa plecam, ~ se face seara.) cand, cum, deoarece, intrucit. r~ stiu ra vine, slnt emotio­nat.) daca, deoarece, intrueit, (pop.) unde. (~ na stie sa scrie, merge de la anul la altul.)

fiinta vb. v. EXISTA. FI. FUNCTIONA. TRAI. VIETUI.

I'IINTA s. 1. animal, creatura, dobitoc, faptura, lighioana, necuvantator, vietate, vie­tuitoare, (inv.) dihanie, sazdanie, (fig.) suflare, (inv. fig.) zidire, ziditúra. (~eie padurii.) 2. viala. (Pe cand nu era ~.)

fii s. v ELEFANT.

FILA vb. (TEXT.) a toarce. (A ~ lina.)

l'TLACTÉRA s. (BIS.) corn, (rar) tfilíne (pl..), (inv.) advár. (~ la mozaici.)

filáda s. v. BROSURA. CARTICICA.

FILANTROPIC adj. caritabil, milos, milos­tiv. (Inima ~.)

FILANTROPIE s. binefacere, caritate, mila. (Aci de ~.)

FILARE s. (TEXT.) filat, toarcere, tors, (rar) íorcatúra.

FILARIÓZA s. (MED.) elefantiazis, (rar) pahidermíe.

FILÁTadj. (TEXT.)rasucit, tors. (Lina~.)

FILAT s. (TEXT.) filare, toarcere, tors, (rar) iorcatúra.

FILATOR s. (TEXT.) (pop.) torcator.

FILATURA s. (TEXT.) (pop.) torcatoríe.

FILA s. foaie, (inv.) lista, (grecism inv.) selída. (O ~ de manuscris.)

FÍLDES s. (ZOOL.) 1 defensa. (~ al unui elefant.) 2 ivoriu. (Coltii de elefant sínt for­mati din ~.)

fildes s. v. ELEFANT.

fildesíu adj. v. IVORIU.

l'íler s. v. OBOL.

FILET s. (TEHN.) ghivent. ( ~ la un robi­net.)

FILÉTIC adj. (BIOL.) filogenetic. (Ar­bore ~.)

FILEU s. 1 plasa, retea. (~ la un navod.) . plasa. (~ la jocul de tenis.) . plasa, (inv.) rezíl. (~ pentru par.)

FILFIZON s. fante, (fam.) tafandáche, (fig.) mutunáche. (Un ~ spilcuit.)

FILIAL adj. (rar) fiésc. (Dragoste ~.)

FILIALA s. agentura, agentie, reprezen­tanta, sucursala. (~ a unei banci.)

FILIATIE s. descendenta, linie, succesiune. (In ~ barbateasca.)

FILIERA s. 1. cale, intermediu, mijlocire. (Pe ce ~ a ajuns la noi?) 2. (TEXT.) duza.

filigórie s. v. CERDAC CHIOSC. FOISOR. PAVILION.

FILIGRAN s. (inv.) si'rma. (Bijuterie lu­crata in ~.)

FILIMÍCA s. (BOT.; Calendula officinalis) (reg.) galbenele (pl.), rufulíta, rujiníca, rujni-ceá, rujnicúta, rujulíta, rujúta, rúsnica, rusu-líta, salomíe, sulumína, (Ban.) calínica, (Tran-silv.) rosioára, rosulíta.

FILM s. 1. pelicula. (Un ~ in premiera.) cinematografie, pelicula. (Arta ~.) ci­nema, cinematograf. (Ma duc la ~.)

FILMA vb. a cinematografia.

FILMARE s. cinematografiere.

FILOGENETIC adj. (BIOL.) filetic. (Ar­bore ~.)

FILOGENÉZAs. (BIOL.) filogenie. (~ unor organisme.)

FILOGENÍEs. (BIOL.) filogeneza. (~ unor organisme.)

FILOGERMÁN adj., s. germanofil, nemtofil.

filoméla s v. PRIVIGHETOARE.

FILON s. (GEOL.)vana. (Un ~ de aur.)

filonichíe s. v. ANIMOZITATE. CEARTA. CONFLICT. DEZACORD. DEZBINARE. DI­FEREND. DISCORDIE. DISCUTIE. DI­SENSIUNE. DISPUTA. DIVERGENTA. GALCEAVA. INVRAJBIRE. LITIGIU. NEANTELEGERE. VRAJBA. ZAZANIE.

filotím adj. v CULANT. DARNIC. GENE­ROS. MARINIMOS.

filotimie s. v. CULANTA. DARNICIE. GENEROZITATE. MARINIMIE.

FILOZOF s. 1. cugetator, ganditor, (inv.) cugetarét. (Un mare ~ materialist.) gandi­tor, intelept. (Cei sapte ~ ai lumii antice.)

filozof s. v. ASTROLOG.

FILOZOFA vb. a cugeta. (Nu mai ~ in­treaga zii)

filozofésc adj. v. FILOZOFIC.

FILOZOFIC adj. (inv.) filozofésc. (Teo­rie ~.)

FILOZOFÍE s. intelepciune. (Din ~ poporu­lui roman.)

FÍLTRU s. svart, (rar) cafea nemteasca. (A baut un ~.)

FÍLUM s. (BOT.) increngatura.

FIN adj. 1. diafan, straveziu, subtire, trans­parent, vaporos, (inv.) prevazator, prevazíu, stravazatór, (fig.) aerian, eterat, eteric, spu­mos. (Matase ~.) . marunt. (Nisip ~; sare ~.) . ales, selectat, selectionat, sortat,

triat, superior. (Un produs ~ ) 4. superior. (Ciocolata ~.) 5 sensibil, (ir.) sensibilós. (Un aparat de masura ~.) 6 delicat, gingas, gratios, suav, (Mold. si Munt.) scarandív, (fig.) dulce. (O fata ~; cu gesturi ~.) 7. ales, distins, rafi­nat, select, stilat, subtil, (fam.) sic, (fig.) sub­tire. (Un public ~.) 8 ales, delicat, distins, manierat, politicos. (O comportare ~.) 9 rafi­nat, subtil, (Nuante ~.)

fin adj. v. BINECRESCUT. CIVILIZAT. MANIERAT. POLITICOS.

FINAL adj., s. 1 adj. ultim. (Scopul ~; etapa ~.) s. cop, capat, fine, incheiere, sfirsit, (inv.) concénie, conét, cumplíre, savar-sít, sfarsénie, sfarsitúra, termen. (A dus-o cu bine la ~.) s. sfarsit, urma. (A senii abia la ~.) s. epilog, incheiere, sfarsit, (livr.) fine. (~ actiunii unui roman.)

FINALÍSM s. (FILOZ.) teleologie.

FINALITATE s. scop, tel, tinta. (Care este ~ acestei actiuni?)

FINALIZA vb. 1 a ispravi, a incheia, a sfarsi, a termina, (livr.) a fini. (A ~ o lucrare.) (SPORT) a concretiza, (fig.) a fructifica. (A ~ pasa primita.)

FINALIZARE s. (SPORT) concretizare, (fig.) fructificare. (~ unui atac ta poarta adversa.)

FINANCIAR adj. banesc, (livr.) pecuniar. (Mijloace ~.)

FINANTA vb. a subventiona, (livr.) a sti pendia (A ~ un teatru.)

FINANTARE s subventionare. (~ unei institutii.)

FINANTAT adj. subventionat. (Teatre ~.)

fínchiu s. v. CINTEZA.

FÍNE s. 1 cap, capat, final, incheiere, sfarsit, (inv.) concénie, conét, cumplíre, savarsít, sfarsé­nie, sfarsitúra, termen. (A dus-o cu bine la ~.)

coada, sfirsit (Poanta e plasata la ~.) fine s. v. EPILOG. FINAL. INCHEIERE.

SFARSIT.

FINETE s. 1 delicatete, gingasie, gratie, suavitate. (Gesturi pline de ~.) distinctie, eleganta, rafinament, subtilitate. (~ In com­portari.) rafinament, rafinare, subtilitate. (~ nuantelor stilistice.)

finéz s., adj. v. FINLANDEZ.

fini vb. v. FINALIZA. ISPRAVI. IN­CHEIA. SFARSI. TERMINA.

finíc s. v. CURMAL.

finíca s. v. CURMALA.

FINISA vb. a definitiva. (.Si a ~ romanul.)

FINISAJ s. definitivare, finisare. (~ uiiei lucrari.)

FINISARE s. definitivare, finisaj. (~ unei lucrari.)

FINISAT adj. definitiv, definitivat. (For. ma ~ a unei lucrari.)

FINÍT adj. 1 terminat. (Produs ~.) circumscris, delimitat, limitat, marginit. (Va­lori ~.)

FINLANDEZ s., adj. (inv.) finéz.

FIOR s. 1 scuturatura, (rar) scutur. (Un ~ de frig.) . (la pi.) racori (pi.). (Ma trec ~.)

. infiorare, (fig.) cutremur. (~ de groaza.)

4 freamat, infiorare. (Un ~ trece prin mul­time.)

FIORÍN s. 1. florin. . zlot.

FIOROS adj., adv. 1. adj., adv. aprig, aspru, barbar, brutal, cainos, crancen, crud, crunt, cumplit, feroce, hain, inuman, necrutau.r, neier­tator, neamblanzit, neanduplecat, neandurat, neandurator, nemilos, neomenos, neuman, rau, salbatic, singeros, violent, (livr.) sanguinar, (inv. si pop.) nasílnic, (inv. si reg.) tare, trcg> pogan, (Mold. si Bucov.) avan, hapsín, (inv.) jestóc, neomenít, sanguínic, salbaticós, sireáp, (fig.) dur, negru. (Om ~; se poarta ~.) 2. adj. cumplit, cutremurator, groaznic, grozav, infio­rator, infricosator, ingrozitor, inspaimantator, macabru, monstruos, oribil, sangeros, teribil, zguduitor, (livr.) abominabil, terifiant, teriíic, (inv. si pop.) rau. (O crima ~ .) adj. animalic, bestial, feroce, salbatic. (O comportare ~.> 4. adj. atroce, crunt, cumplit, groaznic, grozav, infiorator, infricosator, ingrozitor, inspíiiman-tator, teribil. (O durere abdominala ~.)

FIR s. 1 fibra. (~ textil.) . cablu. (~ elec­tric.) . (TEHN. ) fir ca plumb = (pop.) sfoara.

. sfor. (~ al unei ape curgatoare.) 5. farama-pic, picatura, piscatura, strop, (reg.) piculéte, strelíce, ti'ra, (Mold. si Munt.) sleáma, (fig.) scantéie. (Nici un ~ de)

FÍRAV adj. debil, delicat, fragil, gingas, pirpiriu, plapand, prizarit, sfrijit, slab, slabnog, slabut, subred, (pop.) pitigaiat, (inv. si reg.) mi'rsav, ticalos, (reg.) gúbav, moraneaáv, (Mold. si Transilv.) sighinás, (Mold. si Olt.) sístav. (Un copil ~; o constitutie ~.)

FÍRE s. 1. faptura, lume, natura, univers. (Ctntecul lui se rasplndea peste intreaga ~.)

. fel. (Asa e ~ mea.) 3. caracter, natura, struc­tura, temperament, (livr.) umoare, (inv. si reg.) natural, (inv.) duh, (fig.) inima. (Are o ~ emotiva.) . apucatura, deprindere, narav, obicei, obisnuinta, (Ban.) ogód. (I-am aflat ~.)

5. calm, cumpat, stapanire, (inv.) stapiníe, (fig.) singe rece, (rar fig.) raceala. (Te rog sa nu-ti pierzi ~.)

fire s. v. CICLU. MENSTRUATIE. PE­RIOD.

FIRESC adj., s. 1. adj. natural, normal, obisnuit, (inv.) fíres, (fig.) curat. (Aici nu e lucru ~.) . s. naturalete. (~ul unei situatii.)

. adj. normal, obisnuit, regulat. (Puls ~.)

. adj degajat, dezinvolt, natural, neafectat, neartificial, necautat, neprefacut, nesilit, ne­studiat, simplu, spontan, (livr.) nonsalant, (inv.) prostátic. (O atitudine ~; cu gesturi ~ . >

5. s. degajare, dezinvoltura, naturalete, simpli­tate, spontaneitate, (livr.) nonsalanta, (rar) natural, (inv.) naturalitáte. (Un n.are ~ iu comportarea cuiva.)

fíres adj. v FIRESC. NATURAL. NORMAL. OBISNUIT.

FIRESTE adv. 1. absolut, bineanteles, cert, desigur, garantat, indiscutabil, natura!, negre­sit, neandoielnic, neandoios, normal, precis, sigur. (Crezi ca sosesc azi? ~ /) 2 da, desi­gur, (inv. si reg.) dar, (turcism, in Moid.) hélbet, (Ai prea sa mergi cu mine? ~ 1)

FIRET s. ceapraz, (inv. si reg.) pasmánt (Uniforma cu ~uri.)

firétic adj. v. FURIOS. INDARJIT. IN­FURIAT. INTARATAT INVERSUNAT. MANIAT. MANIOS. PORNIT.

fircz s. v. FERASTRAU.

FIREZÁR s (ENTOM.; Bhynchites cupreus) burghias, primar.

FIRFIRIC s. bancuta, (inv. si reg.) líbra, pitúla, puisor. (Doi ~ a 50 de bani.)

FIRICEL s. firisor. (Un ~ de bumbac.)

FIR1CÍCA s. (BOT.; Filago germanica) (reg.) cenusie, Ianarita, mucedatór, rnucezea, mucezeála, mucczíca.

firicica s. v. GRANAT. SPILCUTA.

FIRÍDA s. adancitura, cotlon, intrand, nisa, ocnita, scobitura, (inv.) sfirída (Vasul era pus intr-o ~ )

FIRIMITURA s. íarama, (reg.) faramatúra, sfarama. (A adunat ~ile de paine de pe masa.)

FIRISÓR s. firicel. (Un ~ de bumbac.)

FIRMAMENT s. bolta, cer, (rar) arc, boltíre, (inv.) crug, crangul cerului, (fig.) tarie. (Un ~ plin de stele.)

FIRMAN s. (IST.) (turcism inv.) talhas. (~ de domnie.)

FIRUTA s. (BOT; Poa) (reg.) fan, floarea-flnului, suvar-de-múnte,

firúta s. v. ROURICA. SOVAR-DE-MUNTE.

FÍSA s. jeton, (inv.) socotea. (~ la ruleta.)

FISC s. perceptie, (prin Transilv.) percepto rát, perceptoríe. (A platit impozitele la ~.)

FISIONÁ vb. (FIZ.) a diviza, a scinda. (A ~ nucleul atomic.)

FISIONÁRE s. (FIZ.) divizare, fisiune, scin­dare. (~ nucleului atomic.)

FISIUNE s. (FIZ.) divizare, fisionare, scindare. (~ nucleului atomic.)

fistichiu adj. v. BIZAR. CIUDAT. CURIOS. EXCEiVlRlC. EXTP^AGANT. FAN-

TASMAGORIC. FANTEZIST. INEXPLICA­BIL. INSOLIT. NASTRUSNIC. NEOBIS­NUIT. ORIGINAL. PARADOXAL. SINGU­LAR. STRANIU.

FISURA vb. a (se) ciobi, a (se) ciocni, a (se) crapa, a plesni, a pocni, a (se) sparge. (Vasul s-a ~ de-a lungul.)

FISURARE s. ciobire, ciobit, ciocnire, c:a pare, crapat, fisurat, plesnire, plesnit, pocnire, spargere, spart. (~ a unui vos.)

FISURAT adj. ciobit, ciocnit, crapat, plesnit, spart. (Vas de lut usor ~.)

FISURAT s. ciobire, ciobit, ciocnire, crapare, crapat, fisurare, plesnire, plesnit, pocnire, spargere, spart. (~ unui vas.)

FISURA s. ciobittira, ciocnitura, crapatura, plesnitura, spartura.' (~ a unui ras.) _FÍSA s. (FIZ.)-stecar.

físca s. v. BICIUSCA. CRAVASA.

FISÍC s. cornet, (Transilv.) toc. (Un ~ de bomboane.)

fisíe s. v. CARTUS. GLONT.

FISIER s. catalog. (Cauta In ~ cartea do­rita.)

fisíu s. v. BATIC. BASMALUTA. BRO­BOADA.

fispán s. v. PREFECT.

fitecéadj v. FIECARE. FIECE. ORICARE. ORICE. ORISICARE. TOT.

fitecine pron. v. CINE. FIECARE. FIE­CINE. ORICARE. ORICINE. ORISICARE. ORISICINE.

fitecúm adv. v. FIECUM. ORICUM. ORI-SICUM.

FITÍL s. festila, (Transilv. si Maram.) meci, (Bucov. si Transilv.) stert. (~ de lampa.)

FITOCENOLOGÍE s.' fitosoclologie.

FITOGEOGRAFÍE s. geobotanicá.

FITOSOCIOLOGÍE s. fitoeenologie.

FÍTA s. (mai ales la pi.) capriciu, chel', fando­seala, fantezie, fason, maimutareala, moft, naz, pofta, prosteala, sclifoseala, toana, (pop. si fam.) partág, scalambaiála, scalambaiérc. sea-lambaitúra, (pop.) fasoleála, háchita, izmeneala, pandalíe, (inv. si reg.) marghiolíe, nacafá, pala, (reg.) marghioleála, nabadáie, toánca, zimbac, (Transilv.) pont, (Mold., prin Bucov. si Tran­silv.) súca, (inv.) schimonosire, schimonositúra, (grecism inv.) paraxénie, (fam.) bazdac, fara-fastac, marafet, (fam. fig.) boala, dambla. (AT-a fost decll o ~ din partea lui.)

FIU s. 1 baiat, copil, fecior, (inv. si pop.) fat, (Ban.) cocon. (Are tata trei ~J . (art.) junior. (Popescu-~.)

fiuláre s. v. BULFEU. CRUCE. SPE­TEAZA. STINGHIE.

FIX adj., adv. 1 adj. imobil, neclintit, nemis­cat, stabil, (rar) nemiscator, (pop.) nesmintit, (inv.) neclatit. (O instalatie ~.) 2. adj. imobil, neclintit, nemiscat, rigid, teapan, (pop.) virtós. (Crengile ~ ale copacilor.) adj. imobil, in­cremenit, inlemnit, neclintit, nemiscat, pironit. (Cu ochii ~.) adj. neschimbat, stereotip, stereotipic. (O formula ~.) 5. adj. permanent, stabil, statornic. (O asezare ~.) (>. adj. exact, precis. (Ora ~.) . adv. exact, precis, punct, (fig.) matematic. (~ la orele 9.)

FIXA vb. 1 a imobiliza, a intepeni, a pironi, a prinde, (reg.) a protapi. (A ~ ceva in cuie.) . a prinde, a pune. (~ olanele pe casa.) . a intepeni, a pecetlui. (~ piatra pe mornútit.) a asambla, a imbina, a impreuna, a monta, a reuni, a uni. (A ~ elementele componente ale unui sistem.) 5. a se agata, a se prinde, i Vi/a de vie se ~ de araci.) 6. a (se) amplasa, a (se) aseza, a (se) plasa, a (se) situa, a (se) stabili. (A ~ uzina in apropiere de) 7. a se aseza, a se instala, a se opri, a se stabili, a se statornici, (pop.) a se salaslui, (inv. si reg.) a se salasui, (inv.) a se sadi, a se stavi. (S-au ~ In acele clmpii manoase.) 8. a (se) aseza, a (se) in­stala, a (se) plasa, a (se) posta. (S-a ~ in fata usii.) 9 a atinti, a pironi, a tinti, a tintui, (rar) a sticli, (inv. si reg.) a stalpi, (rar fig.) a scufunda (Il ~ cu privirea; isi ~ ochii pe)

10 a-i ramane, (fig.) a se grava, a se imprima, a se intipari, a se pecetlui, a se sapa, (inv. fig.) a se tipari. (Cuvintele lui i s-au~iii constiinta.)

11 a comanda, a decide, a dispune, a hotari, a ordona, a porunci, a stabili, a statornici, (rar)

a prescrie, (inv. si pop.) a orindui, a randui, (pop.) a soroci, (prin Ban. si Transilv.) a priti, (inv.) a invata, a judeca, a poveli. (A ~ sa se faca astfel) a (se) alege, a (se) decide, a (se) hotari, a (se) stabili, (pop.) a (se) indemna, (inv.) a (se) rezolva, (fig., in Mold. si Transilv.) a (se) cumpani. (Ei, te ai ~ ce sa cumperi?) 13. a hotari, a institui, a intocmi, a orandui, a randui, a stabili, a statornici, (inv.) a aseza, a lega, a politici, a scoate, a scorni, a tocmi. (A ~ un impozit.) 14. a stabiliza. (~ cursul monedei.) 15. a determina, a hotari, a preciza, a stabili, a statornici, (inv.) a defíge, a insemna, a statori. (A ~ un nou termen.) 16. a preciza, a pune, a stabili. (A ~ un diagnostic.) a calcula, a determina, a masura, a stabili. (A ~ valoarea unor parametri.) 18. a determina, a preciza, a stabili, a statornici. (Cum ati ~ cocentratia Dinului?) 19. a consacra, a consfinti, a stabili, a statornici, (inv.) a sfinti. (A ~ «cest obicei.)

FIXARE s. 1 fixat, imobilizare, intepenire, pironire, prindere, tintuire, (rar) pecetluire. (~ in cuie a unui obiect.) . asamblare, imbi­nare, impreunare, montaj, montare, reunire, unire. (~ elementelor unui sistem.) 3. agatare, prindere. (~ vitei de vie de araci.) . amplasare, asezare, plasare, situare, stabilire. (~ noului obiectiv intr un loc adecvat.) 5. asezare, instlare, oprire, stabilire, statornicire. (~ lor in regiunile de deal.) (fig.) gravare, imprimare, intiparíre, pecetluire, sapare. (~ acestor cu­vinte In memorie.) stabilizare. (~ cursului monedei.) 8 hotarire, precizare, stabilire. (~ unui nou termen.) 9 determinare, precizare, stabilire, statornicire. (~ datei exacte a eveni­mentului.) 1 . precizare, punere, stabilire. (~ unui diagnostic.) 11 calculare, determi­nare, masurare, stabilire. (~ valorii unor parametri.) consacrare, consfintire, stabi­lire, statornicire, (inv.) sfintire. (~ unui obi­cei.)

FIXAT adj. 1 imobilizat, intepenit, prins, (rar) pecetluit, (reg.) protapít. (Un tablou ~.) 2 sedentar, stabil, statornic, (inv.) asezatór, statator. (Populatie ~ ) 3. atintit, pironit, tintit, tintuit, (rar) sticlit, (inv. si reg.) stalpít. (A ramas cu privirile ~.) anumit, cunoscut, determinat, hotarat, precizat, randuit, specificat, stabilit, statornicit. (La o data ~.) 5 cert, ferm, hotarat. (Un termen ~.) 6 consacrat, consfintit, stabilit, statornicit. (Un obicei ~.)

FIXAT s. fixare, imobilizare, intepenire, pironire, prindere, tintuire, (rar) pecetluire (~ in cuie al unui obiect.)

FIXATÍV s. (FOTO) fixator.

FIXATÓR s. (FOTO) fixativ.

FIXITATE s. 1. imobilitate, inertie, neclin­tire, nemiscare, nemobilitate. (Stare de ~ a unui corp.) . imobilitate, neclintire, nemiscare, stabilitate. (~$unor dune.) . imobilitate, in­tepeneala, rigiditate. (~ privirii.)

FÍZIC adj., s. 1. adj. corporal, trupesc. (Sub aspect ~.) 2 adj. erotic, fiziologic, intim, se­xual, trupesc. (Relatii ~ intre un barbat si o

femeie.) 3. adj. carnal, trupesc, (inv. (fig.)spur cát. (Placeri ~.) adj. pamantesc. trupesc. (O iubire ~.) 5. s. conformatie, constitutie, factura, natura, structura, (inv.) temperment. (De un ~ delicat sau robust.) 6. adj. concret, material, palpabil, perceptibil, pipai­bil, sesizabil, (rar) pipait, tangibil, (,nv.) pipai ciós, pipaitor, pusaitór. (Realitatea ~ ; un lucru ~.) 7. adj. mecanic. (Actiunea ~ a vlntului.) 8. adj. manual, (inv.) mecanicésc. (Munca ~.)

FIZICESTE adv. trupeste.

FIZIOLÓG s. (rar) fizioíogíst.

FIZIOLOGIC adj. erotic, fizic, intim, sexual, trupesc.

fizioiogíst s. v FIZIOLÓG.

FIZIONOMIE s. 1. aer, aspect, chip, expre­sie, fata, figura, infatisare, mina, obraz, (inv. si pop.) boi, (reg.) sabás, (inv.) schíma, vedere, (fam.) mutra. (Are o ~ satisfacuta.) . expresie, masca. (Actorul are o ~ admirabila.) . fata, figura, obraz, oval, profil. (O ~ cunoscuta.) í. aspect, configuratie, conformatie, forma, infatisare, profil, structura, (rar) faptura. (~ terenului, a vaii.)

FIZOSTIGMÍNA s. (FARM.) ezerina.

FALFAÍ vb. 1 (rar) a pilpai, a sfarli, (Bucov.) a pabii. (O pasare ~ din aripi.) 2. a flutura. (Steagul ~ in vant.) 3. a agita, a clatina, a flutura, (inv. si reg.) a palai, a palalai, (reg.) a matahai, a matalai. (A ~ batista.)

FALFAIÁLA s. bataie, falfiire, falfait, filfai-tura, fluturare, fluturat, (rar) scuturare, scu­turat, sfaraitúra. (~ de aripi.)

FALFAÍRE s. bataie, falfaiala, falfait, falfii-tura, fluturare, fluturat, (rar) scuturare, scutu­rat, sfariitiira. (~ de aripi.)

FALFAÍT s. bataie, falfaiala, falfiire, falfaitura, fluturare, fluturat, (rar) scuturare, scuturat, sfaraitúra. (~ de aripi.)

FALFAITÓR adj. fluturator. (Steag ~ .)

FALFAITURA s. bataie, falfaiala, filfaire, fal­fait, fluturare, fluturat, (rar) scuturare, scutu­rat, sfaraitúra. (~ de aripi.)

ian s. v. FIRUTA. SOVAR-DE-MUNTE.

flnár s v. FELINAR.' LAMPA.

FANÁT s. cositura, fineata, (Transilv. si Ban.) prat. (Loc de ~.)

FANEÁTA s. cositura, finat, (Transilv. si Ban.) prat. (Loc de ~.)

FANTANÁR s. (pop.) putár, (inv.) suiulgíu.

FANTANA s. 1. apa, put, (reg.) bunár, (inv.) cismea. (Du-te la ~ si adu o galeata plina.) flntlna (arteziana, (isnitoare) — arteziana, havuz, (inv.) sadirván, fintina saltatoáre, fan-tana saritoare.

finti'na s. v. IZVOR. OBARSIE.

fintina saltatoáre s. v. ARTEZIANA. FAN­TANA (ARTEZIANA, TASNITOARE). HAVUZ.

flntana saritoare s. v. ARTEZIANA. FAN­TANA (ARTEZIANA, TASNITOARE). HA­VUZ.

FANTANEÁ s. fantanioara, fantanita.

FANTANIOÁRA s. fantanea, fantanita.

FANTANÍTA s. fantanea, fantanioara.

flnul-camflei s. v. ROSATEA.

flnul-cíinelui s. v. ROSATEA.

FARNAÍ vb. a fonfai, a fornai, (reg.) a mohnai, (Munt.) a sfornai. (~ clnd vorbeste.)

FARNAÍT adj., s. fonf, fonfait, fornait, (reg.) mohnaít. (Om ~.)

fartái s. v. LITRA. PATRIME. SFERT.

firtát s. v. AMIC. FRATE DE CRUCE. PRIETEN. TOVARAS.

íartatíe s. v. AMICITIE. PRIETENIE.

TOVARASIE.

fisa s. v. ZVARLUGA.

FASAÍ vb. 1. a sasai, a suiera. (Serpii ~.) 2. a sasai. (Lemnele ~ in soba.) (reg.) a for-coti. (Un obiect infierbantal aruncat In apa ~.)

FASAIÁLA s. fasaire, fisait, fasaitura.

fisaiála s. v. GAZ. PART. VANT.

FASAARE s. fasaiala, fasait, fasaitura.

FASAÍT s. fasaiala, fasaire, fasaitura.

FASAITURA s. 1 sasaitura, suieratura. (~ de serpi.) . fasaiala, fasaire, fasait. (~ a unui gaz.)

FASTACEÁLA s. intimidare, zapaceala, (Olt.) ratuteála. (Stare de ~.)

FASTACÍ vb. a se intimida, a se incurca, a se zapaci, (reg.) a se tesmeni, a se ului, (Transilv.) a se ingaimaci, (Olt., Munt. si Transilv.) a se ratuti, (fig.) a se pierde. (Ce te-ai ~ asa?)

FASTACÍRE s. incurcare, zapacire.

FASTACÍT adj. intimidat, incurcat, zapacit, (reg.) tesmenít, (Olt. si Munt.) ratutít.

FAS s. balon, balonzaid, fulgarin, impermea­bil, manta, trenci. (~ de ploaie.)

FASÍE s. 1. suvita, (Mold.) susaníta. (O ~ de piele.) banda, banta, straif. (O ~ la míne-cile camasii.) bucata, limba, petic, sprin­ceana. (O ~ de padure.) . dara, dunga, fasci­cul, raza, tramba, (fig.) sprinceana. (O ~ de lumina.)

FASAÍ vb. a fosni, a suna, a susura, a sopoti, a sopti, a susoti, a susui, (rar) a sasai, (Mold. si Bucov.) a falalai, (Mold. si Transilv.) a parii, (prin Transilv.) a susora, (inv.) a prasni. (Frun­zele ~.)

FASÍIÁLA s. fasaire, fasait, fasaitura, fosnet, fosnire, fosnit, fosnitura. (~ ziarului.)

FASAÍRE s. fasaiala, fasait, fasaitura, fosnet, fosnire, fosnit, fosnitura. (~ unei hirtii.)

FASAÍT s. 1. fosnet, freamat, murmur, sunet, susur, susurare, soapta, sopot, (rar) sóset. (~ frunzelor.) fasaiala, fasaire, fasaitura, fosnet, fosnire, fosnit, fosnitura. (~ ziarului.)

FASAITÓR adj. fosnitor.

FASAITURA s. fasaiala, fasaire, fasait, fosnet, fosnire, fosnit, fosnitura. (~ ziarului.)

fasticá vb. v. FOFILA. FURISA. STRE­CURA. t

FATA s. (IHT.) baboi, babusca, (Olt.) ju-véte. (Pestele marunt se numeste ~.)

fatas. v. FUFA. PLEVUSCA. ZVARLUGA.

FATAÍ vb. a batai, a da. (~ din coada.) fataí vb. v. AGITA. COLCAI. FOI. FOR­FOTI. FRAMANTA. FURNICA. MISUI MISUNA. ROI. VIERMUI.

fltaiálas. v. AGITATIE. ANIMATIE. COL­CAIALA. FOIALA. FOIRE. FORFOTA.

FORFOTEALA. FRAMÍNTARE. FURNI­CARE. MISCARE. MISUIALA. MISUNARE. ROLALA. VIERMUIALA. VIERMUIRE

íltiíre s. v AGITATIE. ANIMATIE. COL­CAIALA. FOIALA. FOIRE. FORFOTA FORFOTEALA. FRAMÍNTARE. FURNI­CARE. MISCARE. MISUIALA. MISUNARE. ROIALA. VIERMUIALA. VIERMUIRE.

fataít s. v. AGITATIE. ANIMATIE. COL­CAIALA. FOIALA. FOIRE. FORFOTA. FOR­FOTEALA. FRAMÍNTARE. FURNICARE. MISCARE. MISUIALA. MISUNARE. ROIALA. VIERMUIALA. VIERMUIRE.

FLACARA s. para, vapaie, (livr.) flama. (~ focului.)

flacara s. v. ARDOARE. AVANT. ELAN. ENTUZIASM. INFLACARARE. INFO-

CARE. INSUFLETIRE. PASIUNE. PATIMA. PORNIRE.

FLACON s. (reg.) sip. (Un ~ cu medica­mente.)

FLACONÁS s. (reg.) sipusór.

FLAGEL s. calamitate, catastrofa, dezastru, grozavie, napasta, nenorocire, pacoste, potop, prapad, pustiire, sinistru, urgie, (inv. si pop.) prapadénie, (pop.( blestem, maníe, potopénie, topénie, (inv. si reg.) pustiesag, pustiit, sodóm, (reg.) prapadeála, (inv.) pierzare, pustiiciúne, (fig.) parjól, plaga. (Un adenaral ~ s-a abatut asupra lor.)

FLAGELA vb. a (se) biciui.

FLAGELARE s. biciuire, flagelatie. (~ unui fanatic religios.)

FLAGELATIE s. biciuire, flagelare. (~ unui fanatic religios.)

FLAGRANT adj. 1. categoric, evident, indiscutabil, izbitor, vadit. (Un adevar ~.) . clar, evident, incontestabil, izbitor, inve­derat, limpede, neandoielnic, neandoios, netgaduit, pregnant, vadit, vizibil, (livr.) manifest, (fig.) marcat. (Semne ~ de boala.)

flaimúe adj., s. v. BLEG. NATAFLET. NATA­RAU. NATANG. NEGHIOB. NEROD. NETOT. PROST. PROSTANAC. STUPID. TONT. TONTALAU.

flama s. v. FLACARA. PARA. VAPAIE.

flamura s. v. DRAPEL. STEAG. STINDARD.

flaná vb. v. COLINDA. CUTREIERA. HOINARI. PEREGRINA. RATACI. UM­BLA. VAGABONDA.

FLANC s. (MIL.) aripa, capat, coasta, mar­gine, (inv.) corn, mfneca. (~ drept «l frontului.)

flanela s. v. PULOVER.

FLÁNSA s. ( TEHN.) brida. (~ pentru soli­darizarea unor piese.)

flasc adj. v. FLESCAIT. MOALE. PUHAV.

FLASNETA s. (MUZ.) caterinca, mina vet

FLATA vb. 1. a lingusi, a maguli, (inv. si reg.) a sutili, (Munt.) a maglisi, (fig.) a Unge, a peria, a pomada, a tamaia. (Isi ~ superiorii.) 2. a complimenta, a maguli. (Ce-I lot ~ atlta?)

FLATARE s. 1. linguseala, lingusire, magu-leala, magulire, (inv. si reg.( olastiscála, (Munt.) maglisíre, (inv.) imbunáre, imbunatúra, lin gusíe, lingusitúra, magulitúra, (fig.) tamaiére. (~ unui superior.) . complimentare, magu-

lire. (~ orgoliului cuiva.) (concr.) compliment, lauda, magulire. (E sensibil la ~i.)

FLATAT adj. magulit. (Se simte extrem de ~.)

FLACAIANDRU s. baietan, baietandru, copilandru, (Olt. si Munt.) danác, (prin Maram. si Transilv.) pruncoteán, (fam.) pustan, (peior ) tingau. (Un ~ de vreo 14 ani.)

FLÁCAIÁS s. fecioras, (Transilv.) melenás.

FLACARÁIE s. para, palalaie, parjol, vapaie, valvataie, valvoare, (rar) palaláica, (pop.) bóbot, bobotáie, (reg.) palalaiála, val-váie, valvaráie, (prin vestul Transilv.) bábura, (Olt.) balbalau. (0 imensa ~ de la incendiu.)

FLACAU s., adj. 1 s. fecior, tanar, (pop. si fam.) june, (Olt. si Munt.) danác, (Transilv.) meleán, (Transilv. si Maram.) prunc, (inv.) voinic. (Un ~ de hora.) , s., adj. burlac, cavaler, celibatar, holtei, necasatorit, (pop si fam.) becher, (Transilv.) frascau. (A ra­mas ~.)

FLAMAND adj. flamanzit, infometat, ne-mincal, nesatul, (rar) infomát, (reg.) fometós, (prin Transilv. si Ban.) sec. (E vesnic ~.)



flaniiiijanc s. v. FOAMETE.

FLAMANZÁRE s. (AA'AT.) desert, (pop.) bardahán, (prin Ban.) slábina. (~ la anima­lele rumegatoare.)

FLAMANZÍvb. a infometa. (A ~ pe cineva.)

FLAMANZÍRE s. infometare. (~ unei populatii.)

FLAMANZlT adj. flamand, infometat, ne-mlncat, nesatul, (rar) infomát, (reg.) fometós, (prin Transilv. si Ban.) sec. (Om ~ )

FLEAC s. 1 bagatela, nimic, (fam.) moft, (fig.i jucarie. (E un ~ sa fac asta.) bagatela, chiUbus, maruntis, nimic, prostie, (inv.) bla-gomaníe, (fam.) moft. (Nu te lega de ~uri.) (mai ales la pi.) nimic, palavra, (reg.) laf, marghiolíe, (inv.) tandále (pi.), (fam.) baliverna, moft, parascovénie. (Spune tot felul de ~uri.)

fleanca s. v. GURA.

FLEÁNDURA s. buleandra, carpa, otreapa, petica, zdreanta, (pop.) treánta, (inv. si reg.) rántie, (reg.) paceaúra, rufa, suleándrá, tírfa, (Mold., Bucov. si Transilv.) carta, (Mold. si Bucov.) cotreánta, (Transilv.) ronghi, (inv., in Mold.) félega. (Sterge praful cu o ~.)

FLEÁSCA s. flescaiala, l'Iescaraie, lapovita, zloata, (Transilv.) slépoita.

FLEBOTOMÍE s (MED.) venesectie.

F^h,C s. (Mold.) suiúz. (~ pus la tocul incaltamintei.)

FLECAR s., adj. clantau, guraliv, limbut, palavragiu, vorbaret, vorba-lunga, (livr.) loc­vace, (rar) ploscár, ploscás, tacaagíu, (pop. si fam.) farfará, (pop.) gures, toaca-gúra, (inv si reg.) spornic, vorbáret, (reg.) palavátic, palavragit, tololói, vorbár, (Mold.) dirdála, lehau, leorbau, (Transilv.) stroncanitór, (prin Munt.) tandalít, (Mold.) trancalau, (inv.) limba ret, vorováci, (fam.) moftangiu, (rar fam.) mofto.óg, moftureán, (fig.) mélata.

FLECARA s. guraliva, limbuta, palavra­gioaica, vorbareata, (fam.) moftangioáica.

FLECAREALA s. flecarie, flecarire, fieca-rit, limbutie, palavrageala, palavragire, palvragit, sporovaiala, sporovaire, sporovait, tai-fasuiala, taifasuire, taifasuit, trancaneala, tran­canit, vorbaraie, vorbarie, (livr. ) locvacitate, logoree, (reg.) palavacaiála, palavragitúra, pala vrít, trancaná, treanca-fleánca, (Mold.) leorba-iála, (prin Munt.) procovánta, (Transilv.) stroncaníre, (fig.) clantaneála, dardaiála, dar-diít.

FLECARÍ vb, a indruga, a palavragi, a spo-rovai, a trancani, (pop.) a catai, a dondani, a flencani, a fleoncani, a tainui, a troncani, (inv. si reg.) a spori, (reg.) a hondrani, a pala-mojdi, a palavacai, a palavri, a pichirisi, a taini, a talalai, a tolocani, a torosi, a zagrai, (Mold.) a lehai, a leorbai, (prin nord-estui Olt.) a prociti, (prin Mold.) a pruji, (Transilv.) a stroncani, (prin Munt.) a tíndali, (Ban.) a tonoci, (inv.) a barfi, a limbuti, a vorovi, (fam.) a pupai, (fig.) a clampani, a clantani, a cotcodaci,adardai,a hodorogi, a macina, a melita, a toca. (A ~ toata ziua.)

FLECARÍE s. flecareala, flecarire, flecarii. limbutie, palavrageala, palavragire, palavragit. sporovaiala, sporovaire, sporovait, taifasuiala taifasuire, taifasuit, trancaneala, trancanit, vorbaraie, vorbarie, (livr. ) locvacitate, logoree. (reg.) palavacaiála, palavragitúra, palavrít, trancaná, treanca-fleánca, (Mold.) leorbaiala. (prin Munt.) procovánta, (Transilv.) stroncníre, (fig.) clantaneála, dardaiála, dirdaít.

FLECARfRE s. flecareala, flecarie, ílecarit, limbutie, palavrageala, palavragire, palavrgit, sporovaiala, sporovaire, sporovait, taifsuiala, taifasuire, taifasuit, trancaneala, tran­canit, vorbaraie, vorbarie, (livr.) locvacitate, logoree, (reg.) palávacaiála, palavragitúra, pa­lavrít, trancaná, treanca-fleánca, (Mold.) leor­baiala, (prin Munt.) procovánta, (Transilv.) stroncaníre, (fig.) clantaneála, dardaiála, dirdaít

FLECARÍT s. flecareala, flecarie, flecarire, limbutie, palavrageala, palavragire, palavra­git, sporovaiala, sporovaire, sporovait, taifsuiala, taifasuire, taifasuit, trancaneala, tran­canit, vorbaraie, vorbarie, (livr.) locvacitate, logoree, (reg.) palavacaiála, palavragitúra, palavrít, trancaná, treanca-fleánca, (Mold.) leorbaiala, (prin Munt.) procovánta, (Transilv.) stroncaníre, (fig.) clantaneála, dardaiála,dirdaít.

fleciu vb. v. STORCI. STRIVI. TERCIUL ZDROBI.

fleciuít adj. v. STORCIT. STRIVIT. TER­CIUIT. ZDROBIT.

FLEGMATIC adj. 1. limfatic. (Om, tip ~.f

calm, imperturbabil, placid. (Om ~.J

. impasibil, imperturbabil, indiferent, insen­sibil, nepasator, nesensibil, nesimtitor, pasiv, (grecism inv.)adiáfor, (fig.) rece. (Ce tip ~ I)

FLEGMA s. 1 expectoratie, scuipat, sputa ( O ~ abundenta.) 2 calm, imperturbabilitate, placiditate. (~ unui om flegmatic.) . impasi­bilitate, indiferenta, nepasare. (O ~ condam­nabila.)

ílenean vb. v. FLECARI. INDRUGA. PALAVRAGI. SPOROVAI. TRANCANI.

flenduri vb. v. GAURI. RUPE. SFASIA. UZA. ZDRENTUI.

FLENDURÓS adj. rupt, zdrentaros, zdren­tuit, (pop.) zdrentós, (reg.) cotrentós, (Mold., Bucov, si Transilv.) felegós. (prin Transilv.) rintieós. (Om ~; haine ~.)

fleoárta s. v COCOTA. CURVA. FEMEIE DE STRADA. PROSTITUATA. TARFA.

fleoncaní vb. v. FLECARI. INDRUGA. PALAVRAGI. SPOROVAI. TRANCANI.

í.eortotína s. v. COCOTA. CURVA. FEMEIE DE STRADA. PROSTITUATA. TARFA.

FLER s. perspicacitate. (Are ~.)

FLESCAÍ vb. a se muia, a se terciul, (pop.) a se coflesi, a se colesi. (Fructele s-au ~.)

ile^caí vb. v. MOLESI. MUIA. VLAGUI.

FLESCAIÁLA s. 1 fleséaraie, (reg.) bleostirá ic. (Merge prin ploaie, prin ~.) fleasca, fleséaraie, lapovita, zloata, (Transilv.) sle-poita. (Mare ~ s a facui!)

FLESCAIT adj moale, puhav, (livr.) flasc. (Are o carne ~.)

FLESCARÁIE s. 1. flcscaiala, (reg.) bleos-tiráie. (Dupa ploaie s-a facut ~.) . fleasca, flescaiala, lapovita, zloata, (Transilv.) slé poita. (Dupa ninsoare s-a facut ~.)

ílescaríe s. v. MACELARIE.

ÍIef adj., s. v. BLEG. NATAFLET. NATA­RAU. NATANG. NEGHIOB. NEROD. NE­TOT. PROST. PROSTANAC. STUPID. TONT. TONTALAU.

FLEXIBIL adj. 1 elastic, mladios, suplu, (inv.) incovoiós. (O nuia ~.) . (GRAM.) flexionar, (inv.) plecat, plecatór. (Forma ~ )

FLEXIBILITATE s. elasticitate, mladiere, suplete. (~ unui corp solid.)

FLEXIONAR adj (GRAM.) flexibil, (inv.) plecat, plecatór. (Forma ~.)

FLEXIUNE s. 1. arcuire, curbare, incovo­iere, indoire. (Miscari de ~, in gimnastica.)

(GRAM.) (inv.) plecare. (~ In limba romana.)

(GRAM.) flexiune nominala = declinare, de-clinatie, (inv.) plecare. (~ unui substantiv.)

flexiune s. v. ARCUIRE. CURBARE. INCO­VOIERE., INDOIRE.

FLINTA s. sineata, (inv. si reg.) dúrda. ('Trage cu ~.)

flinta s. v. PUSCA.

FLIRTA vb. a cocheta.

ilise s. v. CIOC. CLONT. PLISC.

flisea s. v TIFLA

ílit s. v. BOT. GURA. RAT.

ílanr s. v CEATLAU. CRUCE

FLOARE s. 1. (BOT.) (Transilv., Ban. si prin Mold.) pana. (Poarta o ~ la palarie.) -. (BOT.) floarea-calugaruiui (Saponaria vac-caria) — (reg.) vacaríca, vacarita ; floarea-cucu-hii (Lgclmis flos cuculi) -= (reg.) cuculeása ; floarca-miresei (Spirarea vanhoutlei) — (rar) spirea ; floarea-pastelui (Anemone nemorosa) = (reg.; gainuse (pi.), oita, pascuta, pastíta, turculet, floarea-óstilor, floarea pasarilor. florea vi'nt ui ui, piinea-pástelui; floarea-pastilor (Anemone ranunculoides) — gainusa, galbenele

(plj, pastíta, deditei galbeni (pi.), floarea-pa-sarilor, floarea-vantului galbena, (reg.) breá-ban, pascuta, turculet, zlac, muscerici gálbeni (pi.), painea-pástelui; floarea-pasarilor (Ane­mone ranunculoides) -= gainusa, galbenele (pi.), pastita, deditei-galbeni (pi.), floarea-pastilor, Zloarea-vintului-galbena, (reg.) breában, pas­cuta, turculet, zlac, muscerici-gálbeni (pi.), piinea-pástelui; floarea-raiului (Chrysanthemum cinerariifolíum) = (prin Munt.) musetel ; floa-rea-reginei (Leontopodium alpiiuim) — albu-meala, albumifa, floare de-colt, (rar) edelváis, (reg.) flocoséle (pi.), steluta, floarea doámnei ; floarea-soarelui (Helianthus annuus) = (inv. si pop.) soarea-soárelui, (pop.) sora-soárelui, (reg.) raza, rujoánca, soreánca, rasarea soárelui, ruja-soárelui, (Mold.) rasarita, soríca; floarea-vln-Inlui-galbena (Anemone ranunculoides) — gai­nusa, galbenele (pi.), pastita, deditei-galbeni (pi.), floarea-pastilor, floarea-pasarilor, (reg.) breában, pascuta, turculet, zlac, muscerici-gálbeni (pi.), painea-pástelui; floare-de-colt (Leontopodium alpinum) — albumeala, albu mita, floarea-reginei, (rar) edelváis, (reg.) flocoséle (pi.), steluta, floarea-doámnei; floare-de-leac (Ranunculus repens) = (reg.) bujorel, galbenele (pi.), piciorul cocósului ; floare-de perina (Antliemis tinctoria) = (reg.) iarba-de périna. (pop.) spuma. (~ vinului.) *(fig.) caimac, smantfna, spuma. (El a cules ~, noua ne-a lasat ce-a fost mai prost.)

floare s. v. ELITA. LAMURA.

floarea-broástei s. v. PAPADIE.

floarea-brumei s. v. BR INDUSA.

floarea-ealúgarului s. v. CIUIN. OD.AGAGL SAPUNARITA.

loarea-ciúmel s. v. CIUCURASI.

floaiea-ciútei s. v. GAINUSA.

floarea-codrului s. v. BELADONA. MATRA­GUNA.

íloarea-crflcii s. v. PRISTOLNIC TEISOR.

floare:i-cunúnii s. v. CURCUBEU.

floarea-dmnei s. v. ALBUMEALA. AL-BUMITA. FLOAREA REGINEI. FLOARE DE-COLT.

floarea-duhánului s. v. REGINA NOPTII.

íloarea-fanului s. v. FIRUTA.

floarea-flórilor s. v. GHIOC.

floarea-gaíuii s. v. PAPADIE.

floarea-griului s v. ALBASTREA. ALBAS TRICA. ALBÁSTRITA. SURGUCI. VINE­TEA. VINETICA.

floarea-hotului s. v. TALHAREA.

iloarea-jélei s. v. LINARITA.

íloarea-lui-Santión s. v. DRAGAICA. SAN-ZIANA.

floarea-maláiului s. v. PAPADIE.

íloarca-mirései s. v. REGINA-NOPTII.

floaieanóptii s. v. MIRODENIE. NOPTI-COASA. REGINA-NOPTII.

floarea-óstilor s. v. FLOAREA-PASTELUI.

floarea-paiului s.v. ALBASTREA. ALBAS-TRICA.ALBASTRITA.VINETEA V1NETICÁ

floarea-pástelui s. v. DED1TEL.

floarea-pastilor s. v. POPILNIC.

loarea-pátului s. v. PARPIAN.

floarea-pasarilor s. v. FLOAREA-PASTELUI.

floarea raiului s. v PRIBOI.

floarea-sfintei-Maríi s v SAPUNELE

floarea-sfantului-lón s v RACU1NA SAN ZIANA

floarea-soarelul-dc-camp s. v AGL1CA

floarea-sórului s. v. PAPADIE.

floarea-studéntului s v CIUIN ODAGACI. SSAPUNARITÁ.

fioarea-stúpului s v. MELISA. ROINITA.

floarea-suferíntei s. v. CEASORNIC.

floarea-sárpelui s v. MAMA-PADURII.

floarea-túrculul s. v. PAPADIE.

iaoarea untului s. v. VER1GEL.

íloarea-vaduvelor s. v. RUIN.

loarea-vínului s. v. CIOCUL-CUCOAREI. PLISCUL-COCORULUI. PLISCUL-CUCOA-BEI. PRIBOI. SULITICA.

floarea-viorelei s. v. CEAPA CIORII. ZAM­BILA.

floarea-viórii s. v. PRIBOI.

floarea-vantulul s. v. DED1TEL. FLOAREA-PASTELUL

iloarea-zméului s. v. BARBA-POPII.

floare boiereásca s v. SPL1NUTA.

floare-brosteásca s. v. P1CIORUL-COCO-SULUI.

«oare-buiáca s. v SPLINUTA

floare-de-ceápa s.v NARCISA.

floare-de-clmp-gálbena s. v. BARBA-CA PREI

floare-de-fríguri s v FIEREA-PAMANTU-LUL POTROACA. TINTAURA.

íloare-deleác s. v GALBENEA. PICIORUL

eocosuLUi

Xloare-de-lingoáre s v IARBADE-LIN-GOARE

íloare-de-mázare s. v. INDRUSAIM SAN tiELE VOINICULUI.

oare-de-nadúf s. v. POJARNITA SUNA­TOARE.

floare-de-wisíp s v AGURIJOARA. POR-TULACA.

floare-de-óchi s. v SILUR.

floare-de-piátra s. v. AGURIJOARA. POR rULACA.

floare-de-tabác s v. REGINA NOPTII-

íioare-de-tri'nji s. v CORONISTE.L

floare-domneasca s. v. GAROAFA DE-MLN-CE. GAROAFA-SALBATICA GAROF1TA. SURGUCI TOPORAS. VIOLETAJiVIOREA.

íioare-fnimoása s. v. BANUT. PARALUTA.

floare-gálbena s. v. POJARNITA. SUNA­TOARE. TAIETOARF,

íloare-vínata s. v IRIS STANJEN.' STAN-fENEL.

flocaí vb. v. PARUI

íloeoása s. v. MATURA.

FLOCÓS adj. latos mitos, paros, (pop.) Tat s (reg.) bitós. (Sarica ~.)

FLOCOSÉL s. (BOT.; Hydnum lepaadum} (reg.) burete tepós

flocosél s. v. BURETE FLOCOS

flocoséle s pi. v.ALBUMEALA. ALBUM ITA. CURCUBEU FLOAREA REGINEI FLOA-RE-DE-COLT. PARPIAN

FLOCOSÍCA s. (BOT.; Holcus lanatus) (reg.) oléi, iarba-cáilor, ovaz dúlce. ílocosíca s. v. CURCUBEU. FLORAR s. J. gradinar, horticultor (~ cultiva flori.) (inv.) florist. (~ vinde fler:.) 3 (TEHN.) pistolet. (~ pentru desen.) florar s. v. MAI

FLORA s. vegetatie. (~ unei tari.)

FLORAREÁSA s. (inv.) buchetiéra, flo­rista (~ vinde flori.)

FLOREAN s. (ORNIT.; Carduelis chioris chloris) florintc, (rar) brotacél, (reg.) spatie verdét, verdói.

flori-áilje s pi. v. CIUIN. ODAGACI. SA-PUNARITA.

flori-bafai s.pl. v. CIUIN. ODAGACI. 5 ',-PUNARITA.

FLORICELE s. pi. (reg.) cocoséi (pi.), col . (pi.), (prin nord-vestul Olt. si sudul Transii ■ puiculíta. (Maniaca ~.)

floricele frumoase s. pi v. BANUT. PAR A LUTA.

FLORICfCA s. (reg.) florisoára. (O ~ u ctmp.)

loricica-dc-Ieác s. v. PICIORUL-CQCOSU LUI.

flori-cojocarésti s. pi. v. STELITA.

FLORÍCOL adj. florifer. (Plante ~.)

ílori-dc-iárna s. pi. v. CRIZANTEMA. DU-MITRITÁ. TUFANICA

flori-de-Ierusalím s. pi. v. STELITA.

FLORI DE-PÁIE s. pi. (BOT.; Helichrysv.: bracteatum) imortela, (rar) nemuritoare, (re?.; cununíta.

flori-desopón s.pl. v. CIUIN. ODAGACI SAPUNARITA.

flori-detaietúra s. pi. v. CIUIN. ODAGACI. SAPUNARITA.

FLORIFER adj. floricol. (Planta ~.)

flori-gálbeue s. pi. v. PAPADIE.

FLORÍI s. pi. (BIS.) duminica floriilor, (re:.5 duminica vlastárilor, staurile-fl rii (pi.).

florilegiu s. v ANTOLOGIE. COLECTIE CULEGERE.

florile-zanelor s. pi. v. RACHITAN.

ílori-marúnte s. pi. v. TOPORAS. VIOLETA, VIOREA.

flori-marunféíe s. pi v TOPORAS.VIOLETÁ VIOREA.

FLORÍN s. 1. fiorin. (Un ~ de aur.) . gul­den. (~ se numeste tn Olanda si gulden.)

FLORÍNTE s. (ORNIT.; Carduelis chU.ru chloris) florean, (rar) brotacél, (reg.) spá ie, verdét, verdói.

florist s. v FLORAR.

florista s. v. FLORAREÁSA.

florisoára s v. FLORICICA.

ífostovb. v. PAVA. PIETRUI.

FLOTÁBIL adj. flotant, plutitor (Corp ~

FLOTANT adj 1. flotabil, plutitor. (Corp ~ nepermanent, nestabil. (Populatie^ dmtr-.-.i oras.)

FLOTÁRE s, flotatie. (Miscari de ■-, Ir. gimnastica.)

FLOTATIE s flotare (CUeva miscari de ~ . k

FLOTÓR s. (TEHN.) plutitor

FLUCTUA vb. 1. a se schimba, a varia, (íig.) a oscila. (~ mereu in comportari.) (fig.) a oscila, a sovai (Uzul ~ inca intre cei doi termeni.)

FLUCTUANT adj. instabil, schimbator, variabil, (fig.) oscilant. (Om ~.) 2. ezi­tant, indecis, nedecis, nehotarat, sovaielnic, so­vaitor, (rar) sovaind, sovait, (reg.) codélnic, (prin Munt ) pregetós, (inv.) inclinát r, indoielnic, pre-getat r, tarziélnic, (fig.) oscilant. (Atitudine ~ )

FLUCTUATIE s. 1. oscilare, oscilatie (~ a temperaturii.) instabilitate, schimbare, (fig.) oscilatie. (~ la cursul bursei.) codeala, codire, ezitare, indoiala, nehotarare, pregetare, sovaiala, sovaire, (livr.) indecizie, (pop.) pre­get, (fig.) oscilare, oscilatie. (~ lui na era justificata.)

FLUENT adj. (fig.) curgator, cursiv, usor. ■'Exprimare ~.)

FLUENTA s (fig.) cursivitate, fluiditate. f~ in exprimare.)

fluiditate s. v. FLUENTA.

FLUIER s. I. fluierat, fluieratura, suier, suierat, suieratura. (S-a auzit un ~.) II. (ANAT.) tibia, (pop.) turlói, (prin Bucov.) uoldán.

FLUIERA vb. a suiera, a vajai, a vui, (rar) a zbarnai, (Transilv.) a sovai. (Vlntul ~ prin hornuri.)

FLUIERÁR s. 1 fluieras. (~ clnta din fluier.) . (ORNIT.; Charadrius pluvialis) (reg.) fluieratór, fluturás, prundarás, purcarás, vacarél. . (ORNIT.; Numenius tenuirostris) ploier mic. . (ORNIT.; Numenius arcuatus) ploier mare. 5 (ORNIT.) fluierar mare (Nume­nius arquata) = (pop.) sneap. 6 (ORNIT.; Calidris) prundas.

fluierar s v SITAR-DE-MAL.

FLUIERAS s. fluierar. (~ clnta din fluier.)

FLUIERAT s. fluier, fluieratura, suier, suierat, suieratura (Se aude un ~ )

FLUIERATOÁRE s I. suieratoare. (Scoate sunete dintr-o ~.) II (BOT.; Tamuscommunis) 'reg.) napi-porcesti de-padúre (pi.), vita neá-gra. ' fluieratór s v FLUIERAR.

FLUIERATURA s. 1. fluier, fluierat, suier. suierat, suieratura. (Se aude o ~ ) . (rar) signal, (pop.) tignál (~ unui vardlst.)

FLUIERÍCE s. chematoare (Cu ~ vina-íorul imita strigatele unor animale.)

luieríci s.v SITAR DE MAL

FLUORÉN s (CHIM.) ortodifenilenmetan

FLUSTURÁTIC adj. capricios, fluturatic, Inconsecvent, inconstant, instabil, neconsec-vent, neconstant, neserios, nestabil, nestator­nic, schlmbacios, schimbator, (livr.) labil. (Un om tare ~ ) fluturatic, nebunatic, zva­paiat. (Un tlnar ~ ) fluturatic, frivol, nese­rios, usuratic, vanturatic, zvanturat, zvantura-íic, (livr.) futil, (pop.) spulberátic, (reg.) zar-palátic, zburátic, zburdalnic, (Mold.) sprintar, zbrehúi, (inv.) vlnturós. (Un barbat ~.)

FLUTURA vb 1. a falfli. (Steagul ~ in ®!nt ) a agita, a clatina, a falfai, (inv. si reg.(

a palai, a palalai, (reg.) a matahai, a matalal (A ~ batista la despartirea de cineva.)

FLUTURARE s. bataie, falfaiala, falfairs, filfait, filfaitura, fluturat, (rar) scuturare, scm-S turát, sfaraitúra. (~ de aripi.)

FLUTURÁS s. 1 (ENTOM.) (rar) fluturai fluture, paieta, (reg.) sic (~i la o rochie.}

íluturás s. v FLUIERAR. PLOIER

FLUTURAT s. bataie, falfaiala, falfah% filfait, falfaitura, fluturare, (rar) scuturari, scuturat, sfaraitúra. (~ de aripi.)

FLUTURATIC adj. 1. capricios, flusturatic, inconsecvent, inconstant, instabil, neconseoJ vent, neconstant, neserios, nestabil, nestatornlo, schimbacios, schimbator, (livr.) labil. (Un ora tare ~.) flusturatic, nebunatic, zvapaiat. (Un tlnar ~.) flusturatic, frivol, neserios, usuratic, vanturatic, zvanturat, zvanturat io, (livr.) futil, (pop.) spulberátic, (reg.) zarpalátie, zburátic, zburdalnic, (Mold.) sprintar, zbrehúi, (inv.) vanturós. (Un barbat ~.)

FLUTURATOR adj. falfaitor. (Steag ~.f

FLUTURE s. (ENTOM.) lepidopter (ENTOM.) fluture-cap-de-mort (Acherontla a-tropos) = striga, cap de-mort, (reg.) strigoiás-buba ciúmei, capul lui Adam, fluturul-mórtll, suflet de strigói, sufletul mórtilor; fluture-ds-matase = vierme de matase, (pop.) gandac d»-matáse ; fluture-de-varza (Pieris brassicae) =» albilita, (reg.) fluture álb, (Bucov.) curechital fluture-inelat (Gastropacha neustria) = inelai f fluture-rotu (Vanessa urticae) = (reg.) urzicái. flutur s, paieta, (reg.) sic. (~í la o rochii.)

fluture s. v. FULG.

fluture álbs. v ALBILITA. FLUTURE-DE-VARZA.

fluturii s. v. FLUTURA S.

fluturul-rtii s. v. CAP-DE-MORT. FLU­TURE-CAP-DE-MORT. STRIGA.

FLUVIU s. (GEOGR.) apa. (Dunarea est» unul dintre marile ~ al Europei.)

FLUX s. 1. (FIZ.) curent. (~ de porticuls.í

2. debit. (Are un ~ rapid in vorbire.> foácale s pi. v CLIIBRIT. foaia-fagétului s. v. TALHAREA. foaia-talhárului s v TALHAREA. FOAIE s. .(BOT.) petala. (BOT ) sepala.

. fila, (inv ) lista, (grecism inv.) selída. (O ~ de manuscris.) (inv. si reg.) patura. (~ dj hlrtie.) 5 (la pi.) fusta, (livr.) jupa, (pop.) poale (pi.), (inv. si reg ) rochie, (reg.) spínta. (Poarta ~ si bluza.) 6 (reg.) patura. (~ d« aluat.) p foaie s v. COTIDIAN. FRUNZA. GAZETA. JURNAL PERIODIC PUBLICATIE. RE­VISTA. ZIAR.

foaie-de-vioára s v. POPILNIC.

foaie-grása s. v INGRASATOARE.

FOAIER s (frantuzism rar) promenofis. (~ al unui teatru.)

FOÁLE s. 1. (rar) suflái, (inv si reg.) suflói. (~ ,de fierarie.) burduf. f~ la cimpoi, pentru apa etc.)

foále s v ABDOMEN. BURTA. PANTECE. STOMAC

foáltlna s.v. MICSANDRA. MICSUNEA.

foálline s. pi. v. MICSANDRA. MICSUNEA. VIOREA- GALBENA.

FOAME s. nemancare. (Mori de ~.)

FOAMETE s. (inv., in Mold.) flaminjúne.

FOARFECE s. (ANAT.) cleste. (~ la rac, crab.)

FOARTE adv. 1. tare, Transi.lv Mold. si Bucov.) hat. (~ departe.) 2 extrem, tare, (prin Bucov.) praci, (inv.) vartós. (~ de dimi­neata.) 3 deosebit, exceptional, extraordinar, extrem, grozav, teribil. f~ bun.) 4 tare. (E ~ bucuros.) 5 (inv. si reg.) prea. (~ bine!)

foása s. v. GROAPA.

foburg s.v. MAHALA. PERIFERIE. SUB­URBIE.

FOC s. 1 incendiu, par.jol, (inv. si reg.) pojar, (reg.) parlitúra. (Un ~ a distrus cladirea.) descarcatura, impuscatura, (inv.) pusca-túra. (Se aud ~uri de arma.) salva. (~de artilerie.)

foc s. v. ARDOARE. AVANT. ELAN. ENTUZIASM. INFLACARARE. INFOCARE. INSUFLETIRE. PASIUNE. PATIMA. POR­NIRE. SCARLATINA.

focar s. v. CENTRU. FOCHIST.

FOCAR SEÍSMIC s. (GEOL.) hipocentru

FOCA s. (ZOOL.; Phoca vilulina) (pop.) vitel-de-máre.

focalína s. v. CHIBRIT.

focaríe s. v. SCARLATINA.

focaríta s. v. CHIBRIT.

FOCHÍST s (pop.) focar. (~ pe o locomo­tiva. )

fóchiu s. v. BASTARD. COPIL DIN FLORI.

FOCOS adj. 1. aprig, nestapanit, salbatic, sireap, vijelios, (inv.) zmeiós. (Un armasar ~.)

iute, sprinten, (pop.) ortomán. (Un cat~J

avantat, entuziasmat, entuziast, fervent, inflacarat, infocat, insufletit, pasionat, (livr.) ardent, (fig.) aprins, arzator, fierbinte, inari­pat. (Cuvinte ~; un discurs ~.)

foes r s. v. SCANTEIOARA. SCANTEIUTA.

FOCULÉT s. focusor. (Au facut un ~.)

focul-lui-Dumnezéu s. v. LICURICI.

FOCUSÓR s. foculet. (Au facut un ~.)

foc viu s. v. ZONA ZOSTER.

FOFEÁZAs. (TEIIN.) l bata, bateala, brat, bratara, falcea, lopatea, manusa, mana, spe­teaza. (~ la razboiul de tesut.) cotoc, (reg.) fuscél, laturas. (~ la alergatoarea de urzit.)

. (reg.) manusa, mana, raza. (~ la vlrtelnifá.)

4. aripa. (~ la moara.) 5 sageata, (Mold.) col. (~ la moara de vint.)

fofeáza s. v. ARIPA.

fofélnila s. v. ARIPA. CRUCE. CUTIT. GURA. LIMBA. SPETEAZA,

FOFÉLNITE s. pi. (TEIIN.) aripi (pi ), crucise (pi.), cumpene (pi.), rascruci (pi.), speteze (pi.). (~ la razboiul ae tesut.)

fofeze s. p i. v. BUTUCI. PLAZURI. TALPI.

FOFILA vb. a se furisa, a se strecura, (inv. si reg.) a se sterge, (Transilv.) a se fastica, (Mold. si Bucov.) a se supuri, (inv.) a se fura, (fig.) a se prelinge. (S-a ~ neobservat afara.)

fofila vb. v. ESCHIVA. FUGI. SCAPA' SUSTRAGE.

FOFILÁRE s. furisare, strecurare. (~ lui din camera.)

foglalí vb. v. SECHESTRA.

íoh i s. v. SCORTISOARA.

FOI vb. 1. a se agita, a colcai, a forfoti, a se íramanta, a furnica, a misui, a misuna,a roi, a viermui, (pop.) a bajbai, (inv. si reg.) a jimi, (reg.) a fojgai, a vi.sca, (prin Transilv.) a sovirca, (Olt.) a se varzui, (Ban.) a vermeti, (íam.) a se fatii, a se vanzoli. (Lumea se ~ pe strazi.)

. a se perpeli, a se rasuci, a se suci, a se zvir-coli, (prin Olt.) a se scirciumi. (Toata noaptea s-a ~ in asternut.)

FOIÁLA s. agilatie, animatie, colcaiala, foire, forfota, forfoteala, framantare, furnicare, miscare, misuiala, misunare, roiala, viermuiala. viermuirc, (reg.) fojgáiála, vanzoála, (iani.) fitaiála, fitaírc, fitiít, vinzoleála (~ multi­mii pe strazi.)

foiletá vb. v. FRUNZARI. RASFOI.

íoiietáre s. v. FRUNZAREALA. FRUNZA-RIRE. RASFOIALÁ. RASFOIRE.

folos adj. v. FRUNZOS.

FOIÓS s. (ANAT.) ghem. (~ al stome ului rumegatoarelor.)

FOIRE s. agitatie, animatie, colcaiala, foiala,, forfota, forfoteala, framantare, furnicare, mis­care, misuiala, misunare, roiala, viermuiala, viermuire, (reg.) fojgaiála, vanzoála, (fam.) fataiála, fitiíre, fitiít, vinzoleála. (Era o ~ de nedescris pe strazi.)

FOISOR s. 1 (pop.) tirnát. (~ la c casa taraneasca.) cerdac, chiosc, pavilion, (Transilv.) filigórie. (Un ~ intr-an parc.)

turn. (~ de paza.)

fojgai vb. v. AGITA. COLCAI. FOI. FOR­FOTI. FRAMANTA. FURNICA. MISUI. MI­SUNA. ROI. VIERMUI.

fojgaiála s. v AGITATIE. ANIMATIE. COLCAIALA. FOIALA. FOIRE. FORFOTA. FORFOTEALA. FRAMANTARE. FURNI­CARE. MISCARE. MISUIALA. MISUNARE. ROIALA. ' VIERMUIALA. VIERMUIRE.

FOLCLOR s. 1. literatura populara. (Cu­legere de ~ din. . .) folcloristica. (Urmeaza un curs de ~.)

FOLCLORIC adj. folcloristic. (Literatura^.)

FOLCLORISTIC adj. folcloric. (Creatie ~.)

FOLCLORISTICA s. folclor. (Urmeaza un curs de ~.)

folfaí vb. v. MOLFAI. MORFOLI. MOZOLI.

FOLICULÍNA s. (BIOL.) hormon folicular.

FOLICULITA PROFUNDA s. (MED.) sicozis.

FOLOS s. 1 avantaj, beneficiu, castig, pro­fit, (inv. si reg.) seama, (inv ) folosinta, (inv., in Transilv.) dobfnda, (fig.) rod. (Ce ~ «i din asta?) afacere, avantaj, chilipir, castig, pricopseala, profit, (Transilv. si Maram.) hazna. (fam. si ir.) scofala. (Aru e nici un ~ sa) avantaj, binefacere, dar, privilegiu. (~ '«se­te tehnicii modeme.) . eficacitate, eficienta, operativitate, productivitati, randament, va­loare. (~ unei metode.) 5 serviciu. (A -;--iS

imense ~ stiintei.) 6 necesitate, trebuinta, utilitate, (pop.) priínta, (inv.) p lza. (De mare ~.)

FOLOSI vb. 1. a beneficia, a castiga, a pro­fita. (El nu ~ nimic din asia?) . a beneficia. a se bucura, a profita. (Se ~ de ajutorul cuiva, de citeva zile libere ele.) a ajuta, a servi, a sluji. (Asta ii ~ la ceva?) . a-i ajuta, a-i prii, (inv.) a-i spori. (Nici aerul nu i-a ~.) a aplica, a intrebuinta, a utiliza, (rar) a practica. (~ o noua metoda.) 6 a intrebuinta, a (se) servi, a (se) sluji, a (se) utiliza. (La ce ~ acest dispozitiv?; se ~ de ambele míini.) 7. a circula, a se intrebuinta, a se utiliza, a se uzita, (inv.) a se politici. (Aceste cuvinte se ~ in mod curent.) 8. a intrebuinta, a recurge, a se servi, a se sluji, a utiliza, a uza, (inv. si pop.) a prinde, (reg.) a vestegalui. (Se teme sa ~ mijloace dure.) í). a intrebuinta, a se servi, a se sluji, a umbla, a utiliza, a uza. (~ tertipuri.) 10. a (se) intrebuinta, a (se) practica, a (se) utiliza. (Un obicei care se ~ de mult timp.) 11. a con­suma, a intrebuinta, a utiliza, (inv.) a meta-hirisi. (A ~ í m de sfoara pentru. . .) 12 a consuma, a intrebuinta, a pierde. (Si-a ~ toata ziua cu. ..)

FOLOSÍBIL adj. intrebuintabil, utilizabil. ( Un procedeu ~,)

FOLOSÍNTA s. folosire, intrebuintare, uti­lizare, uz, (inv.) uzaj. (Obiecte de stricta ~.)

folosinta s. v. AVANTAJ. BENEFICIU. CASTIG. FOLOS. PROFIT.

FOLOSÍRE s. . aplicare, aplicatie, intre­buintare, utilizare. (~ unei metode noi.) . consum, consumare, consumatie, intrebuintare, utilizare. (~ unei mari cantitati de cherestea pentru . . .) . folosinta, intrebuintare, uti­lizare, uz, (inv.) uzaj. (Obiecte de stricta ~.) intrebuintare, purtare, purtat, uzura. (De ataía ~, pantalonii erau rupti.) 5 intrebuin­tare, practicare, utilizare. (~ urmi obicei stravechi.)

FOLOSÍT adj. 1 intrebuintat, uzitat. (Care este formula ~ ?) purtat, uzat, vechi. (Haine ~ )

FOLOSITOR adj. necesar, trebuincios, util, (rar) trebuitor, (inv.) trébnic. (O munca ~.) binevenit, salutar, util, (fig.) bineen-vintát (O ploaie ~; o masura ~.) eficace, eficient, operativ, practic, productiv, util (rar) operant, (inv.) putinciós. (O metoda ~.; bun, chibzuit, gandit, intelept, judicios, rationa], rezonabil, socotit, util, (fig.) sanatos. (Iata un sfat ~.)

foit s v. PETIC. RUPTURA. ZDREANTA.

follicós adj. v. BURTOS. PÍNTECOS.

íolticós s. v. MANCACIOS. MANCAU.

fometós adj. v. FLAMAND. INFOMETAT NEM INCAT NESATUL.

FOND s. continut, (fig. ) miez. (~ pro-priu-zis al unui roman.) 2. esenta, materie, (fig.) inima, maduva, miez, nucleu, símbure. (A intra in ~ chestiunii.) fundal. (~ al unui tablou.) (FIN.; mai ales la pi.) mijloc, resursa, (inv.) sermaiá. (~uri banesti.)

FONDATOR s. ctitor, intemeietor, (inv.-) asezatór, (inv. fig.( urzitor. (~ al unui ase) zamlnt.) creator, fauritor, intemeietor, (inv. tocmitór. (~ de scoala.)

fonder e s. v. TURNATORIE.

fonem s. v. SUNET.

FONEMÁTIC adj. (FON.) fonologie. (Siste­mul ~ al limbii romane.)

FONETICA s. (inv.) fonologie.

FONETISM s. (FON.) pronuntare, pronuntie, rostire. (~ regional.)

FONF adj., s farnait, fonfanit, fornait (reg.) mohnaít. (Un om ~.)

FONFAÍ vb. a farnai, a fornai. (reg.) a mohnai, (Munt.) a sfornai. (~ cind vorbeste.)

FONFAIÁLA s fornaiala.

FONFAÍT adj., s. farnait, fonf, fornait, (reg.) mohnaít. (Om ~.)

FONIC adj. (FOA'J sonor. (Consoana ~. )

FONIE s. (FON.) sonoritate. í- a sunetelor vorbirii.)

FONOLÓGIC adj. (FON.) foncmatic. (Sis-temui ~ al limbii romane.)

fonologie s. v. FONETICA.

FONTANÉLA s. (ANAT.) (pop.) moalele-capului.

FONTA s. 1. tuci, (prin Ban.) badíc, (Mold.( schija. (Un tub din ~.) fonta nodul ura = fonta sferolitica ; fonta sferolitica — fonta no dulara.

FOR s. autoritate, organ. (~ urile superioare de stat.)

FORA vb, a sonda. (A ~ la mari adlnrimi.)

FORAJ s. forare, forat, sondaj, sondare. (Operatia de ~ pe fundul marii.)

FORARE s. foraj, forat, sondaj, sondare (~ a fundului marii.)

FORAT s. foraj, forare, sondaj, sondare. (~ fundului marii.)

FORAÍ vb. a fornai, a sforai, (reg.) a necheza, a tifni. (Caii ~.)

oraí vb. v. SFORAI.

orastau s. v. SOVARF.

FÓRCIÍPS s. (MED.) cleste. (~ este folosit la nasterile dificile.)

forcovb. v. FASÍ1.

FORESTIER adj. (SILV.) silvic (inv.» sil-vanál. (Exploatari ~.)

forfec r s. v. CARABAN. NAS1CORN.

FORFECARE s. forfecatura.

FORFECATl'JRA s. forfecare.

FORFECUTAs.(ORNIT ; Loxia curvirostra) (reg.) pasarea-lui-1-lristós, pasare-cu-cioe-in-crucisát.

FORFOTA s. agitatie, animatie, colcaiala, foiala, foire, forfoteala, framintare, furnicare, miscare, misuiala, misunare, roiala, viermuiala, viermuire, (reg.) fojgaiála, vanzoála, (fam.) fataiála, fataíre, fítaít, vanzoleála. (Pe strazi era o ~ de nedescris.)

FORFOTEALA s. agitatie, animatie, colciala, foiala, foire, forfota, framintare, furnicare, miscare, misuiala, misunare, roiala, viermuiala, viermuire, (reg.) fojgaiála, vanzoála, (fam.) fataiála, fataíre, fítaít, vanzoleála. (Pe strazi era o ~ de nedescris.)

FORFOTÍ vb. a se agita, a colcai, a (se) foi, a se framanta, a furnica, a misui, a misuna, a roi, a viermui, (pop.) a bajbai, (inv. si reg.) a jimi, (reg.) a fojgai, a vasca, (prin Transilv..) a sovarca, (Olt.) a se varzui, (Ban.) a vermetí, (fam.) a se fatai, a se vanzoli. (Lumea ~ pe strazi.)

iorgása s. v. HAT. HOTAR. RAZOR.

for interior s. v. CONSTIINTA. CUGET. GLNDIRE. SPIRIT. SUFLET.

FORJA s. forjerie. (Sectia de ~ a unei uzine.)

FORJERÍE s. forja. (Uzina are o ~.)

FORMA vb. 1 a fasona, a modela, (inv. si pop.) a tipari. (A ~ un obiect.) 2 a alcatui, a compune, a constitui, (rar) a intocmi, (inv.) a informa, a savarsi. (Elemente care ~ un ansam­blu.) 3. a alcatui, a constitui, a crea, a desemna, a institui, a infiinta, a numi, a organiza, a sta­bili, (inv.) a tocmi. (A ~ o comisie speciala.) 4. a constitui, a fi, a insemna, a reprezenta, (rar) a prezenta. (Acest capitol ~ partea esentiala a lucrarii.) 5 a crea, a pregati. (~ cadre de specialisti.) 6 a creste, a educa, (inv.) a pedepsi. (A ~ !n spiritul patriotismului, j

FORMAL adj. 1 categoric, decis, expres, ferm, hotarat, neezitant, neosciíant, net, tran­sant, (inv ) rezolut. (Un refuz ~.) 2 (fam.) platonic. (Orecunoastere ~.) 3.(JUR.) solemn, (Aci ~.)

FORMALDEHÍDA s. (CHIM.) aldehida fonnica.

FORMALÍNA s. (FARM.) formol.

FORMALIST adj. ceremonios, protocolar.

FORMALITATE s. procedura. (Ce ~ trebuie facute?)

FORMAR s formator. (~ in turnatorie.)

FORMARE s 1 fasonare, modelare. (~ unui obiect.) alcatuire, constituire, creare, desemnare, instituire, infiintare, numire, orga­nizare, stabilire, (~ ansi comisii.) creare, pregatire. (~ unor cadre de specialisti.) 4. crestere, cultivare, educare, educatie, (inv.) pedeapsa. (~ tinerei generatii.)

FORMAT adj. pregatit. (E un om ~.)

FORMAT s. dimensiune, marime (Carii de ~ mare.)

FORMATIV adj. alcatuitor, component, constituent, constitutiv, (rar) structural, (inv.) compozánt, compunatór. (Element ~ al unui ansamblu.)

FORMATOR s. formar. (~ In turnatorie.)

FORMATIE s. 1 alcatuire, compunere, intoc­mire. (Grupul mergea In urmatoarea ~ ) ansamblu, colectiv, trupa (~ artistica.) , echipa. (~ sportiva.) oranduire, sistem. (~ social-economica.) 5. pregatire (De ~ clasica.)

FORMA s 1. aspect, configuratie, conforma­tie, fizionomie, infatisare, profil, structura, (rar) faptura. (~ terenului, a vaii.) contur, (fig ) relief. (A inceput sa capete ~.) 3. expresie. (A dat ~ glndurilor sale.) 4. silueta. (O ~ strabate intunericul.) 5 calapod, model, tipar, (pop.) calup. (Confectionat dupa ~ ) 6 tipar (Toarna fonta in ~.) 7. cale, chip, fel, maniera, metoda, mijloc, mod, modalitate, posibili-

tate, procedare, procedeu, procedura, putinta, sistem, (reg.) cap, módru, (inv.) manopera, mársa, mediu, mijlocire (Alta ~ de a rezolva

0 problema.)

forma s. v. BRUTARIE

FORMIDABIL adj. 1 colosal, enorm, excep­tional, extraordinar, fabulos, fantastic, feno­menal, gigantic, grozav, imens infinit, neauzit, nebun, negrait, neanchipuit, nemaiauz.it, nemacunoscut, nemaiantalnit, nemaipomenit, nemai­vazut, nesfarsit, nespus, teribil, uimitor, uluitor, unic, urias, (livr.) mirábil, (inv.) manín, necro­zat, (fig.) piramidal. (A avut din nou un aoro* ~.) colosal, cumplit, extraordinar, fenomenal, groaznic, grozav, infernal, infiorator, ingroti-tor, inspaimantator, naprasnic, strasnic, teri­bil, (Transilv.) pogan, (fig.) indracit, turbat. (O vijelie ~.) desavarsit, exceptional, extra­ordinar, ideal, magistral, minunat, perfect, splendid, sublim, superb, (inv.) savarsít. (0 regie, o interpretare ~.)

FORMOL s. (FARM.) formalina.

FORMULA vb. I. a exprima, a pronunta, a rosti, a spune, a zice. (A ~ urmatoarea opinie . . . ) . a exprima, a expune. (A-si ~ ideile.) . a enunta. (A ~ o judecata de oa-

1 iare.) 4. a elabora, a emite, a enunta, a expune, .1 ~ o noua teorie.) 3 a alcatui, a compune, a

concepe, a elabora, a face, a intocmi, a redacta. (A ~ un raport.)

FORMULAR s. imprimat (A completat un ~.)

FORMULARE s. 1 exprimare, pronuntare, rostire, spunere, zicere. (~ unei opinii.) . enuntare. (~ unei judecati.) elaborare emitere, enuntare, expunere (~ unei noi teorii asupra . . . ) concepere, elaborare, intocmire, redactare. (~ unei scrisori.)

FORMULA s 1 enunt (O ~ matematica.) parola. (Nu cunoaste ~.)

FORNAÍ vb 1 a forai, a sforai, (reg.) a necheza, a tafni. (Caii ~.) 2 a firnai, a fonfai, s,reg.) a mohnai, (Munt.) a sfornai. (Un om care ~ clnd vorbeste.)

FORNAIÁLAs. I. fornait, sforaiala, sforait, sforaitura. (~ cailor.) .fonfaiala. (~ unui om.)

FORNAÍT adj., s. farnait, fonf, fonfait, (reg.) mohnaít. (Om ~.)

FORNAÍT s. fornaiala, sforaiala, sforait, sforaitura. (~ cailor.)

FORTAREATA s (I5T., MIL.) cetite, (inv.) báste, politie. (O ~ medievala.)

íórte adj. invar v. PUTERNIC. TARE.

FORTE adv. (MUZ.) puternic, tare.

FORTIFIÁNT adj., s. (FARM.) fortificant, intaritor, reconfortant, tonic, tonifiant, (rar) reconstituánt, (inv ) reconfortat r (Medi­cament ~.)

FORTIFICA vb 1 (M7LJ a (se) intari, (rar) a (se) retransa, (inv.) a (se) intemeia. (A ~ an loc, un oras.) 2. a (se) intari, (fig.) a (se) cali, a (se) oteli. (5-a ~ in lupte.) , (MED.) a (se) indrepta, a (se) infiripa, a (s»i iritari, a (se) intrema, a (se) inzdraveni, a (sa) reconforta, a (se) reface, a (se) restabili, a (se) tonifica, (inv. si pop), a (se) imputernici, (pop

fi fam.) a (se) drege, (pop.) a (se) scula, (inv. si reg.) a (se) zdraveni, (reg.)a (se) vanjosa, (Mold.) ■ (se) priboli. (S-a ~dupa boala.)

FORTIFICÁNT adj., s. (FARM.) fortifiant, intaritor, reconfortant, tonic, tonifiant, (rar) «constituant, (inv.) reconfortat r. (Medi-tement ~.)

FORTIFICARE s. 1. (MIL.) intarire, (rar) litransáre. (~ unei cetati.) . intarire, (fia.> ealíre, otelíre (~ lui in lupta.) indreptare, infiripare, intarire, intremare, inzdravenire, reconíortare, refacere, restabilire, tonificare, (rar) reconfort, (inv. si pop.) imputernicire. í~ lui dupa boala.)

FORTIFICAT adj. 1 (MIL ) intarit, (inv.) tare. (O cetate ~.) intarit, (fig.) calit, ote-lít. (Ostas ~ In lupte.) . indreptat, infiripat, intarit, intremat, inzdravenit, reconfortat, re­facut, restabilit, tonificat, (Mold.) pribolít. (Om. ~ dupa o boala.)

FORTIFICATIE s. (MIL.) inlaritura, (rar) retransamént, (inv.) aparatura, tarie, zámea. (Sistem de ~ii.)

fortuit adj. v. INCIDENTAL. INTAMPLA TOR. NEASTEPTAT NEPREVAZUT

FORTA vb 1. a constrange, a face, a obliga, a illi, (Hvr ) a soma, a violenta, (pop.) a silnici, (t»T si reg.) a strínge, (prin Ban.) a tipi, (inv.) a «xuprl, a indemna, a necesita, a pripi, a tsllui, a stramtora, (fig.) a presa. (L a ~ sa *»rbeasca.) a constrange, a nevoi, a obliga, s silf. (Este ~ sa . ) 3. a constrange, a obliga, a sili, a supune. (A fost ~ ani intregi la un regim alimentar sever.) 4. a condamna, a con­strange, a obliga, a sili, (pop.) a osandi. (M-a ~ la inactivitate.) 5 a se canoni, a se cazni, a se chinui, a se framanta, a se munci, a se necaji, a Se osteni, a se sforta, a se sili, a se stradui, a se trudi, a se zbate, a se zbucium,;, 'inv si pop.) a (se) nevoi, (pop.) a se sargui, i,reg.) a se verpeli, (Mold.) a se stradanui, (inv, i a se invalui, a nasli, a (se) osardnici, a (se > osardui, a se volnici, (fig.) a se sfarama. (Se <«* sa rezolve problema.) 6 a se opinti, a se iforta, (Transilv.) a se tecarui. (S-a ~ .<•' ridice bolovanul.) a sili. (Nu ~ piciorul. 8. a sparge, a strica, a vioia, (inv.) a silnici. (A ~ tncuietoarea usii.)

FORTARE s. 1 constrangere, obligare, siiire, (livr.) somare, violentare, (inv.) asuprire íiluire. (~ cuiva sa faca ceva.) caznS, ehin, efort, munca, osteneala, sfortare, silinta, stradanie, straduinta, truda, zbatere, (livr.f travaliu, (rar) straduiála, straduíre, (pop.) canoneala, (reg.) strapát, (prin Munt.) moran-ceála, (Mold. si Tranilv.) zoála, (inv.) eazmre, nevoínta, ostenínta, sfórta, stradanuínta, stra-damiíre f~ lui a fost incununata de succes.) 8. spargere, stricare, violare. (~ unei ín«i-tttort.)

FORT&T adj 1 Impus, silit, silnic. (Munca ~.) 2 brutal, silnic, violent, (Masuri ~J 1 spart, stricat (Incuietoare ~ / lacat ~7) *. afectat, artificial, cautat, fals, nefiresc; nenatural, nesincer, prefacut, silit, silnic,

studiat, teatral, (rar) teatralíst. (Gesturi ~ atitudine ~ )

FORTA s. 1 (F1Z.) (inv.) putere, putinta 2 dinamism, energie. Impetuozitate, putere, robustete, tarie, vigoare, vitalitate, via sa, (livr.) potenta, (pop ) vanjosénie, vanjosíe, virtosíe, voinicíe, (reg.) mau, vanj, vlás'ta, (Munt., Olt. si Ban.) snága, (inv.) sfórta, ta-rime, virtute, vlávie, (fig.) seva. (Da doi oda de o ~ inepuizabila.) capacitate, posibili-tate, putere, putinta, (inv.) pulerínta, puter­nicie. (~ de a face ceva.) putere, stras­nicie, tarie, vigoare. (Reclama cu ~ dreptatea.)

5. putere, (inv.) sila, silnicie. (~ ostilor noastre.)

amploare, intensitate, volum. (Are o voce de o ~ impresionanta.) intensitate, putore, tarie, (inv.) marie, marime. (~ vuitului; ~ dragostei.) 8 (concr.) autoritate, puter ■, somitate. (X este o adevarata ~ In acest doinei ia.) S. constrangere, sila, silnicie, violenta, (livr.) servitute, (Ban.) salabaríe, (inv.) nevoie, po-írivnicíe, silinta, silnicire, stransoare, (fig.) presiune. (Bunuri obtinute prin ~.)

FOSFAGÉN s. (BIOL.) fosfocreatina.

FOSFATADA s. (BIOL.) fosfolipida.

FOSFÍNA s. (CHIM.) hidrogen fosi'o; :.

FOSFOCREATÍNA s (BIOL.) fosfageu.

FOSFOLIPÍDA s. (BIOL.) fosfatida.

FOSFOR s. (FIZ.) luminofor. (Orice sub-stanta fosforescenta se numeste ~.)



FOSFORESCENT adj fosforic, lumj.ws. (Substanta ~.)

FOSFÓRIC adj. fosforescent, luminos. (Ma­terie ~.)

FOSÍLA s. (GEOL.) (inv ) petrefáct.

FOSILIZA vb. a se petrifica. (Corpuri organice care s-au ~.)

FOSILIZÁRE s. pttrificare, (rar) petrífl-cátie. (~ unor corpuri organice.)

FOSILIZÁTadj.petrificat. (Corp organic ~.)

FOST adj. ex, (inv.) biv, próin. (~ sau actual ministru.)

FOSNET s. 1 fasait, freamat, murmur, sunet, susur, susurare, soapta, sopot, (rar) só set. (~ frunzelor.) fasaiala, fasaire, fasait, fasaitura, fosnire, fosnit, fosnitura. (~ --trului.)

FOSNI vb. a fasai, a suna, a susura, a sop.ifi, a sopti, a susoti, a susui, (rar) a sasai, (Mold si Bucov ) a falalai, (Mold. si Transilv.) a pirai, .prin Transilv.) a susora, (inv.) a prasni. (Frun­zele ~.)

FOSNÍRE s. fasaiala, fasaire, fasait, fasaitura, fosnet, fosnit, fosnitura. (~ ziarului.)

FOSNÍT s. fasaiala, fasaire, fasait, fasaitura, fosnet, fosnire, fosnitura. (~ ziarului.)

FOSNITOR adj. 1 murmurator, sunator, susurator, sopotitor. (Frunze ~.) flsaitor (Ziar ~.)

FOSNITURA s. fasaiala, fasaire, fasait, fasai­tura, fosnet, fosnire, fosnit. (~ ziarului.)

FOTA s. catrinta, (inv. si pop.) pestimán, (pop.) pestelca, (reg.) zavélca, (Transilv, si Maram.) panzatúra, (prin nordul Mold.) pris toáre, (Transilv. si Maram.) zádie. (~ este o piesa din portul popular femeiesc.)

FOTBAL s, (SPORT.) sportul cu balonul rotund, sportul rege.

FOTOCELULA s. (FIZ.) fotodioda, celula fotoelectrica.

FOTOCONDUCTIBILITÁTE s. (FIZ.) foto-conductie.

FOTOCONDÚCTIE s. (FIZ.) fotoconduc-tibilitate.

FOTOCOPIE s. (FOTO) copie fotografica.

FOTODIODA s. (FIZ.) fotocelula, celula fotoelectrica.

FOTOELEMÉNT s. (FIZ.) celula fotovo!-taica, pila fotovoltaica.

FOTOGRAF s. (FOTO) (pop.) poi-ár.

FOTOGRAFIA vb. (pop.) a (se) poza.

FOTOGRAFIAT adj. (pop.) pozat.

FOTOGRAFIE s. (FOTO) (pop.) poza.

FOTOGRAFIERE s. (pop.) pozare.

FOTOGRAVURA s. (TIPOGR.) heliogra-vura. j

FOTOLIU s. jet, (prin Transilv.) sezau. (Sí« tolanit tntr-un ~.)

FOTOMICROCÓPIE s. (FOTO) rnicrofoto copie.

FOTOMICROGRAFÍE s.(FOTO., MED.) mi crofotografie.

FOTOMICROSCOPÍE s. (F/Z.,M£D.)micro fotosrafie. (Procedeul ~.)

FOTOOBIECTÍV s. (FOTO) obiectiv (foto­grafic.)

FOTOSINTÉZA s. (BOT.) asimilatie cloro-filiana.

FOTOTELEGRAFÍE s. (FIZ.) telefolo­graf ie.

FOTOTROPÍE s. (FLZ.) fototropism. (~ unu; corp luminat.)

FOTOTROPÍSM s. 1. (FIZ.) fototropie. (~ unui corp luminat.) (BOT.)heliotropism. (~ unor organe vegetate.)

FOURIERÍSM s. (POLITICA)armonism, fa-lansterianism, garantism.

FOX s. (MUZ.) foxtrot. (Danseaza im~.)

FOX s. (ZOOL.) foxterier. (Rasa de clini numilú ~.)

FOXTERIER s. (ZOOL.)íox. (Latra un~.)

FÓXTROTs. (MUZ.) fox. (Danseaza un~.)

FRACTURA vb. (MED.) a(-si) fringe, a( si! rupe. (Si-a~ un os.)

FRACTURARE s. (MED.) fringere, rupere. (~ piciorului.)

FRACTURAT adj. (MED.) frant, rupt. (Os ~; picior ~.)

FRACTURA s. (MED.) ruptura, (pop.) frlntúra. (~ unui os, a unui membru.)

FRACTIE s. (MAT.) 1. (inv.) sfaramatúra. fractie zecimala = numar zecimal

FRACTIONÁ vb. 1. a desparti, a divide, a diviza, a fragmenta, a imbucatati, a imparti, a scinda,a sectiona, a separa, a taia. (~ bucata in Ir i.) a (se) descompune, a (se) desface, a (se) desparti, a (se) divide, a (se( imparti, a (se) scinda, a (se) separa, (rar) a (se) dezalcatui. (Produsul dezintegrarii se ~ in particule.)

FRACTIONARE s. 1 dividere, divizare, diviziune, fragmentare, imbucatatire, impartire, sectionare, segmentare, taiat, taiere, (rar)

segmentátie. (~ unui intreg.) desfacere, descompunere, despartire, divizare, impartire, scindare, separare, (rar) dezalcatuíre. (~ In particule a unui corp.)

FRACTIONÁT adj. divizat, fragmentat, impartit, segmentat. (Un corp ~.)

FRACTIONÍST s., adj. (POLITICA) scizio­nist.

FRACTIUNE s. 1. bucata, crimpei, fragment, frantura, parte, portiune, sectiune, transa, (pop.) daráb, partal, (inv. si reg.) parténie, (reg.) járchina, stuc. (O ~ dintr-un lot.) 2 (POLITICA) (inv.) ruptura.

FRAG s. (BOT.; Fragaria vesca) (reg.) pomníta.

frag s. v. CAPSUN.

íraga-tatárului s v. SPANACUL-CIOBA NILOR.

FRAGA s. (BOT.) (reg.) pornita.

fraga s. v. DUDA.

FRAGED adj. 1. crud, tinar. (Planta ~.) moale. (Prajitura ~.)

FRAGÍL adj. debil, delicat, firav, gingas, pirpiriu, plapind, prizarit, sfrijit, slab, slabnog, slabut, subred, (pop.) pitigaiat, (inv. si reg.) mi'rsav, ticalos, (reg.) gúbav, moriugláv, (Mold. si Transilv.) sighinás, (Munt. si Olt.) sístav. (Un copil ~ ; o constitutie ~.)

FRAGMENT s. 1. bucata, crimpei, fractiune, frantura, parte, portiune, sectiune, transa, (pop.) daráb, partal, (inv. si reg.) parténie, (reg.) járchina, stuc. (Un ~ dintr-un tot.) extras, pasaj, (inv.) pont. (Un ~ dintr-un articol.) 3. episod, scena. (Un ~ al romanului.) . crampei, frantura, parte, (reg.) crampot. (A ascultat un ~ din discutia lor.)

FRAGMENTA vb. 1. a desparti, a divide, a diviza, a íractiona, a imbucatati, a imparti, a scinda, a sectiona, a separa, a taia. (~ bucata in trei.) 2. a diviza, a imparti, a segmenta. (A ~ o fraza in propozitii.)

FRAGMENTAR adj. incomplet, necomplet, partial. (Publicarea ~ a unei opere.)

FRAGMENTARE s. dividere, divizare, divi­ziune, fractionare, imbucatatire, impartire, sectionare, segmentare, taiat, taiere, (rar) segmentátie. (~ unui intreg.)

FRAGMENTAT adj. divizat, fractionat, impartit, segmentat. (Un tot ~.)

FRAHT s. (EC.) scrisoare de trasura.

frai adj. v. LIBER.

fraier adj. v. CREDUL. NAIV. PROST.

fraieri vb. v. ADEMENI. AMAGI. INCANTA. INSELA. MINTI. MOMI. PACALI. PROSTI. PURTA. TRISA.

fraierít adj. v. ADEMENIT. AMAGIT. INSELAT. PACALIT. PROSTIT. TRISAT.

ranc adj. v. CINSTIT. NEPREFACUT. SINCER.

FRANC adv. deschis, direct, fatis, sincer, (inv.) aievea, avedére, (fig.) uéted, verde. (La spus ~ tot ce avea de spus.)

FRANC s ban, gologan, para, (inv. si pop.) sorocovat, (pop. si fam.) pítúc, sfant, (reg. si fam.) pitúla, (astazi fam.) arginti (pi.), (fam.) capital, (arg.) lovele (pi.), mángari (pi.).

mardéi (pi.), material. (A ramas fara ~i.)

franc s. v LEU.

FRANCA vb. a marca, a timbra. (A ~ o scrisoare.)

FRANCÁRE s. marcare, timbrare. (~ unei scrisori.)

FRANCAT adj. marcat, timbrat. (Scrisoare

~->

FRANCEZ s., adj. I s. (pop. si fam.) fran­tuz. (Un ~ get-beget.) 2. adj. frantuzesc. (Bucataria ~.)

franchete s. v. CINSTE. SINCERITATE.

FRANCMASON s. mason.

FRANCMASONERIE s. masonerie.

FRANCMASONIC adj masonic. (Loja ~.)

FRANJ s. (pop. si fam.) tartám, (pop.) turtur, (inv. si reg.) péles, (reg.) roit. (~ la perdele.)

frantúsca s. v. FRANTUZOAICA.

frantuz s. v. FRANCEZ.

FRANTUZESC adj. francez. (Preparat ~.)

FRANTUZESTE adv. (inv.) gallcéste. (Vor­beste perfect ~.)

FRANTUZOAICA s. (inv.) frantúsca.

FRANZELÁR s. (inv.) jimblár.

FRANZELA s.(pop ) jimbla, (reg.) búlca.

franzelúta s. v. CHIFLA.

FRAPA vb a surprinde, a soca, (fig.) a izbi. (M-a ~ infatisarea lui.)

FRAPANT adj. izbitor, surprinzator, so­cant, uimitor, (livr ) sesizant. (O asemanare ~.)

írasin-dc-múnte s v. MOJDREAN.

írásca s. v. COTOFANA.

FRATE s. 1. (pop ) íratíne, (inv.) brat. (Era ~ bun cu el.) frate de cruce = (pop.) fartát.

frate s. v. COPIL.

frate-cu-sór s. v. SOR CU-FRATE.

frate-de-míre s. v. VATAF. VATASEL. VORNICEL.

frate-de-mireása s. v. VATAF. VATASEL. VORNICEL.

fratele-bribóiului s. v. BRIBOI

FRATERN adj. fratesc. (Relatii ~.)

FRATERNITATE s fratie, infratire, (inv.) fratietate. (~ intre popoare.)

FRATERNIZA vb. a se infrati

FRATERNIZARE s. infratire.

fratii s. pi. art. v. GEMENII.

frauda vb. v. DEFRAUDA. DELAPIDA. SUSTRAGE.

FRAUDA s. (JUR.) delapidare, escrocherie, hotie, (livr.) malversátie, (fig.) mancatoríe. (A comite o ~.)

fragár s. v. DUD.

FRAGEZIME s. prospetime. (O planta plina de ~.)

FRAGULÍTA (BOT.) 1. fragusoara, fra guta. (Adoxa moschatellina) (reg.) mos-cusór.

FRAGUSOARA s. (BOT.) fragulita, fra-guta. _

FRAGUTA s. (BOT.) fragulita, fragusoara.

FRAMANTÁ vb 1 a plamadi, (reg ) a zolga, a zoii, (inv.) a soáge. (A ~ aluatul.) . a in-varti, a rasuci, a suci (~ batista In mina.) a (se) agita, a clocoti, a fremata, a (se) invol-

bura, a (se) zbate, a (se) zbuciuma, (inv si reg.) a salta, (inv.) a (se) salbatici. (Apele crescute se ~in matca.) a se agita, a colcai, a (se'i foi, a forfoti, a furnica, a misui, a misuna, a roi, a viermui, (pop.) a bajbii, (inv. si reg.) a j inii, (reg.) a fojgai. a vasca, (prin Transilv.) a so varca, (Olt.) a se vamii, (Ban.) a vermeti, (fam.) a se fitai, a se vanzoli. (Lumea se ~ pe strazi.) 5. a se agita, a se nelinisti, a se zbu­ciuma, a se zvarcoli, (Mold. si Bucov.) a se ciosmoli (Nu te mai ~ atital) 6 a se chinui, a se consuma, a se zbate, a se zbuciuma, (reg.) a se inarghioli, (Bucov.) a se frasui, (fig.) a se sfarima. (Se ~ toata ziua sa . . . ) 7 a se /bate, a se zbuciuma, a se zvarcoli, (pop.) a se bate, (inv. si reg.) a se ticai. (S-a ~ toata noaptea tu asternut.) ii. a se canoni, a se cazni, a se chinui, a se forta, a se munci, a se necaji, a se osteni, a se sforta, a se sili, a se stradui, a se trudi, a se zbate, a se zbuciuma, (inv. si pop.) a (se) nevoi, (pop.) a se sargui, (reg.) a se ver-peli, (Mold.) a se slradanui, (inv.) a se invalui, a nasli, a (se) osirdnici, a (se) osirdui, a se vol­nici, (fig.) a se sfarama. (Se ~ sa rezolve pro­blema.) 9. a (se) alarma, a (se) intriga, a (,se) ingrijora, a (se) nelinisti, a (se) speria, a (se) tulbura, (livr.) a (se) impacienta, (reg.) a (se) ingrija, a (se) ingriji, a (se) larmui. f Il ~ tntirzierea lui.) 10. a chinui, a consuma, a munci, (fig.) a apasa, a macina, a musca, a roade. (Il ~ o dragoste neiinpartasita.) a chinui, a obseda, a persecuta, a preocupa, a tortura, a urmari, (fig.) a roade, a tiraniza. (Il ~ un gind.)

FRAMANTÁRE s. 1 plamadire, plamadit. (~ aluatului.) agitatie, clocot, freamat, involburare, talazuire, tumult, vuiet, zbatere, zbucium, zbuciumare, (rar) zbuciumeála. (~ apelor iesite din matca.) 3. agitatie, animatie, colcaiala, foiala, foire, forfota, forfoteala, furnicare, miscare, misuiala, misunare, roiala, viermuiala, viermuire, (reg.) fojgaiála, vinzoála, (fam.) fitiiála, fitaire, fitiít, vanzoleála. (Pe bulevard era o ~ de nedescris.) . agitatie, tulburare, vilva, zarva. (Din nimic s-a slirnit o ~.) 5. agitatie, neastampar, neliniste, /.bu­cium, (livr.) impacienta. (Stare de ~ sufle­teasca.) chin, zbatere, zbucium, zbuciumare, (reg.) marghiói. (O ~ insuportabila.) grija, ingrijorare, neliniste, temere, (livr.) anxietate, impacienta, (inv. si pop.) pas, (inv.) ingrijire. (~ ta este nejuslificata.)

FRAMINTÁT adj. 1. agitat, clocotitor, frematator, involburat, tulburat, tumultuos, zbuciumat, (inv.) colcotós, (fig.) razvratit. (Ape ~.) . agitat, neastimparat, nelinistii, nepotolit, zbuciumat. (A dus o viata ~.) 3. agitat, critic, greu, tulbure, zbuciumat. (Vremuri ~.) chinuit, consu.n.it, muncit, necajit, trudit, zbuciumat, (reg.) canonit, (inv.) necajítór. (Un om ~.) •'. chinuit, obsdat, persecutat, torturat, urmarit. (~ de un gind.)

FRÁSINÉT s. (BOT.) frasinis.

FRASINÍS s (BOT.) frasinet. .

frasuí vb. v. BOCI. CAINA. CHINUI. CONSUMA. FRAMANTA. JELI JELUI LA­MENTA PLANGE TANGUI. VAICARI. VAITA. ZBATE. ZBUCIUMA.

frascáu s., adj. v. BURLAC. CAVALER. CELIBATAR. FLACAU. HOLTEI. NECA­SATORIT.

FRATESC adj. fratern. (Relatii ~.)

F'RATÍE s. 1 fraternitate, infratire, (inv.) fratietate. (Relatii de ~.) infratire, solida­ritate, unitate. (~ popoarelor.)

fratietate s. v. FRATERNITATE. FRATIE. INFRATIRE.

íratíne s. v. FRATE.

FREAMAT s. 1. agitatie, clocot, framantare, in olburare, talazuire, tumult, vuiet, zbatere, zbucium, zbuciumare, (rar) zbuciumeála. (~ apelor iesite din matca.) 2. fasait, fosnet, murmur, sunet, susur, susurare, soapta, sopot, (rar) sóset. (~ de frunze.) . vajait, (fig.) geamat. (~ vlntului.) 4. galagie, larma, tumult, vuiet, zgomot. (Ce ~ se aude?) 5 fior, infiorare. (Un ~ trece prin multime.) . palpitare, pal­pitatie, pulsatie, trepidatie. (~ vietii.)

FRECA vb. 1. a bate, a facalui, a slet-

(~ fasolea, lintea.) 2 a bate, a glodi, a roade.

(Ma ~ pantofii.) . a frictiona, a trage.

// ~ pe spate.) irecá vb. v. ATINGE. BATE. LOVI. FRECARE s. 1 (FIZ.) frictiune. (Proces

de ~.) roadere, rosatura. (~ pantofilor.)

3 frictionare, tragere. (~ bolnavului pe spate.) FRECAT adj. batut, facaluit, sleit, (reg.)

rasr.ít, zolít. (Fasole ~.)

FRECATÉI s. pi. zdrente (pi ). (~ fierti in supa.)

FRECVENT adj., adv. 1. adj. des, repetat. (Vizite ~.) adv. adesea, adeseori, des, deseori. (Mergea ~ pe la el.) adj cunoscut, obisnuit, raspandit, uzual (Un obicei ~.)

. adj. curent, obisnuit, uzual. (Expresie ~ )

5. adj. clasic, curent, obisnuit, traditional, uzual. (Un procedeu tehnic ~.)

FRECVENTA vb. 1. a urma. (~ cursurile universitare.) (inv. si reg.) a pazi. (Circiu­mele nu le ~.)

FRECVENTARE s. urmare. (~ unei forme de tnoatamlnt.)

FRECVENTAT adj. batatorit, batut, circulat, umblat. (Drumuri ~ )

FRECVENTATÍV adj (GRAM.) iterativ (Forma verbala ~.)

FRECVENTA s. (FIZ.) cadenta, <~ a batailor unui pendul.)

FRECVENTMÉTRU s. (FIZ.) undametni.

FREDONA vb. a ingtna, (reg.) a lalai, a nanai. (A ~ o melodie.) '.FREDONARE s. inganare. (~ anei melodii.)

FREMATA vb. 1 a (se) agita, a clocoti, a (se) framanta, a (se) involbura, a (se) zbate, a '(se) zbuciuma, (inv. si reg.) a salta, (inv.) a (se) salbatici. (Apele crescute ~ in matca. ) 2. a se infiora, a palpita, a tremura. (Narile li ~.) . a se infiora, a palpita, a tresalta, a tresari, a vibra. í~ de bucuri', de. emotie.)

4. a palpita, a pulsa, a vibra, a zvacni. tf~ ta el o mare bucurie.)

FREMATATOR adj. 1 agitat, clocotitor, framantat, involburat, tulburat, tumultuos, zbu­ciumat, (inv.) colcot s, (fig.) razvratit. (Ap« ~.) . tremurator, (rar) palpitat r. (Suprafata ~ a marii.)

frenghíe s. v. BROCART.

íréntie s. v. LUES. SIFILIS.

frcntít adj., s. v. LUETIC. SIFILITI«,

frenfús s. v. LUES. SIFILIS.

fresca s. v. PANORAMA.

FRETÁ vb. (TEHN.) a cercul. (A ~ douS. piese metalice.)

FREUDÍSM s. (PSIH.) psihanaliza.

FREZ adj. roscat, rosiatic, trandafiriu. (O rochie ~.)

FREZA s. coafura, frizura, pieptanatura, tunsoare, (Ban.) cofarta. (O ~ moderna.)

FRIABIL adj. faramicios, sfarimicios, (prin Ban. si Transilv.) sfaramós. (Un material ~ #

FRICATÍV adj^FON'Jcoustrietiv, continuu» spirant. (Consoana ~.)

FRICA s. 1 teama, temere, (livr., fam. fi clepr.) poltronerie, (frantuzism) aprehensiune, (rar) temut, (pop.) pasare, (inv. si reg.) sci'rba, (inv.) stideála, stidínta, stidíre, teamat, tetna-túra, temoáre, (latinism inv.) tirnoáre, (arg.) tarsála, tírsa. (Nu simtea nici un pic de ~ / speriat, sperietura, (inv. si reg.) sperieciúne. (A tras o ~ !)

FRICOS adj., s. 1. adj. sperios, tema.-», (livr. si fam.) poltron, (inv. si reg.) spaimos, sperieciós, (reg.) speriat, (inv.) spaimantós, temut, (arg.) tirselós. (Un om ~ ) 2 adj salbatic, sperios, temator, (livr.) timorat (De ce esti atu de ~ ?) 3. adj., s. las, (livr si fam.) poltron, (pop.) misel, (inv.) codáci. (Nu esti dectt un ~ I

FRICTIONA vb. a freca, a trage. (Il ~ pe spate.)

FRICTIONARE s. frecare, tragere. (~ pa soate a bolnavului.)

FRICTIUNE s. (FIZ.) frecare. (Proeej d*

frictiune s. v, DIVERGENTA. NEANTEXE^

GERE.

FRIG s. 1. raceala, rece. (Afara e ~.) 2 (MED.; la pi.) frisoane (pi.), scuturatura, tremur, tremuratura, tremurici, (rar) scutur. (L-au lasal ~.) . (MED.; la pi.) calduri (pi.), febra, fierbinteala, temperatura, (pop.) arsita, (reg.) naplaiála, vipie, (inv.) aprinzeála, (rar fig.) jar. (Un bolnrro cu ~.) . (MED.) friguri (palustre) = impahidism, malarie, paludisr», (rar) friguri paludeéne (pi.).

FRIGARE s. (reg.) tigla, (prin Munt. sl Mold.) sucala, (Ban.) tepusa. (Pai ta ~J

FRIGARÚICA s. írigaruie. (A mlncat o —>

FRIGARÚIE s. frigaruica. (A comanda o ~.)

FRÍGE vb. 1 a praji. (A ~ im aliment i/j iflei.) 2 a (se) arde. (M-am ~ la deg?t, de la plita.) a arde, n dogori, a parjoai, (pop.) a pripi, a zapusi, (iov. si reg.( a pali, a prigorl. (Soarele ~.)

frige vb. v. ADEMENI. AMAGI. INCANTA. INSELA. MINTI. MOMI. PACALI. PROSTI. PURTA. TRISA. frige-líntes.,adj v. AVAR. CALIC. ZGARC1T. frígor s. v. FIEREA PAMANTULUL PO­TROACA. TINTAURA.

FRIGULÉT adj. recisor. (Afara e cam ~.) friguríea s. v. FIEREA-PAMANTULUL POTROACA. TINTAURA.

friguri paludeéne s. pi. v. FRIGURI (PA­LUSTRE). IMPALUDISM. MALARIE. PA-LUDISM.

FRIGUROS adj. 1 geros, rece, (inv. si pop.) mare. (O iarna ~.) racoros, rece. (A avui o vrem'. ~ la mare; o locuinta ~.)

FRIPT adj. prajit. (Carne ~ in ulei.)

friptoárc s. v. ARSITA. CANICULA. CAL­DURI. DOGOARE.' DOGOREALA FIER­BINTEALA NABUSEALA. NADUF. NA DUSEALA PARJOL POJAR. TOROPEALA. ZADUF ZAPUSEALA

FRISOANE s pi (MED.) friguri (pi.), scu-turatura, tremur, tremuratura, tremurici, (rar) scutur. (L-au lasat ~.)

frisca s. v. CODOBATURA. NUIA. PRUN DAR. PRUNDAS. VARGA. VERGEA.

FRIVOL adj. flusturatic, fluturatic, nese­rios, usuratic, vanturatic, zvanturat, zvantu-ratic, (livr.) futil, (pop.) spulberátic, (reg.) larpalátic, zburátic, zburdalnic, (Mold.) sprin­tar, zbrehúi, (inv.) vanturós.

FRIVOLITATE s. neseriozitate, usura­tate, (livr.) futilitate.

friza vb. v COAFA.

frizat adj v COAFAT

FRIZER s. barbier.

FRIZERÍE s. (rar) barbieríe.

FRIZERÍTA s. (rar) barbierita.'

FRIZURA s. coafura, freza, pieptanatura, tunsoare,^ (Ban.) cofírta. (O ~ la moda.)

FRANÁ vb a opri (A ~ masina.)

friná vb v IMPIEDICA. INFRANA OPRI. STAVILI

FRANÁRE s. oprire. (~ unui vehicul.)

íri'na s. v. OBSTACOL. PIEDICA

fringatór s v. MELITA. A

FRINGE vb. 1. a rupe, (inv.) a infrange. (A ~ in doua plinea; a ~ o creanga.) a ceda, a se rupe. (Materialul s-a ~ la presiune.) (MED.) a(-si) fractura, a(-si) rupe. (Si a ~ un os.) 4. a (se) curba, a (se) indoi. (S-a ~ de mijloc.) 5 a epuiza, a extenua, a istovi, a seca, a secatui, a sfarsi, a slei, a stoarce, a vlagui, a zdrobi, (reg.) a stoci, (prin Olt. si Munt.) a dehobi, (inv.) a zamori, (fig.) a suge. (Munca excesiva l-a ~.) 6. a se intrerupe. (Liniile se ~ in acel punct.)

frínge vb. v. BATE. BIRUL CURMA. INCETA. INFRANGE. INTRECE. INTRE­RUPE. INVINGE. OPRI.

A

FRINGERE s. 1 rupere. (~ unei crengi.) (MED.) fracturare, rupere (~ piciorului.)

FRANGHÍE s. funie, (pop ) streang, (Ban., Transilv sl Olt ) paiván, (Transilv. si Maram.) ipárga, (Ban , Transilv. si Bucov.) stric, (inv.)

áta, (arg.) tau. (A legat animalul cu o ~ í franghíe s. v. BRAU. CANAF. CINGA­TOARE. CIUCURE.

FRANGHIOÁRA s. franghiuta. FRANGHIUTA s. franghioara. FRANTadj. í rupt. (Creanga ~.) (MED.) fracturat, rupt (Os ~; mina ~.) epuizat, extenuat, istovit, prapadit, rupt, secat, sectuit, sfarsit, sleit, stors, trudit, vlaguit, zdrobit, iMold.) batojít, (prin Muot.) tahobít, (inv.) statut. (S-a iíitors ~ de la lucru.) zigza­gat. (Linie ~J

FRANTURA s. 1 bucata, crarnpei, fractiune, fragment, parte, portiune, sectiune, transa, (pop.) daráb, partal, (inv. si reg.) parténie,(reg ) járchina, stuc. (O ~ dintr-un tot.) crampei, fragment, parte, (reg.) crímpot. (A ascultat o ~ din discutia lor.)

irantúra s. v. BLENORAGIE. FRACTURA GAURA. GONOREE. RUPTURA. SPAR­TURA.

FRAU s. 1. (inv.) dezgliín. (Tine calul de ~.) 2 hat. (Strtnge ~.)

FRONT s (MIL.) (pop.) sirag. (Ostasit stau In ~ )

FRONTAL adv. direct, pieptis (Urca dealul ~ )

FRONTIERA s granita, hotar, limita teritoriala, (inv si pop ) margine, (inv.) confínii (pi.), cordon, fruntarie, miezuína. (~ a unui stat.)

FRUCT s (BOT.) poama, rod, (Mold.) poricále (pi.), (inv.) plod. (Arbore cu multe ~.)

FRUCTIERA s. (frantuiism) pomiéra. (Mere puse !ntr-o ~ )

FRUCTIFER adj (BOT.)roditor (Pom~.)

FRUCTIFICA vb. a valorifica. (Si-a ~ avantajul dobtndit.)

fructifica vb. v CONCRETIZA FINALIZA.

FRUCTIFICARE s. valorificare. (~ unor conditii favorabile.)

fructificare s. v. CONCRETIZARE. FINA­LIZARE.

FRUCTÓZA s. (BIOL.) levuloza.

FRUCTUOS adj. (fig.) rodnic. (Rezultate ~.)

frumoase s. pi v IELE.

FRUMOS adj. 1 aratos, chipes, (pop.) chipós, falos, mfndru, ochiós, (inv. si reg.) veder s, (reg.) marghiól, tambús, (Transilv.) híres, (prin vestul Transilv.) musát, (Transilv.) niálcos. (inv. ) ghizdáv, iscusit, (fam.) gigea, (arg.) misto. (Un flacau ~.) aratos, aspec-tuos, falnic, impozant, (pop.) mfndru. (O casa ~.) agreabil, dragut, estetic, placut. (Un aspect ~.) bun, favorabil, prielnic. (Timp ~.) 5 insorit, senin, (rar) sorós, (pop.) sorit. (O zi ~.) senin, (inv.) seninós. (Nopti ~.) bun (Fapta ~.)

FRUMUSETE s. 1 mandrete, splendoare, stralucire, (inv. si reg.) mandrie. (~ peisaju­lui, a unei cladiri.) minunatie, minune, splendoare, (pop. si fam.) mandrete, (Transilv.) mandrénie, (prin Ban.) mandrulénie. (O ~ de fata.)

FRUMUSEL adj. dragalas, dragut, (Transilv. si Bucov.) cínas, (fig.) dulce. (Un copil ~ >

FRUNTÁR s. ( TEHN.) (prin Munt ) corúna, (prin Mold.) masa pietrelor. (~ la moara.)

ínintár s. v. CATAPETEASMA. ICONOS­TAS. TAMPLA.

fruntarie s. v. FRONTIERA. GRANITA. HOTAR. LIMITA TERITORIALA.

FRUNTAS s. 1. cap, corifeu, protagonist. (~ al Scolii Ardelene.) (livr.) lider. (~ al unui partid.)

FPiC'NTE s. 1 cap, inceput. (~ coloanei.) 2. cap- (/n ~ bucatelor.)

íraaite s. v. CAP. ELITA.

fninza-ccrei s. v. BRADIS. COSOR.

íriinzár s. v. MAL

fiunza-taieturii s. v. VINDECEA.

frunza-voinicului s. v. BRANCUTA. USTU ROITÁ.

FRUNZA s. (BOT.) 1 (pop.) foaie. (Creanga cu ~ verzi.) . frunza-de-potca (Chenopodiiun murale > — (reg.) iarba-drúmurilor.

frunza-de buba re s. v. BUBERIC.

fninza-láta s. v. IRIS. STANJEN. STANJE-NEL.

FRUNZAREÁLA s. frunzarire, rasfoiala, rasfoire, (livr.) foiletáre. (~ unei carti.)

FRUNZARI vb. a rasfoi, (livr.) a foileta, (rai a prefira. (A ~ o carte.)

frunzari vb. v. LEGUMI.

frunzaríme s. v. FRUNZET. FRUNZIS.

FRUNZARIRE s. frunzareala, rasfoiala, rasfoire, (livr.) foilelár'. (~ unei reviste.)

FRUNZARITA s. (ORNIT.; Hyppolais icte-rinaj (reg.) pitulice.

frunze-de-piátra s. pi. v. SPANAC-PORCESC.

FRUNZÉT s. frunzis, (inv.) frunzaríme.

írunzíca s. v. FRUNZISOARA.

FRUNZIS s. frunzet, (inv.) frunzaríme.

FRUNZISOARA s. (BOT.) (pop.) frunzíca, frunzita, frunzuca, frunzuleána, frunzulica, frun­zulita, frunzúta.

frunzita s. v. FRUNZISOARA.

1RUNZÓS adj. (BOT.) (pop.) foiós.

I'ninzós adj. v. STUFOS. TUFOS,

frunzuca s. v FRUNZISOARA.

runzulcána s. v. FRUNZISOARA.

frunzulica s. v. FRUNZISOARA.

frunzulita s. v FRUNZISOARA.

frunzúta s. v. FRUNZISOARA.

FRUPT s mana. (~ la vile.)

frust adj. v. NATURAL. RUDIMENTAR. SALBATIC. SIMPLU.

frustra vb. v. LIPSI.

írúsita s. v. BANUT. PARALUTA.

FTÍZIG adj., s. (MED.) tebecist, tubercu­los, (rar) pulmónic, (pop.) atacat, ofticat, ofticos.

FTIZÍE s. (MED.) tebece, tuberculoza, (livr ) baeilóza, (rar) pulmoníe, (pop.) atac, oftica, (reg.) sócote (pi.), boala-caineásca, boala-seaca.

FUCSIE s. (BOT.; Fuchsia) cercelus.

FUCSÍNA s. (CHIM.) rosu de anilina.

FUDUL adj. grandoman, infatuat, increzut, infumurat, ingamfat, megaloman, mindru, orgo­lios, semet, trufas, tantos, vanitos, (livr.) prezumtios, suficient, (inv. si pop.) maret,

(pop. si fam.) tafnós, (pop.) falnic, falos, inchi­puit, (inv. si reg.) pasín, (prin Ban.) marós, (prin Mold.( nartós, (inv.) fumurós, preaanal tát, zadarnic, (fig.) batos, intepat, scrobit.

FUDULI vb. 1. a se fali, a se lauda, a se mindri. . a se fali, a se grozavi, a se infatua, a se impauna, a se infumura, a se ingamfa, a se lauda, a se mindri, a se semeti, (rar) a se trufi, (inv. si pop.) a se mari, (pop.) a se pauni, (reg.) a se birioia, a se falosi, a se margliioli, a se sfatosi, (reg. tain.) a se furlandisi, a se marta-loi. (Transilv. si Ban.) ,i se nascocori, (inv.) a se inalta, a se preaanalta, a se preamari, a se prearadica, a se ridica, (fam. fig.) a se i.ifoia, a se umfla, (arg.) a se sucarí. (Aru te mai ~ -~ alatal)

FUDULIE s. aroganta, fala, infatuare, infu­murare, ingimfare, mandrie, orgoliu, semetie, trufie, vanitate, (livr.) fatuitate, morga, pre­zumtie, suficienta, (rar) superbie, tantosíe, (inv. si pop.) maretie, marire, (pop. si fam.) ifos, ti'fna, (reg.) falosénie, falosíe, (inv.) fal-nicie, lauda, marie, marime, mindréte, poh-l'ála, preaanaitáre, preainaltíme, semetíre, trú fa, trufasíe, zadarnicie. (~ lui este cu totul ne justificata.)

FUFA s. (UIT.; Leucaspius del.ineatus) plevusca, (rar) plevúica, (reg.) chisoárca, fita, pleava, sirma, sirmulíta.

FUGA adv. curand, devreme, grabnic, ime­diat, iute, indata, neantirziat, numaidecat, rapid, repede, (rar) tudíla, (pop.) degraba, momentan, (inv. si reg.) nepristán, mimai, (reg.) mintenas, míuteni. (inv.) pesin, tecuer-mécher, (Sa te intorci ~ !)

fugaci adj. v. FUGAR. FUGITIV. TRECA­TOR.

fugaci s. v. CIURLAN. SALCICORN. SARI­CICA.

FUGAR s., adj. 1 s. pribeag, refugiat, (inv.) bajenár. (Xiste ~ din calea navalitorilor.) -. adj. fugitiv, trecator, (livr.) fugaci, (inv.) fugatór. (O sclipire ~.)

íuij r s. v. FUGAU.

FUGA s. 1. alergare, alergaturi, goana, (Bucov.) scópca, (inv.) repezís, rcpezitúra. (S-o tii tot intr-o ~.) . goana, viteza, zbor. (Mergi la ci in ~ si adu-l nici.) . alergare, alergatura, goana, umblatura, umblet, (reg.) strapát, (Bau.) prepurtáre, (prin Transilv,) strápa. (Dupa ceasuri de ~ . . . ) í. pribegie, refugiu, (inv.) bajenaríe, bajeiiárít, bajenie, bajenire, bajenit. (~ populatiei din calea navalitorilor.) 5 evadare, (rar) evaziune. (~ unui detinut din inchisoare.)

ímjaíór adj. v. FUGAR. FUGITIV. TRE­CATOR.

FUGARÍ vb. 1. a alerga, a goni. (il ~ prin toata curtea.) 2. a haitui, a urmari, (rar) a prigoni, (inv. si reg.) a pripi, (prin Transilv.) a paCugn, a poteri. (L-a ~ na la Vaslui.) FUGARÍHE s. haituiala, haituire, urmarire (~ cuiva pentru a-l prinde.)

FUGAU s. 1 (ENTOM.; Hydromelra palu-

d'.un) (Munt.) goanga, (Bucov.) gonaci, gnnitár. 2. (ORNlT.; Lagopus mutas) (reg.) fugar.

iut.au s. v. POTARNICIIE.

FUGI interj, pleaca!, (pop.) tíva !, (prin nonl-cstul Olt.) tiútiu !

FL'GÍ vb. 1. a alerga, a goni, (inv. si reg.) a cure, (reg.) a (se) incura, (Bucov.) a scopci. (Caini ~.j . a se cara, (fam.) a se carabani. a se matrasi, a o sterge. (Au ~ de ia locul faptei.) . a pribegi, a se refugia, (inv.) a baje nari, a bajeni. (Au ~ peste munti din pricina navalitorilor.) . a evada, a scapa. (A ~ din layúr.) 5 (MIL.) a dezerta, (inv.) a lipsi. (A ~ din cazarma sau de pe front.) . a dis­pare (pop.) a lipsi, (fig.) a o sterge. (~ din fa/o mea!) a se feri. (~ din calea lui!) 8 a se eschiva, a scapa, a se sustrage, (rar) a se strecura, (frantuzism) a se refuza, (inv. si reg.» a sovai, (fam.) a se fofila. (Nu mai poate ~ di la datorie.)

FUGIT s. evadat. (Un ~ din Inchisoare.)

fiifjit s. v. DEZERTOR.

FÚGITÍV adj. 1 fugar, trecator, (livr.) fu.-táci, (inv.) fugatór. (O sclipire ~.) 2. rapid, sumar, superficial (La o cercetare cit de ~ . . . )

jihjíu s. v. PRIZONIER.

FULAR s. (rar) sal. (Purta un. ~ la glt.)

FULG s. 1. (Transilv.) píha. (Un ~ de .pasare.) (MET.) (rar) puf, (prin Ban.) •fluture (Un ~ de zapada.)

FULGARÍN s. balon, balonzaid, fas, im­permeabil, manta, trenci. (Pe ploaie poarta ~.)

FULGER s. (MET.) (rar) strafulgerare, (pop.i scaparare, scaparat, (reg.) sfúlgcr, (inv. si pop. fig ) sageata. (Un ~ apare pe cer, va ploua.)

FULGERA vb. (MET.) (pop.) a scapara, .a straluci, (reg.) a sfulgera, (reg. fig.) a sageta. (Afara ~, va ploua.)

FULGERATOR adj., adv. 1. adj. iute, rapid. (Cu o miscare ~ . . . ) 2 adj. ametitor, (precipitat, vertiginos. (O cadere ~.) adj. brusc, spontan. (O reactie ~.) . adv. brusc, deodata, instantaneu, odata, repede, scurt, •subit, (pop.) numai, (reg.) tarla-marla. (~ se intoarce spre el si . ■ . ) 5. adj. brusc, instan­taneu, naprasnic, neasteptat, subit. (O moarte

FULGUIALA s. (MET.) fulguire, fulguit. (Munt. si Olt.) praseau. (A tras o ~.)

FULGUIRE s. (MET.) fulguiala, fulguit, (Munt. si Olt.) praseau. (A/ara cade o ~ usoara.)

FULGUIT s. (MET.) fulguiala, fulguire, ■(Munt si Olt.) praseau. (A inceput o ploaie amestecata cu ~ )

iulie s. v. NARCISA.

1 ULMICOTÓN s. (CHIM.) trinitrocelu-loza.

FULMINANT adj., s. detonant, explozibil, exploziv. (Un ~ puternic.)

fiiitúc s. v. PERNITA. PERNUTA. PUI. PUISOR. PUIUT.

iulíuiála s. v. BURAJ. BURARE.

FUMA vb. (pop.) a bea, a suge, (Maram.) a (iuhani, (fam.) a pufai, a pufni, a trage. (~ tigari tari.)

fumár s. v. CAMPADURA. CAMIN. COS. HORN.

fumat adj. v. ARHICUNOSCUT. BANAL. DEMODAT. DEPASIT. DESUET. INVECHIT. PERIMAT. STIUT. VECHI.

FUMARÁIE s. fumarie, (reg.) fumareáta, fumegai.

fumareáta s. v. FUMARÁIE. FUMARIE.

fumaríca s. v. FUMÁRITA.

fumarlca-basicoása s. v. FIEREA PAMAN TULUI. POTROACA. TINTAURA.

FUMARÍE s. fumaraie, (reg.) fumareáta, fumegai.

FUMARÍTs. (IST.) (inv.) ajutorinta. (~ era o dare ce se percepea pe casa fiecarui contri­buabil.)

FUMARÍTA s. (BOT.; Fumaria officinatis) (reg.) fumaríca, seítereá, fumul pamantului, iarba-de.-cúrca.

FUMATOR s. (Transilv.) pipás. (E un mare ~.)

FUMEGA vb. (inv.) a afuma. (Soba ~.)

fumegai s._ v. FUMARAIE. FUMARIE.

fuinul-paraantului s. v. FUMARÍTA.

fiímur adj. v. CENUSIU. FUMURIU GRI. PLUMBURIU. SUR.

fumuri s. pi. v. IFOSE. PRETENTII.

FUMURÍU adj. 1. cenusiu, gri, plumburiu, sur, (rar) prafuriu, (pop.( sein, sorecíu, (reg.) siv, (Munt. fúmur, (inv.) plumbíu, singepíu, (turcism inv.( bozafér. (Zarea ~.) . bruma-riu, (rar) brumat, (reg.) moroján. (De culoare ~.)

fumurós adj. v. FUDUL. GRANDOMAN. INFATUAT. INCREZUT. INFUMURAT. IN GAMFAT. MEGALOMAN. MANDRU. ORGO­LIOS. SEMET. TRUFAS. TANTOS. VANI­TOS.

FUNCTOR s. (LOG.) operator logic.

FUNCTIE s. 1. post, serviciu, slujba, (inv. si reg.) poslusánie, (reg.) servit, (prin Mold.) breasla, (inv.) cin, huzmét, mansúp, (inv., in Transilv.) tistíe, tisturíe. (Avea o ~ modesta.) . grad, rang, (inv.) ridicare. (Are ~ de direc­tor.) 3. rol, sarcina. (Ce ~ indeplineste aceasta piesa in ansamblu?) . destinatie, scop, (inv.) savirsíre, savar.sít. (Ce ~ va avea aceasta constructie?) 5. (MAT.) aplicatie.

FUNCTIONA vb. 1. a lucra, a servi, a sluji, (inv.) a poslusi. (~ ca laboranta de 10 ani.) . (rar) a fiinta. (~ un birou special de infor­matii.) . a lucra. (Uzina ~ cu intreaga capa­citate.) 4. a merge, a umbla. (Ceasornicul, motorul ~.)

FUNCTIONAR s. slujbas, (iesit din uz) amploiat, (inv.) madular. (~ la o intreprin­dere. )

FUNCTIONARE s. mers. (~ anui cea­sornic.)

FUND s. 1. dos. (intoarce vasul cu ~ In sus.) . tocator, (pop.) cirpatór, (reg.) toca-nitór. (~ de cuine, de ceapa.) 3. (pop.) cirptór, (reg.) másá, (Transilv. si Maram.) tabla. (~ de mamaliga.) í. corlirla, (pop.) infunda-toáre, scáríla, tárga, (reg.) scaríga, (.Mold. si Bucov.) chélua, (Transilv. si Ban.) sirégla, (Olt. si Munt.) susléle. (~ la car, la caruta

ori la sanie.) 5 dos, spate. (In ~ curtii.) 6 adanc, adancime, afund, maruntaie (pi.), profunzime, strafund, (reg ) afundís, afunzíme, (fig.) báiere (pi.), (inv fig.) mate (pi ). (In ~ pamlntului.) adanc, adancime, afund, profunzime, strafund. (Din ~ tacului.) 8 (ANAT.) dos, popou, sezut, (rar) posterior, (pop.) cur (fam.) pópsi, (eufemistic) pardon.

fund s. v TUR

FUNDA vb. a constitui, a crea, a ctitori, a institui, a infiinta, a intemeia, a organiza, (astazi rar) a statornici, (inv.) a sadi, a stabili, a statori, a temeli, (grecism inv.) a sistisi, (fig.) a urzi (A ~ un asezamlnt, o societate eulturala.)

íundác s. v. ALEE. BODARLAU. CORCO-DEL. CUFUNDAR FUNDATURA IN­TRARE

f undac-máre s. v BODARLAU. CUFUNDAC. CUFUNDAR.

FUNDAL s. 1 fond (~ al unui tablou.) 2 orizont (~ in teatru.)

FUNDAMENT s 1 baza, fundatie, temelie, (rar) substrúctie, (prin Munt.) arca, (inv.) radacina, temei (~ unei constructii.) (TIPOGR.) (rar) zátbret baza, principiu, lemei (Materia ca ~ al existentei.) . baza, esenta, temei, temelie, (inv.) cap (~ teoriei gale.)

FUNDAMENTA vb 1 a se baza, a se bizui, • conta, a se increde, a se intemeia, a se sprijini, (inv. si reg ) a se nadai, (inv ) a se aseza, a se incredinta, a se incumeta, a nadajdui, a se semeti, a se starui, (fig ) a miza, a se rezema. (Teoria lui se ~ pe . ) 2. a stabili. (A ~ coordonatele unei noi teorii.)

FUNDAMENTAL adj, adanc, capital, con­siderabil, crucial, decisiv, esential, hotarator, important, insemnat, organic, primordial, pro­fund, radical, serios, structural, substantial, vital, (livr.) cardinal, major, nodal, (rar) temeinic (Prefaceri ~.)

FUNDAMENTARE s. stabilire. (~ coor­donatelor unei teorii.)

FUNDAMENTAT adj. indreptatit, inte­meiat, just, justificat, legitim, logic, motivat, serios, temeinic, (livr.) indrituit, (::g.) bine cuvantát. (Are obiectii ~ ; o scuza ~.)

FUNDARE s. 1. constituire, creare, insti­tuire, infiintare, intemeiere, organizare, (astazi rar) statornicire. (~ corpului graniceresc.) intemeiere, zidire. (~ Romei.)

FUNDAS s. (SPORT) aparator, (iesit ain uz) bec. (~ la fotbal.)

FUNDATIE s. 1. baza, fundament, temelie, (rar) substrúctie, (prin Munt.) arca, (inv.) radacina, temei. (~ unei constructii.) 2. ase zamant, (iesit din uz) stabiliment, (inv ) ase­zare, tocmeala. (O ~ culturala.)

FUNDATURA s. alee, intrare, (reg.) fundác, (inv ) impas

FUNDUC s (inv ) funduclíu. (~ era o moneda turceasca de aur.) funduclíu s v FUNDUC FUNEBRU adj. 1 funerar, mortuar (Cor­tegiu ~ ) 2. mormantal, sepulcral (Cu un

glas ~ 3 jalnic, lugubru, macabru, sinistru, sumbru (O atmosfera ~ )

FUNERAR adj 1 funebru, mortuar. (Corte­giu ~ ) (livr.) sepulcral, (rar) mormantal, mormantós, tumular. (Piatra ~.)

FUNEST adj. . catastrofal, dezastruos, fatal, nefericit, nenorocit, tragic. (Un dezno-damtnt ~.) fatal, nefast, sinistru, sumbru, (pop.) pocit. (O presimtire ~.) FUNGI s. pi. (BOT.) ciuperca, (pop) burete. FUNICULÁR s. (priii Maram.) stric. FUNIE s 1. franghie, (pop.) streang, (Ban., Transilv. si Olt.) paiván, (Transilv si Maram.) spárga, (Ban., Transilv. si Bucov.) stric, (inv.) áta, (arg.) tau. (A legat vila cu o ~ ) . cununa. (O ~ de ceapa sau de usturoi.) funie s v. CURPEN. VREJ. funigel s. v. PADUCEL. FUNÍNGINE s. (rar) zgura, (reg.) scrum, steregíe, (Munt.) negreala, (Mold si Transilv.) sája. (~ formata pe hornuri.) FUNT s livra. (Un ~ de grau.) iuntuí vb v. SECHESTRA. fur s. v. BANDIT HOT PUNGAS. TAL-HAR.

FURA vb. 1. a lua, a sustrage, (rar) a hoti, (reg.) a suchea, a suchiri, (prin Transilv ) a ciusdi, (prin Bucov ) a harsni, (Mold.) a pasii, (Transilv ) a pili, (inv si fam ) a sfeterisi, (inv in Transilv.) a spiíui, (fam ) a ciordi, a subtiliza, a sparli, a sterge, a sterpeli, (arg.) a mangli, a panghi, a sucari, a suti. (A ~ un stilou.) 2. a prada. (L au ~ hotii.) 3. a pun­gasi, (pop.) a pungui, (inv.) a pungi (Umbla sa-l ~ ) a-si insusi, a sustrage, (fam.) a sterpeli, (arg.) a furgasi, a furlua. (A ~ un bun strain.) 5 a rapi (Isi ~ logodnica.) fura vb v FOFILA. FURISA. STRECURA FURAJ s nutret, (inv. si pop.) stransúra, (reg ) nutriment, zahereá (~ pentru viie.) FURAT s furatura, furt, hotie, pungaseala, pungasie, (livr.) rapt, (pop. si fam ) hotomaníc, (pop ) talharíe, (reg.) robalíe, (inv. si fam.) sfeteriseála, sfeterisire, (inv.) talharasúg, talha ríre, talharság, talhuság, (grecism inv ) sfeteris-mós, (fam.) ciordeala, cotcarie, sterpeleála, sterpelíre, (arg.) mangleala, suteála.

furator s v BANDIT HOT PUNGAS. TALHAR

FURATURA s furat, furt, hotie, punga­seala, pungasie, (livr.) rapt, (pop. si fam.) hotomaníe, (pop.) talhae, (reg ) robalíe, (inv. si fam ) sfeteriseála, sfeterisire, (inv.) talhara­súg, talharíre, talharság, talhug, (grecism inv.) sfeterismós, (fam.) ciordeala, cotcarie, sterpeleála, sterpelíre, (arg.) mangleala, suteála. furca-drúmului s. v. INTERSECTIE. IN­CRUCISARE. INTRETAIERE RASCRUCE. RASPANTIE.

FURCA s. 1 (inv.) ostie. (Drac reprezentat cu ~ in mina.) (Transilv.) geárman, han-taríg. (~ la ftnttna.)3. (TEHN.) brat, mana, stalp, (reg.) ciocán, cújba. (~ la razboiul de tesut.) (TEHN.) pisc, (reg.) carlíg, grui, popartác (~ la car.) 5 (ANAT.) fwca-piep-tului = (pop ) lingureá, linguríca, (reg.) lingura-piéptului. 6 (prin Mold. si Transilv.) cujéica.

í~ de iors.) (pop.) furcaríe (Sezatoarea ia care se toarce se numeste ~.) furca s. v. OSTIE.

íiirearíe s. v. CLACA. FURCA. SEZA­TOARE.

furci s. pi. v SPlNZURATOARE. rURCÓI s. (Mold.) ciolpau. (~ pentru ridicat snopii.)

FURCULITA s. (Transilv.) furcúta. (~ pentru mlncat.) (TEHN.) gemanare, (reg.) ciorobaríta, Iísita. (~ la car.) (TEHN.) (res.) pieptene. (~ pentru tesaturi groase.) furculite s. pi v. LISITE. furcúta s. v. FURCULITA, furgasívb. v. FURA. INSUSI. SUSTRAGE. FURIBUND adj. (livr.) rabiát, (fig.) turbat. (Un om ~/ o iesire ~.)

FURIE s. inversunare, manie, (rar) infur ére, (pop. si fam.) naduf, (pop.) indracire, nabadai (pl.i, obida, otareála, otarfre, (inv. si reg.) scfrba, (reg.) navarlíi (pi ), pandalíi (pi.), (inv.) toana, (fig.) turbare. (Un om plin de ~.) furie s. v. COPIL. FURIER s. CMIL.) (inv.) tafngíu. FURIOS adj. indarjit, infuriat, Intaratat, inversunat, maniat, manios, pornit, (livr ) ob­stinat, (pop.) indracit, nabadaios, otarft, (inv r,l reg.) scarbít, (reg.) navarliós, (inv., In Tran-si'.v) firétie, (fam.) burzuluit, zborsit, (fig.) turbat. (Un om ~ ) violent, (fig.) turbat. (O iesire ~.)

FURÍS adj., adv. adj. ascuns, ferit, furisat, (0 sarutare ~ ) adv. hoteste, tiptil, (rar) aotís. (Se strecoara ~ )

FURISA vb. 1. a se fofila, a se strecura, (inv. si reg.) a se sterge, (Transilv.) a se fastica, (Moid. si Bucov.) a se supuri, (inv.) a se fura, ;íig.) a se prelinge. (5-a ~ neobservat afara.) 2. a se strecura, (rar) a se prefira. (Lumina se ~ printre arbori.)

FURISÁRE s. fofilare, strecurare. (~ lai a'i'i camera.)

FURISAT adj. ascuns, ferit, furis. (O saru­tare ~ )

furlandisí vb v FALI. FUDULI. GRO­ZAVI. INFATUA. IMPAUNA. INFUMURA. INGAMFA. LAUDA. MANDRI. SEMETI. furluávb. v. FURA. INSUSI. SUSTRAGE. FURNAL s. (IND.) cuptor inalt. FURNICA vb. l a se. agita, a colcai, a (se) foi, a forfoti, a se frarnanta, a misui, a misuna, i roi, a viermui, (pop.) a bajbii, (inv. si reg.) ,i jimi, (reg.) a fojgai, a vasca, (prin Transilv.) a sovarca, (Olt.) a se varzui, (Ban.) a vermeti, fam.) a se fi[ii, a se vanzoli. (Lumea ~ pe strazi.) (reg.) a infurnica (Il ~ pielea.) FURNICAR s. 1 musuroi. (Un ~ de furnici.) 1. (ORNIT.; Merops apiasler) albinárel, prigo­rie, viespar, (reg.) albinár, albinei, ploiér, ploiéste, ploiéte, prigoreán, viespárita, ciuma-albín«Ioi, iupul-albínelor, (inv.) meróp.

FURNICARE s. agitatie, animatie, colcaiala, foiala, foire, forfota, forfoteala, framantare, miscare, misuiala, misunare, roiala, viermuiala, viermuire, (reg.) fojgaiála, vanzoála, (fam.) íataiála, fataíre, fitaít, vanzoleála. (Pe bulevarde era o ~ de nedescris.)

FURNICA ALBA s. (ENTOM.; Isopleraf . termita.

FURNICATURA s. (MED.) parestezie. furnicél s. v. ABCES FURUNCUL PJL-DUCEL.

FURNIZA vb. 1. a achizitiona, a livra, a procura, (inv.) a teslimarisi, a teslimatisi. (A ~ cuiva o marfa.) . a da, a oferi, a pro­cura. (A ~ cuiva datele necesare.)

FURNIZARE s. livrare, procurare, (inv. teslimarisíre, teslimatisíre, (turcism inv.) teslíns, teslimát. (~ la timp a materiei prime.) furori s. pi. v. SENZATIE. VALVA. FUROU s. camasa, combinezon (~ de matase naturala.)

FURT s. 1. furat, furatura, hotie, punga-seala, pungasie, (livr.) rapt, (pop. si fam.) hoto-manie, (pop ) talharíe, (reg.) robalíe, (inv. fi fam.1 sfeteriseála, sfeterisire, (inv.) talharasúg, talharire, talharság, talhuság, (grecism InT.) sfeterismós, (fam.) ciordeala, cotcarie, sterpe-leáaa, sterpelíre, (arg.) mangleala, suteála. sus­tragere, (rar) sustráctie, (fam.) subtilizáre, sterpelíre.

FURTISAG s. (fam.) gainarie. FURTUN s. (prin Transilv.) sloag, (iny ) tulúmbi (~ de apa )

FURTUNÁR s. (ORNIT.; Pufflnuspufftnm iielkouan) pasarea-furtunii, (rar) pasarea-vije-líei.

furtunátlc adj. v. FURTUNOS VIFOROS. VIJELIOS.

FURTUNA s. (MET.) vifor, vijelie, (pop.) vlntoása, (reg.) vantoáie, (prin Ban.) vicodól, (prin Bucov.) vantaráie, (inv ) bura, tempest te, tempesta, (latinism inv ) procéla (Afara s-a dezlantuit ~.)

FURTUNOS adj., adv. 1. adj. viforos, vije­lios, (rar) viforátic, (pop.) viforat, (reg ) vifórnlo, vintós, vanturós, (inv.) furtunátic, tempestuós (Timp ~.) 2 adj. debordant, dezlantuit, im­petuos, navalnic, nestapanit, nestavilit, tumul­tuos. (Danseaza, actioneaza etc.lnlr-un ritm ~.# adj. aprig, impetuos, impulsiv, iute, inflaca­rat, infocat, navalnic, nedomolit, nepotolit, nestapanit, nestavilit, salbatic, tumultuos, vehe­ment, violent, (fig.) aprins, viforos, vijelios, vulcanic, (Temperament ~.) . adv. valvartej, vijelios. (Osiile veneau ~.)

FURUNCUL s. (MED.) (pop.) buboi, (reg.) furnicél, (prin Transilv.) paisae.

FUS s. (TEHN.) arbore. (~ la un meca­nism.) ax, osie. (~ este un organ de masina, t grindei, osie, (reg.) osiác, (prin Munt.) pris-nél. (~ la axul rotii de la moara de apa.) 4 (reg.) ciocan, cloeiúmb, osiác, pociúmb, pop, starcióg. (~ la vlrtetnita.) 5 (reg.) huludét, iemnús, surcel (~ la suveica.)

fus s. v. FUSAR. FUSAR MARE. PIE­TRAR. SPETEAZA.

FUSÁR s. (IHT.)Í. (Aspro streber) (reg ) fus, rip, sulár, sula. fusar mare (Aspro aia-gel) pietrar, (reg.) fus, rip, sula, peste-dft-piátra, pestele-tigánului

FUSCÉL s. (TEHN.) 1 spita, treapta, (reg.) cui, prétca, stinghie (~ al unei scari de Ierna. D

. vergea, (reg.) joarda. (~ la razboiul de te­sut.) . (prin Transilv.) sistoáre. (~ la loitre.)

fuscél s. v. BATA. ' CIOMAG. COTOC. FOFEAZA. MACIUCA.

fusta-raiidulii s. v. BULBUC.

fustás s. v. LANCIER. SULITAS.

FUSTA s. foi (pi.), (livr.) jupa, (pop.) poale (pi.), (inv. si reg.) rochie, (reg.) spínta. (Poarta ~ si bluza.)

fusta s. v. FEMEIE.

fustei s. v. SPETEAZA.

FUSTISOÁRA s. fustita, fustulita.

FUSTÍTA s. fustisoara, fustulita.

FUSTULÍTA s. fustisoara, fustita.

fusui salbálec s. v. GOGOASA. PAPALAU.

fúste s. v. BATA. CIOMAG. LANCE. MACIUCA. SULITA.

futil adj. v. FLUSTURATIC. FLUTURA-TIC. FRIVOL. NESERIOS. USURATIC. VAN-

TURATIC. ZVANTURAT. ZVANTURATIC.

futilitate s. v. FRIVOLITATE NESERIO­ZITATE. USURATATE.

FUTUROLÓG s. viitorist, viitorolog.

FUTUROLOGÍE s. viitorologie. stiinta viito­rului.

FUZÉN s. (GEOL.) fuzit. (~ este component al carbunelui.)

FUZAT s. (GEOL.) fuzen. (~ se paseste In carbune.)

FUZIONA vb. a se contopi, a se uni. (iJoua partide politice care ~.)

FUZIONARE s. contopire, fuziune, unire. (~ unor organizatii.)

FUZIUNE s. 1. contopire, fuzionare, unire. (~ unor partide.) (FIZ.) topire. (Punct de ~.)






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2478
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site