Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


Basmul

Literatura romana

+ Font mai mare | - Font mai mic



Basmul

Definirea    basmului ilustreaza complexitatea valorica a acestuia, larga lui raspandire si receptare :

« Specie a genului epic, naratiune in proza indeosebi si mai putin in versuri, in cuprinsul careia, cu ajutorul unor mijloace traditionale, se povestesc intamplari fantastice, puse pe seama unor personaje sau forte supranaturale, din domeniul irealului. »




Teme si motive –Tema generala a basmului este lupta dintre bine si rau, concretizata insa diferit , ca lupta intre dreptate si nedreptate, adevar si minciuna, curaj si lasitate, bunatate si rautate, harnicie si lene, generozitate si egoism, etc.

Specia basmului este prezenta in literatura populara si cea culta , din timpuri foarte vechi si pana astazi in opere de o valoare exceptionala.Amintim doar cateva nume ale celor mai remarcabili culegatori de basme din folclor ;

I-Culegatori romani :Petre Ispirescu ;I.P.Reteganul ; Gh.Dem.Teodorescu ; Ovidiu Barlea

II-Culegatori si creatori :

1)in literatura romana :I.Creanga ;Mihai Eminescu ;I.Slavici ;Al.Vlahuta ; Barbu St.Delavrancea ;M.Sadoveanu ; V.Eftimiu ; I.C.Vissarion ;

2)In literatura universala :Ch.Perrault ;Fratii Grimm ;H.Cr.Anderssen ;A.de Saint-Exupery.

Dintre motivele frecvent intalnite in basme s-ar putea enumera :

-existenta umana limitata in timp (Tinerete fara batranete si viata fara de moarte);

-paternitatea (Fat-Frumos)

-mama vitrega( Fata babei si fata mosneagului de I.Creanga;Alba ca Zapada de Fratii Grimm;Cenusereasa de Ch.Perrault);

-eliberarea astrelor (Dragan Cenusa)

-eliberarea unor fiinte neajutorate (Mazaran Vasilica)

-implinirea unui legamant , a unei meniri (Ursitorile, Frumoasa cea adormita de Fratiii Grimm)

-iubirea (Cerbuletul, Fata din Dafin).

Temele au circulatie larga contopindu-se in cadrul aceeluiasi basm , fenomenul numindu-se contaminatie.

Basmele au ramas de-a lungul timpului operele cele mai indragite de copii, incepand din primii ani ai copilariei si pana aproape de adolescenta. Mai intai ascultandu-le si mai tarziu prin lectura lor, copiii isi insusesc din basme comoara nepretuita a intelepciunii populare. Producand o impresie puternica asupra imaginatiei si sensibilitatii copiilor , prin morala lor pozitiva si usor de receptionat, povestile au o deosebita valoare educativa. In basme, desi caracterul dominant este fantasticul, totusi motivele de inspiratie au fost aspectele vietii. Tema basmelor este lupta dintre bine si rau, care se termina totdeauna cu victoria binelui. Afirmand victoria binelui asupra raului, basmele infatiseaza plastic cele mai frumoase insusiri ale popurului.

Basmul popular creeaza o atmosfera de optimism. Poporul a crezut intotdeauna intr-un viitor mai bun. Subiectele basmelor sunt foarte variate, atat prin diversitatea peripetiilor infatisate cat si prin complexitatea aspectelor de viata din care se inspira.

In basmele diferitelor popoare se gasesc subiecte sau personaje asemanatoare, fapt care dovedeste apropierea spirituala a popoarelor.

Personajele basmelor sunt grupate pentru a putea ilustra tema generala a basmului, lupta dintre bine si rau. Unele reprezinta fortele binelui si altele fortele raului. In jurul lor se grupeaza si celelalte personaje secundare, care ajuta la dezvoltarea actiunii si la deznodamantul basmului, victoria binelui.

Eroul pozitiv al basmului este in majoritatea cazurilor Fat-Frumos, pe care il gasim sub denumiri diferite, dar avand intotdeauna aceleasi calitati. El este de obicei un om puternic, viteaz si hotarat, perseverent in realizarea telului sau. El nu reuseste numai datorita fortei fizice si vitejiei, ci si datorita istetimii, prezentei de spirit si curajului sau.

Eroul pozitiv este adesea fiu de oameni saraci. Cand este fiu de imparat, intruchipeaza calitatile pretuite de popor si niciodata pe acelea pe care poporul le atribuie reprezentantilor claselor dominante. Uneori, la inceputul basmului, eroul principal e prezentat chipes, stralucind de frumusesi plin de voiosie. Alteori apare lipsit de stralucir, este o figura neinsemnata, pe care ceilalati frati mai mari il considera inferior. In realitate , el este numai lipsit de experienta vietii. In desfasurarea actiunii basmului, el reuseste sa-si puna in evidenta calitatile sale deosebite, dovedind ca nu e prost si nici naiv.

Fata de fratii ai considerati mai destepti, dar care in realitate sunt sireti si invidiosi, hrapareti si egoisti, al treeilea dintre frati se deosebeste prin umanism, cinste, curaj, indemanare, iscusinta. O alta caracteristica a eroului principal din basme este mila lui fata de vietuitoare, care la randul lor invinga toate greutatile si sa iasa biruitor din toate incurcaturile.

Eroina basmelor este de obicei Ileana Cosanzeana, uneori poarta alt nume, alteori n-are nume fiind una din cele trei fete de imparat sau fata din popor, care este salvata de Fat Frumos din robia zmeului sau a vreunei vrajitoare.

Il pretuieste pe Fat-Frumos pentru curajul si istetimea lui, il ajuta in lupta cu Zmeul si Muma – Padurii si pana la urma devine sotia lui. Eroii basmului sunt ajutati in lupta lor pentru victoaria binelui de diferite personaje cu insusiri supranaturale , create de fantezia poporului. Adeseori, Fat –Frumos este ajutat de diferite vietuitoare din lumea animalelor. Prietenul si sfatuitorul sau in toate imprejurarile este calul nazdravan, care-si insoteste stapanul tot timpul . Alaturi de el, calul nazdravan joaca un rol important . Fara cal, faptele eroice ale eroului nu s-ar putea realiza. Eroul principal are nenumarati prieteni, care apar in basm cu puteri supranaturale, care se leaga frati de cruce cu eroul principal. Dar

Fat –Frumos nu are numai prieteni. El are si dusmani numerosi. Ca simbol al binelui el are de infruntat reprezentantii raului, cu care lupta si-i invinge fie prin forta si curaj, fie prin iscusinta si istetime.

Printre dusmanii eroului pozitiv apar mai intai oamenii. In unele basme il dusmanesc chiar fratii mai mari, care-l invidiaza pentru faptele sale de vitejie. Dusmanii eroinei basmului sunt uneori surorile sale sau mama vitrega, care o dusmaneste pentru frumusetea ei.



Personajele negative sunt unele fiinte monstruoase cu puteri supranaturale : Zmeul, balaurul, Baba-Cloanta, Muma-Padurii.

In genere in peripetiile care constituie subiectul basmului , personajele se grupeaza la doi poli :

de o parte eroul principal, ajutat de o serie de personaje cu caractere mai mult sau mai putin fantastice, care lupta si inving fortele raului ;

de alta parte dusmanii eroului principal :zmei, balauri sau altele simbolizand fortele neinvinse ale naturii sau pe asupritorii din viata sociala.

Compozitia basmelor are cateva caractere specifice. Basmele se caracterizeaza prin formulele traditionale care apar in introducere in cursul desfasurarii actiunii si in incheiere.

Formula introductiva “A fost odata ca niciodata” situeaza actiunea intr-un timp nehotarat, vag si nu precizeaza locul unde se petrec faptele din poveste.

In cuprinsul basmului se intersecteaza formule traditionale, care arata un nou moment al actiunii, o noua peripetie : « Un taciune si-un carbune, spune poveste, spune »

Uneori formula traditionala ilustreaza calea lunga pe care trebuie s-o strabata eroul : « Si mersera cu totii, mersera ca si cuvantul din poveste, inainte mult mai este. »

Alteori formula traditionala scoate in relief greutatea unei lupte : « Se luptara, se luptara, zi de vara pana-n seara ».

O caracteristica a dezvoltarii subiectului basmului este repetitia, de obicei intreita, eroul lupta cu trei balauri sau trece prin trei imparatii ori prin trei paduri : una de arama, una de argint si a treia de aur.

In basm apar de cele mai multe ori trei frati, trei vulturi, trei peripetii.

Incheierea basmului se face de obicei printr-o formula traditionala, hazlie care are rostul de a readuce pe ascultatori din lumea fantasticului in lumea realitatii.

« Eram si eu pa-acolo si la masa imparateasca,

Caram mereu la vatra lemne cu frigarea,

Duceam eu la masa, glume cu caldarea. »

Basmul este pretios ca pne intr-o lumina vie ce e bine si ce e rau, ajutandu-l pe copil sa-si insuseasca aceste reprezentari morale.Din faptele eroilor pozitivi, copiii invata sa fie curajosi, perseverenti si hotarati, modesti si harnici, cinstiti si drepti, prieteni adevarati.Ele contribuie la dezvoltarea imaginatiei creatoare a copiilor si la intelegerea frumosului.

Basmul este valoros atat pentru educarea artistica a copilului cat si pentru dezvoltarea limbajului.

Admirand intreaga comoara de intelepciune pe care o cuprind basmele, copiii invata sa pretuiasca poporul pentru inaltele si deosebitele sale calitati.

Fat-Frumos e nascut in chip miraculos din lacrima unai icoane vechi.El era « un fecior alb ca spuma laptelui, cu parul balai ca razele lunii ».Ajungand mare , pleaca sa se bata cu ostile imparatului cu care tatal sau se luptase ani in sir. El este simbolul frumusetii fizice si al perfectiunii morale. Fat-Frumos Intruchipeaza pe omul din popor ;cinstit,drept,curajos,voinic, dornic de a face bine, credincios dragostei si prieteniei, perseverent si hotarat.

Instructurarea subiectului basmului sunt intalnite numere miraculoase ;3,7 :

3-travestiri ale mamei vitrege

-incercari de a o omori pe Alba ca Zapada

-vietati ale padurii (o buha, un corb, o hulubita)

-feciori ai imparatului

-luptele (cu Muma –padurii ;cu baba ; cu Genarul)

7-necazurile incep la 7 ani

-pitici

-obiecte din casuta piticilor

-muntii dintre casuta piticilor si castel






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1446
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site