Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


GRIGORE ALEXANDRESCU - DREPTATEA LEULUI

Literatura romana

+ Font mai mare | - Font mai mic



GRIGORE ALEXANDRESCU DREPTATEA LEULUI

Context literar. Dreptatea leului este una din cele mai cunoscute fabule ale lui Grigore Alexandrescu. Fabula este o specie a genului epic, cultivata frecvent in clasicism, in ea fiind satirizate aspecte negative din societate. Personajele sunt animale, pasari sau obiecte.




in titlu apare un simbol consacrat al fortei si al puterii, Jeul', considerat regele animalelor. Raportand titlul la continutul fabulei, se ajunge la concluzia ca nu este vorba de dreptate corecta, logica, facuta

de cel mai puternic animal. Asadar, titlul este ironic si vizeaza „dreptatea' celui puternic.

Tema. Fabula surprinde un aspect din cadrul societatii: lupta pentru suprematie, discordia dintre oameni (popoare), cauzata de dorinta de a domina anumite pamanturi.

Subiectul

Leul a pornit un razboi impotriva regelui Pardos, motivul fiind „Un petec de campie/Sl un colt de padure, de tot nensemnator'. Lupta intre cele doua osti este cumplita, singurii care savarsesc fapte eroice sunt elefantul, bivolul si lupul,, alte animale sunt victime ale macelului: „un taur pe jumatate mancat', „un porc salbatec fara doua picioare', „vulpea se tavaleste, moare', iar ursul este „De doua coarne groase in inima patruns'.

Vazand ca lupta nu se sfarseste, Leul apeleaza la sfatul maimutei, „vestita vrajitoare', care crede ca este nevoie de o jertfa, si aceasta sa fie „acel ce in oaste e decat toti mai tare'.

Evident, Leul se sustrage, nu se mai considera cel mai puternic, pretextand ca sufera de o tuse. Tigrii si ursii declarara si ei ca puterea lor „E indestul de proasta'. La adunarea lighioanelor se afla si un iepure care venise sa-si dea si el cu parerea. Toti au ajuns la concluzia ca „El este cel mai tare'', drept urmare, cainii l-au prins si l-au sacrificat.

Morala, obligatorie in structura fabulei, demonstreaza „ca cei puternici oriunde au dreptate'.

Alegoria. Fabula este un text alegoric pentru ca in spatele animalelor se ascund oameni, caractere, defecte etc.

Leul reprezinta omul puternic, arogant, un stapan totalitar, dar las. El simbolizeaza genul de om care vrea sa aiba numai beneficii, iar cand trebuie sa se expuna sau sa se sacrifice pentru o cauza, da dovada de lasitate pentru ca spiritul de autoconservare este mai puternic. Nu face parte din categoria oamenilor curajosi, cu o constiinta nationala puternica.

Vulpea desemneaza pe omul slugarnic, viclean, versatil. Replica sa este relevanta pentru ceea ce este, simte si gandeste: „inaltimea ta esti / Oricat de slab poftesti!', demonstrand acordul sau, solidaritatea sa cu lasitatea stapanului.



[epurele este omul obisnuit, cinstit, corect, care este victima celor puternici. Iepurele ii reprezinta si pe cei care poarta greul razboiului, care mor, pentru ca altii au initiat luptele pentru a-si indeplini niste interese odioase, meschine.

Analiza stilistica

Unul dintre modurile de expunere ale fabulei este naratiunea, care reflecta modul cum a facut dreptate leul, sacrificand sarmanul iepure.

Este folosit si dialogul intre Leu si vulpe, sau cu tigrii si ursii. Apare

si descrierea care prezinta victimele razboiului: taurul, porcul, o vulpe.

Nivelul vocabularului. Sunt prezente elemente lexicale specifice secolului al XIX-lea, percepute azi ca arhaisme: prigonire, oaste, nensemnator si, pe langa acestea, apar cuvinte populare care realizeaza un limbaj familiar, accesibil receptarii: izbanda, ici, se tavaleste, jale, ispraveste, sarmanul.

Nivelul figurilor de stil. Frecvente sunt epitetele care fixeaza insusiri, defecte, creeaza imagini: galcevire mare, mic folos, Elefantul nasos, bivolul peptos, viteazul urs, vestita vrajitoare, biruinta usoara.

Grozaviile luptei sunt sugerate de o expresie metaforica: „Fiescare tulpina era plina de sange''.

Apare si interogatia retorica in morala fabulei:

,, Se afla vreo tara, unde l-asa-ntamplare

Sa se jertfeasca leul'.''

Receptare critica

„Cateva fabule sunt adevarate capodopere si ar fi meritat sa fie cunoscute lumii precum sunt La Cigale et La Fourmi, Le Loup et l'Agneau, Le Corbeanu et le Renard si atatea ale lui La Fontaine. Daca, la fabulistul francez, observam uneori politetea secolului si lumii sale, Alexandrescu e mai direct si ironia lui mai mordanta. Comparand Dreptatea leului cu Les Animaux malades de la peste, vedem ca, pe langa transformarea ciumei intr-un razboi (tot asa de devastator), flateria vulpeasca devine mai putin perfida, mai dispretuitoare.'

(Nicolae Manolescu, Poeti romantici) (L.C.N.)






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 19202
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site