Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


Mihail Sadoveanu: Lumea Baltagului - individualizeaza romanul sadovenian

Literatura romana

+ Font mai mare | - Font mai mic



Mihail Sadoveanu:

Lumea Baltagului




Criticii literari au considerat acest roman o parafraza moderna a baladei populare Miorita. Intr-adevar romancierul a pornit de la cunoscuta balada populara romaneasca, pe care l-a apreciat ca cea mai nobila manifestare spirituala a neamului nostru.

Mihail Sadoveanu a mai folosit elemente din alte doua balade populare romanesti Dolca si Salga. Dupa propria marturisire a autorului, la baza romanului sta si un fapt real: oprindu-se la un han, a auzit o discutie dintre doi jandarmi despre uciderea unui cioban si despre posibilii faptasi. Mihail Sadoveanu a sintetizat aceste elemente si a elaborat o constructie epica, riguroasa, plasand in centru o psihologie feminina complexa. Din balada a retinut ideea conflictuala: doi ciobani se inteleg sa-l omoare pe al treilea pentru a-i lua oile.

Distanta de la balada populara la roman este mare, trecand prin talentul, imaginatia, patrunzatoarea observatie sicuala si psihologica a romancierului. Mihail Sadoveanu inlatura descrierea si pune accentul pe actiune si pe psihologie.

Fata de resemnarea ciobanului moldovean, Mihail Sadoveanu creeaza o psihologie feminina, iesita din comun, prin setea sa de dreptate si de adevar.

In fond romanul poate fi considerat o continuare a baladei populare. Prin umanismul sau profund, prin valorile etice pe care le propune, Baltagul este o capodopera a creatiei sadoveniene, dar si o remarcabila creatie a literaturii romane moderne.

Firul epic central il reprezinta incercarea Vitoriei Lipan de a descoperi si de a pedepsi pe ucigasii sotului sau. Drumul ei este urmarit pe fundalul unei comunitati specifice, aceea a oamenilor de la munte cu legile, datinile, obiceiurile lor specifice. Astfel alaturi de psihologia complexa si compicata a Vitoriei Lipan, romanul se constituie intr-o monografie a satului moldovean.

Existenta Vitoriei Lipan se desfasoara pe fundalul unei existente pastorale de specific national, cu asezari sociale, economice si cu deprinderi specifice oierilor. Spatiul romanului este mioritic, cuprinzand asezarile oierilor din partea dinspre munte a Moldovei.

Existenta pastoreasca este urmarita mai ales prin familia Vitoriei Lipan.

Monografia satului: descrierea satului, a caselor, a ocupatiilor, conservatorismul, psihologia oamenilor de la munte, credinte, superstitii, calendar, obiceiuri (botez, nunta, inmormantare)

Randuielile gospodaresti sunt dupa datina: barbatul cu oile, femeia cu problemele casei. Casa are ograda cu adapost pentru vite fiind construita cu toate cele de trebuinta: iei de miel in pod, faina de porumb si lemne adusa de la camp in desagi. Satul are ulicioare lungi si cotite cu carari printre gradini, are crasma si biserica.

In sat viata se desfasoara calendaristic intre plecarea turmelor la pasunta si intoarcerea lor la iernatic. Vremea este inteleasa dupa semne. In viata oierilor nimic nu iese din traditie. Obisnuinta, datina sunt singura lege. Oamenii nu stiu carte, ei se adreseaza preotului pentru citirea si scrierea scrisorilor si a actelor. Satul este izolat astfel incat oamenii abia au auzit de posta si de tren.

Mihail Sadoveanu evoca o lume arhaica, departe de binefacerile civilizatiei. Izolate de lumea din vai, randuri dupa randuri de generatii, in sute dupa sute de ani, se veselisera de cresterea zilei si inceputul anilor; toate urmai ca pe vremea lui Boerebista, craiul nostru cel demult; stapanii se schimbasera, limbile se prefacusera, dar randuielile omului si ale stihiilor staruisera; asa incat se cuvenea ca si copii sa-si aiba partea lor.

Oamenii sunt conservatori; cred in superstitii: vise semne. Astfel cand Vitoria Lipan si-a visat sotul, tecand calare peste o apa neagra cu spatele intors spre ea, si-a dat seama ca sotul ei a murit. Desi s-a schimbat calendarul, oamenii il urmeaza tot pe cel vechi. Vitoria Lipan tine post negru douasprezece vineri la rand si ii cere preotului sa faca slujba pentru sotul ei. Vitoria o cearta pe Minodora pentru ca vrea sa-si schimbe portul si pentru ca-i place dansul. Dupa randuiala ea ar trebui sa poarta camasa alba, catrinta neagra si parul impletit cununa.

Desi este convinsa, ca sotul ei a murit, Vitoria se duce la baba Maranda ca sa-i ghiceasca. Cere sfatul preotului si se adreseaza stapanii pamantesti, desi nu crede in eficienta acestora; Atunci de ce sa mai scriu jalba? Asa, ca sa fie.

In roman Mihail Sadoveanu insista mult asupra traditiilor si obiceiurilor legate de momentele importante ale vietii: botezul, nunta, sarbatori religioase, inormantarea.

La Borca, Vitoria Lipan asista la un botez: Vitoria a trebuit sa supuie, sa descalece, sa intre la lehuza si sa-i puie rodin sub perna un costei cu bucatele de zahar si pe fruntea crestinului celui nou o hartie de douazeci de lei. S-a inchinat cu paharul de bautura catra nanasi, a sarutat mana preotului Obiceiul locului era ca toata lumea sa participe la bucuria familiei. Vitoria pune rodin (dar) sub capul copilului (o punga cu bucatele de zahar) iar pe frunte o hartie de 20 de lei, apoi inchina paharul catre nanasi si saruta mana preotului.

Un alt eveniment surprins este nunta de la Cruci: La Cruci a dat de nunta. Fugeau saniile cu nuntasii pe gheata Bistritei. Mireasa si drustele cu capetele inflorite; nevestele numai in catrinti si bonditi. Barbatii impuscau cu pistoalele asupra brazilor, ca sa sperie si s-alunge mai degraba iarna. Cum au vazut oamenii straini pe drumul de sus, vorniceii au pus pinteni si le-au iesit inainte cu naframile de la urechile cailor falfaind. Au intins plosca s-au ridicat pistoalele. Ori beau in cinstea feciorului de imparat si a slavitei doamne mirese, ori ii omoara acolo pe loc.

Nunta s-a abatut catra drum. Vitoria a primit plosca si a facut frumoasa urare miresei.

Mireasa si drustele aveau capetele inflorite, nevestele earu imbracate in catrinta si bonditi, barbatii impuscau deasupra brazilor iar vorniceii ieseau inaintea srainilor cu plosca plina. Nuntasii coboara cu saniile pe gheata Bistritei. Vitoria oprimeste plosca si face o urare frumoasa mirilor.

Inmormantarea lui Nechifor Lipan este un bun prilej pentru a prezenta obiceiurile de la inmormantare specifice zonei: Mortul este pus intr-un car cu cetina, tras cu doi boi; carul este insotit de trei preoti, de trei barbati cu buciume si patru bocitoare. O batrana are sinuri de panza pentru datina podurilor. Ramasitele mortului sunt stropiti cu vin, iar peste groapa se arunca o gaina neagra. Dupa inmormantare se face praznic si apoi parastas la trei, noua si patruzeci de zile.

Mihail Sadoveanu este foarte atent si la psihologia si comportamentul moldovenilor: Locuitorii acestia de sub brad sunt niste fapturi de mirare. Iuti si nestatornici ca apele, ca vremea; rabdatori in suferinti, ca si-n ierni cumplite, fara griji in bucurii, ca si-n arsitile lor de cuptor, placandu-le dragostea, si betia, si datinile lor de la inceputul lumii, ferindu-se de alte neamuri si de oameni de la campie si venind la barlogul lor ca fiara de codru mai cu sama stau ei in fata soarelui c-o inima ca din el rupta: cel mai adesea se desmiarda si luceste de cantec, de prietenie.

Completare

PLAN LUCRU

Trasaturi generale care individualizeaza romanul sadovenian



Prin Baltagul intram in acea 'gura de rai' a scrisului sadovenian

Continuand proza rurala reprezentata pana la el de I.Slavici,B.Delavrancea si D.Zamfirescu , Sadoveanu este alaturi de Rebreanu , ctitor al romanului romanesc modern .Deosebita de proza rurala rebreriana,opera sadoveniana propune imaginea uni sat retras din fata civilizatiei banului , intr-o izolare naturala . Eroii sai sunt mai rar plugari ; sunt ciobani, pastori , padurari care pretuiesc mai intai barbatia , iscusinta si taria de caracter .

Baltagul este 'ilustrarea magnifica a fortei normelor etice in aceasta societate traditionala , iar reprezentarea mitica a intamplarii o da corespondenta cu Miorita'

Culme a creatiei sadoveniene , romanul Baltagul este epopee a vietzii pastoresti , un adevarat epos al miscarii poporului roman prin timp , cu obiceiuri , institutii si credinte .

Roman cu structura baladeasca , opera realizeaza o tulburatoare osmoza intre cotidian si mitic    , intre datele concret-istorice ale situatiilor si proiectia lor legendara

Opera este un roman polimorf , realist si simbolic in acelasi timp , monograf si social , cu intriga de roman politist

Aparitia si izvoarele romanului

Scris in numai 17 zile , romanul apare in 1930

Surse : trei balade populare

Salga (preia setea de dreptate a eroinei)

Dolca (prietenia om-animalul credincios)

Miorita (simbolul , structura epica , conflictul)

Baltagul o Miorita in dimensiuni mari G Calinescu

Constructzie epica

3 momente principale ; trei nuclee epice

asteptarea lui Nichifor Lipan

Cautarea lui Nichifor

Pedepsirea ucigasilor

Discursul epic este linear , in trepte , intr-o structura labirintica . Labirintul , cu drumurile sale serpuite reprezinta curgerea continua a vietzii spre Regatul Mortzii

In tesatura romanului sunt doua structuri:una epica si realista , alta simbolica si mitica



Caracterul monografic

Roman al lumii arhaice a pastorilor , care lupta pentru a-si pastra normele etice , opera incepe cu legenda populara care relateaza despre faptul ca 'Dumnezeu , dupa ce a alcatuit lumea a pus randuiala si semn fiecarui neam '

Legi nescrise guverneaza viatza acestor oameni , iar traditia nu admite nerespectarea lor . Prin disparitia lui Nichifor Lipan randuiala si legile nescrise au fost incalcate . De aceea vinovatii trebuie pedepsitizi .

In eposul sadoveniana natura se reflecta in om , semnele naturii sunt cunoscute si urmate(visul Vitoriei in care Nichifor apare calare cu spatele intors la ea , mergand spre asfintit ; cocosul da semn de plecare , etc)

Prezentarea unor obiceiuri,traditii si superstitii (Borca nunta , Cruci nunta ) In finalul operei se prezinta obiceiuri de la inmormantare , scena parastasului fiind punctul culminant al actiunii .

Atitudinea Vitoriei fata de fiica sa Minodora , care a a incercat sa se abata de la normele arhaice .

'Interesul operei sta in studiul civilizatiei pastorale' G Calinescu

Chipul Vitoriei Lipan

Tip reprezentativ pentru aceasta lume in care traditia si legile nescrise sunt respectate cu sfintenie . Mentalitatea sa este arhaica

Energia sa sufleteasca este mobilizata in numele dreptatii; legile nescrise ale demnitatii umane au fost incalcate .

Spirit justitiar , munteanca 'un Hamlet feminin'(G.Calinescu) , a organizat minutios calatoria pentru refacerea itinerariului lui Nichifor , pentru gasirea si pedepsirea ucigasilor . Cautarea sotului incepe din interior spre exterior .

Statornicia morala , luciditatea , stapanirea de sine si devotamentul ce o caracterizeaza au facut pe exegeti sa o asemene cu Antigona .

Celelalte personaje

Nichifor Lipan personaj absent in opera . El devine o prezenta printr-un act de sinteza , infaptuit de cei care l-au cunoscut . E un personaj redat da viata prin restituire . Este o emblema a lumii oierilor .

Gheorghita va strabate un drum initiatic , de cunoastere si de formare . Maturizarea lui se implineste in momentul cand manuieste baltagul impotriva asasinului tatalui sau . El trece de la starea de inocenta la experienta .

Elemente de arta literara

Opera este un epos , iar Sadoveanu un rapsod .

Asemenea lui Ion Creanga , Sadoveanu creeaza impresia ca nu scrie , ci povesteste . Relateaza in stil solemn si festiv ; oralitatea si conciziunea stilului isi au izvorul in cantecul popular .






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1038
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site