NIVELURILE TEXTULUI POETIC

NIVELURILE TEXTULUI POETIC

NIVELUL FONETIC

La acest nivel se descopera si comenteaza prezenta urmatoarelor figuri :

AFEREZA - suprimarea unui sunet sau a unui grup de sunete aflat in pozitie initiala intr-un cuvant - vreme-nchisa

APOCOPA - idem, in pozitie finala - far-de -veste

SINCOPA -idem, in interiorul cuvantului - alt'data

ALITERATIA -repetitie consonantica cu efect eufonic, onomatopeic sau simbolic - Prin visini vantul in gradina / Catand culcus mai bate-abia - Cosbuc

ASONANTA -repetitia unei vocale accentuate in doua sau mai multe cuvinte - Ale turnurilor umbre peste unde stau culate - Gr.Alexandrescu

CUVANTUL -VALIZA - fuzionare a doua cuvinte care au un anumit numar de caracteristici formale comune. Aceste cuvinte se suprapun partial, cand au si o asemanare fonetica. -a furgasi - a fura+ a gasi, femartie - februarie+ martie

DIEREZA - fenomen invers sinerezei , constand in multiplicarea vocalelor - Oceanul de ninsoare , in loc de o-cea-nul

METATEZA - consta in schimbarea ordinii sunetelor intr-un cuvant . remuneratie pentru remuneratie

PALINDROMUL - cuvinte sau sintagme care se citesc la fel si de la dreapta la stana si invers - capac, sus, Ana, rar

PARIGMENON - figura ce presupune repetarea, in acelasi vers, a cuvintelor care fac parte din aceeasi familie lexicala, repetitia avand efect eufonic - Singur fuse indragitul, singur el indragitorul - Eminescu

PARONOMAZA - joc de cuvinte, apropiate ca forma , uneori si ca etimologie - La toata rascrucea-i o cruce -Arghezi, Toti au murit de tot -Eminescu

POLIPTOTONUL - figura de sunet cu implicatii semantice, care consta in repetarea aceluiasi cuvant, cu forme diferite - E stapanul fara margini peste marginile lumii - Eminescu

SINEREZA - reprezinta unirea a doua vocale intr-un diftong sau monoftongarea - sara in loc de seara.

RIMA , fiind definita ca omofonia ultimelor vocale accentuate din versuri sucesive, este considerata o figura de sunet.

NIVELUL LEXICAL

Pentru analiza din acest punct de vedere, sunt relevante urmatoarele aspecte :

CATEGORIILE LEXICALE - arhaisme, regionalisme, cuvinte populare, neologisme, elemente de jargon, argou, termeni stiintifici

CLASE SEMANTICE - sinonime, antonime,omonime, paronime, pleonasm, tautologie

MIJLOACE DE FORMARE A CUVINTELOR - derivare, compunere, conversiune

CAMPUL LEXICO- SEMANTIC - in text pot fi detectati termeni care se grupeaza in jurul aceleasi notiuni - plumb - la Bacovia

NIVELUL MORFOSINTACTIC

1. Investigarea textului presupune identificarea si comentarea figurilor de constructie .

CHIASMUL SIMPLU - ASEZAREA IN CRUCE - repetarea lexicala a cel putin unuia din termenii simetriei - schema AB BA - Toate-s vechi si noua toate - Eminescu COMPLEX - sunt puse in paralel aceleasi elemente lexicale, dar cu functiile gramaticale inversate - slova vorbelor tocita / Vorba slovei prihanita - Arghezi

ELIPSA -suprimarea unui constituent dintr-un enunt - Si bea din plin vartejul starnit in preajma ta / Cum, altadata, boarea padurilor terestre- I.Barbu

HIPALAGA, numita si epitet imposibil, presupune tot o rupere in ordinea fireasca a unei sintagme, prin plasarea unui determinant pe langa un alt cuvant, fata de care nu se subordoneaza, creand ambiguitate - Lacul codrilor albastru - Eminescu in loc de lacul albastru al codrilor

HIPERBATUL - scoaterea in afara cadrului normal al frazei a unuia dintre constituentii ei ficsi ( dislocare sintactica ) - Trandafiri arunca rosii./ Trandafiri arunca tineri - Eminescu

INVERSIUNEA - schimbare in ordinea constituentilor frazei - Ale turnurilor umbre peste unde stau culcate. - Alexandrescu

PARALELISMUL SINTACTIC - procedeu prin care se repeta, in acelasi vers sau in versuri succesive, acelasi tipar sintactic , de obicei este generat de repetitie - Si daca.- Eminescu

POLISINDETONUL - repetitia marcilor coordonarii, punand in evidenta relatia sintactica - Si ploua si ninge/ Si ninge si ploua. - Bacovia

REPETITIA - reluarea unui element cu aceeasi valoare - Care vine, vine, vine, calca totul in picioare - Eminescu

ZEUGMA - folosirea unui cuvant ( predicat, atribut, complement) intr-o relatie gramaticala cu mai multe cuvinte din propozitie / fraza - Mandrului geniu si nalt / Al luminei - Eminescu

NIVELUL STILISTIC

Cuprinde figurile semantice, de gandire retorice ( acestea alcatuind sfera figurilor stilistice )

FIGURI SE4MANTICE

COMPARATIA

EPITETUL -

simplu

dublu

apreciativ - mandru soare

ornant - pasari negre

evocativ- vorba prihanita

generalizator - dulce plai

individualizator - melc natang

cromatic -paru-i galben

sinestezic - aromate promoroace

oximoronic - calde promoroace

pleonastic- pulbere fina

metaforic - ciorapi de sticla de matase

substantival - codrii de argint

adjectival - floare-albastra

adverbial - plange incet

gerunzial - lebada murinda

METAFORA

in praesentia - Luna , tu, stapana marii - Eminescu

in absentia - Sfertul lumii de apus / S-a urcat nitel mai sus - Arghezi

metafora - apozitie - Leoaica tanara - iubirea - Stanescu

metafora genitivala - Cuibul vesniciei - Blaga

metafora verbala - Zilele albe, iata , au inceput sa plece - Arghezi

metafora adjectivala - ( epitetul metaforic ) - Limba scamoasa - Arghezi

la Blaga - metafora plasticizanta si revelatorie

PERSONIFICAREA

FIGURI DE GANDIRE

ANTITEZA

LITOTA - presupune a spune mai putin , dar a semnifica mai ult - El vine-asa , de dragul lui , / Cand vine - Cosbuc - in subtext se intelege ca este vorba de un sentiment mult mai puternic decat cel care este afirmat

HIPERBOLA

OXIMORONUL - epitet imposibil , asociind doua cuvine cu sensuri contradictorii - dureros de dulce, luminoasa umbra - Eminescu

CLIMAXUL - gradatia ascendenta - caci eu iubesc / si flori , si ochi , si buze si morminte - Blaga

ANTICLIMAXUL - gradatie descendenta - Toti au plecat, de cand ai plecat/ Toti s-au culcat , ca tine , toti au innoptat, / Toti au murit de tot - Arghezi

FIGURI RETORICE

INTEROGATIA RETORICA

INVOCATIA RETORICA

NIVELUL IMAGINILOR ARTISTICE

IMAGINEA ARTISTICA - forma concreta de redare a unei idei artistice.

Tipuri de imagini .

VIZUALE

AUDITIVE

AUDIO- VIZUALE - Durduind soseau calarii ca un zid inalt de suliti - Eminescu

TACTILE - Si parca dorm pe scanduri ude - Bacovia

OLFACTIVE - Flori albastre tremur ude in vazduhul tamaiet - Eminescu

GUSTATIVE - Cerul la gust -ajunge ca un blid/ Cu laptele amar si agurid - Arghezi

SINESTEZICE- O picatura parfumata cu vibrari de violet - Bacovia

CROMATICE - S-a-nchis gradina serii cu porti de abanos - Voiculescu

STATICE - Iar pe-ntinderea pustie , fara urme , fara drum - Alecsandri

DINAMICE - ( CINETICE, MOTRICE ) - Pe copite iau in fuga fata negrului pamant - Eminescu

NIVELUL PROZODIC

RIMA - potrivire sonora in finalul versurilor

Tipuri de rima :

a). In functie de felul in care se repeta vocalele ce o compun :

1. imperecheata - aa-bb
2. incrucisata - abab
3. imbratisata - abba
4. monorima
5. inlantuita aba, bcb, cdc

b). In functie de accent

1. feminina ( silabele finale neaccentuate )
2. masculina ( silabele finale accentuate )
3. dactilica ( are accentul pe antepenultima silaba a cuvantului )
4. hiperdactilica/ peonica ( cuvantul are accentul pe a patra silaba )

MASURA - numarul silabelor ce compun un vers

-versuri scurte ( 7-8 silabe, specifice poeziei populare )

-versuri lungi ( peste 10 silabe )

RITMUL - succesiunea silabelor accentuate si neaccentuate dintr-un vers

-iambic - a doua accentuata

-trohaic - prima accentuata

-dactilic -o silaba accentuata + 2 neaccentuate

-ambibrahic - prima neaccentuata+ accentuata+ neaccentuata

-anapestic - 2 silabe neaccentuate + accentuata

VERSUL ALB - vers lipsit de rima