Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


NIVELURILE TEXTULUI POETIC

Literatura romana

+ Font mai mare | - Font mai mic








DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Caracterizarea lui Ghita - Moara cu Noroc de Ioan Slavici
LEONID DIMOV VIS CU BUFON
ATAT DE FRAGEDA - MIHAI EMINESCU
SCRIE UN ESEU DE 2 – 3 PAGINI, DESPRE RELATIA DINTRE INCIPIT SI FINAL INTR-UN BASM CULT STUDIAT
Relatia incipit-final in „Morometii”
Sara pe deal de Mihai Eminescu Analiza
LIMBA ROMANA COMUNA
FRATII JDERI
NUMAI UNA – GEORGE COSBUC
Analizeaza constructia subiectului(conflict dramatic, intriga, scena, relatii temporale si spatiale) intr-un text dramatic studiat

NIVELURILE TEXTULUI POETIC

NIVELUL FONETIC

La acest nivel se descopera si comenteaza prezenta urmatoarelor figuri :

AFEREZA – suprimarea unui sunet sau a unui grup de sunete aflat in pozitie initiala intr-un cuvant – vreme-nchisa



APOCOPA – idem, in pozitie finala – far-de –veste

SINCOPA –idem, in interiorul cuvantului – alt’data

ALITERATIA –repetitie consonantica cu efect eufonic, onomatopeic sau simbolic – Prin visini vantul in gradina / Catand culcus mai bate-abia – Cosbuc

ASONANTA –repetitia unei vocale accentuate in doua sau mai multe cuvinte – Ale turnurilor umbre peste unde stau culate – Gr.Alexandrescu

CUVANTUL –VALIZA – fuzionare a doua cuvinte care au un anumit numar de caracteristici formale comune. Aceste cuvinte se suprapun partial, cand au si o asemanare fonetica. –a furgasi – a fura+ a gasi, femartie – februarie+ martie

DIEREZA – fenomen invers sinerezei , constand in multiplicarea vocalelor – Oceanul de ninsoare , in loc de o-cea-nul

METATEZA – consta in schimbarea ordinii sunetelor intr-un cuvant . remuneratie pentru remuneratie

PALINDROMUL – cuvinte sau sintagme care se citesc la fel si de la dreapta la stana si invers – capac, sus, Ana, rar

PARIGMENON – figura ce presupune repetarea, in acelasi vers, a cuvintelor care fac parte din aceeasi familie lexicala, repetitia avand efect eufonic – Singur fuse indragitul, singur el indragitorul – Eminescu

PARONOMAZA – joc de cuvinte, apropiate ca forma , uneori si ca etimologie – La toata rascrucea-i o cruce –Arghezi, Toti au murit de tot –Eminescu

POLIPTOTONUL – figura de sunet cu implicatii semantice, care consta in repetarea aceluiasi cuvant, cu forme diferite – E stapanul fara margini peste marginile lumii – Eminescu

SINEREZA – reprezinta unirea a doua vocale intr-un diftong sau monoftongarea – sara in loc de seara.

RIMA , fiind definita ca omofonia ultimelor vocale accentuate din versuri sucesive, este considerata o figura de sunet.

NIVELUL LEXICAL

Pentru analiza din acest punct de vedere, sunt relevante urmatoarele aspecte :

CATEGORIILE LEXICALE – arhaisme, regionalisme, cuvinte populare, neologisme, elemente de jargon, argou, termeni stiintifici

CLASE SEMANTICE – sinonime, antonime,omonime, paronime, pleonasm, tautologie

MIJLOACE DE FORMARE A CUVINTELOR – derivare, compunere, conversiune

CAMPUL LEXICO- SEMANTIC – in text pot fi detectati termeni care se grupeaza in jurul aceleasi notiuni – plumb – la Bacovia

NIVELUL MORFOSINTACTIC

  1. Investigarea textului presupune identificarea si comentarea figurilor de constructie .

CHIASMUL SIMPLU – ASEZAREA IN CRUCE – repetarea lexicala a cel putin unuia din termenii simetriei – schema AB BA – Toate-s vechi si noua toate – Eminescu COMPLEX – sunt puse in paralel aceleasi elemente lexicale, dar cu functiile gramaticale inversate – slova vorbelor tocita / Vorba slovei prihanita – Arghezi

ELIPSA –suprimarea unui constituent dintr-un enunt – Si bea din plin vartejul starnit in preajma ta / Cum, altadata, boarea padurilor terestre- I.Barbu

HIPALAGA, numita si epitet imposibil, presupune tot o rupere in ordinea fireasca a unei sintagme, prin plasarea unui determinant pe langa un alt cuvant, fata de care nu se subordoneaza, creand ambiguitate – Lacul codrilor albastru – Eminescu in loc de lacul albastru al codrilor

HIPERBATUL – scoaterea in afara cadrului normal al frazei a unuia dintre constituentii ei ficsi ( dislocare sintactica ) – Trandafiri arunca rosii…/ Trandafiri arunca tineri – Eminescu

INVERSIUNEA – schimbare in ordinea constituentilor frazei – Ale turnurilor umbre peste unde stau culcate. – Alexandrescu

PARALELISMUL SINTACTIC – procedeu prin care se repeta, in acelasi vers sau in versuri succesive, acelasi tipar sintactic , de obicei este generat de repetitie – Si daca…- Eminescu

POLISINDETONUL – repetitia marcilor coordonarii, punand in evidenta relatia sintactica – Si ploua si ninge/ Si ninge si ploua. – Bacovia

REPETITIA – reluarea unui element cu aceeasi valoare – Care vine, vine, vine, calca totul in picioare – Eminescu

ZEUGMA – folosirea unui cuvant ( predicat, atribut, complement) intr-o relatie gramaticala cu mai multe cuvinte din propozitie / fraza – Mandrului geniu si nalt / Al luminei – Eminescu

NIVELUL STILISTIC

Cuprinde figurile semantice, de gandire retorice ( acestea alcatuind sfera figurilor stilistice )

FIGURI SE4MANTICE

COMPARATIA

EPITETUL –

simplu



dublu

apreciativ – mandru soare

ornant – pasari negre

evocativ- vorba prihanita

generalizator – dulce plai

individualizator – melc natang

cromatic –paru-i galben

sinestezic – aromate promoroace

oximoronic – calde promoroace

pleonastic- pulbere fina

metaforic – ciorapi de sticla de matase

substantival – codrii de argint

adjectival – floare-albastra

adverbial – plange incet

gerunzial – lebada murinda

METAFORA

in praesentia – Luna , tu, stapana marii – Eminescu

in absentia – Sfertul lumii de apus / S-a urcat nitel mai sus – Arghezi

metafora – apozitie – Leoaica tanara – iubirea – Stanescu

metafora genitivala – Cuibul vesniciei – Blaga

metafora verbala – Zilele albe, iata , au inceput sa plece – Arghezi

metafora adjectivala – ( epitetul metaforic ) – Limba scamoasa – Arghezi

la Blaga – metafora plasticizanta si revelatorie

PERSONIFICAREA

FIGURI DE GANDIRE

ANTITEZA

LITOTA – presupune a spune mai putin , dar a semnifica mai ult – El vine-asa , de dragul lui , / Cand vine – Cosbuc – in subtext se intelege ca este vorba de un sentiment mult mai puternic decat cel care este afirmat

HIPERBOLA

OXIMORONUL – epitet imposibil , asociind doua cuvine cu sensuri contradictorii – dureros de dulce, luminoasa umbra - Eminescu

CLIMAXUL – gradatia ascendenta – caci eu iubesc / si flori , si ochi , si buze si morminte – Blaga

ANTICLIMAXUL – gradatie descendenta – Toti au plecat, de cand ai plecat/ Toti s-au culcat , ca tine , toti au innoptat, / Toti au murit de tot – Arghezi

FIGURI RETORICE

INTEROGATIA RETORICA

INVOCATIA RETORICA

NIVELUL IMAGINILOR ARTISTICE

IMAGINEA ARTISTICA – forma concreta de redare a unei idei artistice.

Tipuri de imagini .

VIZUALE

AUDITIVE

AUDIO- VIZUALE – Durduind soseau calarii ca un zid inalt de suliti – Eminescu

TACTILE – Si parca dorm pe scanduri ude – Bacovia

OLFACTIVE – Flori albastre tremur ude in vazduhul tamaiet – Eminescu

GUSTATIVE – Cerul la gust –ajunge ca un blid/ Cu laptele amar si agurid – Arghezi

SINESTEZICE- O picatura parfumata cu vibrari de violet – Bacovia




CROMATICE – S-a-nchis gradina serii cu porti de abanos – Voiculescu

STATICE – Iar pe-ntinderea pustie , fara urme , fara drum – Alecsandri

DINAMICE – ( CINETICE, MOTRICE ) – Pe copite iau in fuga fata negrului pamant – Eminescu

NIVELUL PROZODIC

RIMA – potrivire sonora in finalul versurilor

Tipuri de rima :

a). In functie de felul in care se repeta vocalele ce o compun :

  1. imperecheata – aa-bb
  2. incrucisata – abab
  3. imbratisata – abba
  4. monorima
  5. inlantuita aba, bcb, cdc

b). In functie de accent

  1. feminina ( silabele finale neaccentuate )
  2. masculina ( silabele finale accentuate )
  3. dactilica ( are accentul pe antepenultima silaba a cuvantului )
  4. hiperdactilica/ peonica ( cuvantul are accentul pe a patra silaba )

MASURA - numarul silabelor ce compun un vers

-versuri scurte ( 7-8 silabe, specifice poeziei populare )

-versuri lungi ( peste 10 silabe )

RITMUL – succesiunea silabelor accentuate si neaccentuate dintr-un vers

-iambic – a doua accentuata

-trohaic – prima accentuata

-dactilic -o silaba accentuata + 2 neaccentuate

-ambibrahic – prima neaccentuata+ accentuata+ neaccentuata

-anapestic – 2 silabe neaccentuate + accentuata

VERSUL ALB – vers lipsit de rima

 

 

 

 

 

 

 

 

Date despre autor si opera

Gen, specie,

Curent lit.

Instantele textului

 

Incadrare in lit.nationala

si univ.

 

NIVELUL PROZODIC

 

NIVELUL IMAGINILOR ARTISTICE

 

NIVEL

STILISTIC

 

NIVEL

MORFOSINTACTIC

 

NIVEL LEXICAL

 

NIVEL FONETIC

 
VERSUL LIBER – vers lipsit de rima si de ritm, avand masura variabila









Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1769
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site