Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


NUMAI UNA – GEORGE COSBUC

Literatura romana

+ Font mai mare | - Font mai mic



NUMAI UNA – GEORGE COSBUC

Context literar. Poezia Numai una este o idila, specie a genului liric, si a fost publicata in volumul Balade si idile, in 1893.




George Cosbuc se incadreaza in curentul neoclasicist.

Dupa parerea unor critici, titlul reflecta un anumit precept existential, conform caruia nu se poate iubi cu adevarat decat o singura data in viata si o singura fiinta. Prin titlu, dar si prin continut, se exprima ideea ca flacaul isi unicizeaza, isi individualizeaza iubita, inzestrand-o cu calitati remarcabile.

Tematica textului cuprinde atat iubirea, cat si conceptiile, mentalitatile traditionale privind faptul ca dragostea nu poate si nu trebuie sa fie determinata, conditionata de avere sau-de optiunile familiei.

Structura - compozitie. Poezia Numai una, devenita, datorita melodicitatii si continutului sau ideatic apropiat de sufletul romanului, o romanta extrem de cunoscuta, este structurata in sase strofe, fiecare avand cate opt versuri.

■ Discursul liric este un fel de tanguire a unui flacau care iubeste cu pasiune o fata frumoasa, dar saraca. Sentimentele si le vede ingradite de familie, parinti, frati care apreciaza mai mult averea decat calitatile morale si fizice.

Mentalitatea justa; sanatoasa a taranului care vrea, mai presus de orice, fericirea, triumfa si el concluzioneaza, in final:

„Sa-mi cante lumea cate vrea!

Mi-e draga una si-i a mea:

Decat sa ma despart de ea

Mai bine-aprind tot satul!

Ca si in Dusmancele, si aici apare ideea ca fundamentul unei casnicii trebuie sa fie dragostea, intelegerea si afinitatea de conceptii intre cei doi parteneri. Pamantul, bogatia nu pot inlocui fericirea, bucuria, pacea existentei cuplului:

,, Dar cu pamantul ce sa faci0

Si ce folos de boi si vaci0

Nevasta daca nu ti-o placi

Le dai in traznet toate!'

intr-un limbaj simplu, tipic omului de la tara, tanarul exprima o adevarata filosofie de viata. EI stie sa disocieze intre valabilitatea si statornicia sentimentelor profunde si perisabilitatea valorilor materiale, financiare. Este aici un conflict interior, o adevarata lupta intre spiritual si material, intre dorinta de implinire in plan afectiv si determinarile de ordin social, material.

Reactia familiei flacaului este ostila: tatal este suparat, mama „matanii bate, tine post' sau il blesteama, iar fratii ii fac viata insuportabila.

Convingerile si sentimentele sale sunt puternice, de nezdruncinat. El este sigur ca nu-si poate inabusi iubirea, nu poate accepta o alta femeie alaturi de el, acest lucru nefiind posibil nici pentru oameni cu statut social inalt.

,, Ori este om, de sila cui

Sa-mi placa tot ce-i place lui?



Asa om nici Vladica nu-i

Si nu-i nici imparatul!

Motivele pentru care flacaul nu renunta la aceasta fata apar in primele doua strofe unde se contureaza portretul tinerei: fata este „mladie ca un spic de grau', „Pe umeri plete-i curg rau' si poarta „sortul negru'1, semn al harniciei.

Sentimentele flacaului sunt extrem de puternice si curate, el le exprima simplu si usor metaforic:

„Si cand o vad, ingalbenesc;

Si cand n-o vad ma-mbolnavesc

Iar cand vin altii de-o petesc

Vin popi de ma dezleaga. '

Aici nu mai poate fi vorba de primii fiori ai dragostei, adica de Zburator, in sensul mitului folcloric pe care il semnifica, sau de o stare trecatoare, este o iubire de-o viata care nu se poate realiza decat prin casatorie.

Analiza stilistica

Nivelul morfo-sintactic. „Jelania' tanarului, confesiunea sa se realizeaza prin folosirea verbelor la persoana I: vad, ingalbenesc, ma-mbolnavesc, stau, am sa ma impac.

Nivelul lexical. Sunt prezente expresii populare si regionalisme specifice cadrului rustic evocat: „imi inchid cararea', „iti faci de cap', nevasta, mladie.

Nivelul figurilor de stil. Epitetele au valoare calitativa sau sunt cromatice, realizand, cu predilectie, imagini vizuale: „sortul negru', „oameni rai', „am sa traiesc sarac'. Comparatia fetei cu un spic de grau este gingasa, in ton cu universul rural evocat: „Mladie ca un spic de grau.'

Tensiunea interioara, dezacordul cu familia sunt redate de tanar prin exclamatii si interogatii retorice: „Si cate vorbe-mi aud eu!', „Imi fac de cap? Dar las 'sa-mi fac!', „Ma-ngroapa fratii mei de viu'

Receptare critica

„Descrisa cu zambetul pe buze, iubirea nu-si pierde la Coshucmimic: din insemnatatea ei fundamentala si, desi mai mult biologica si, psihologica decat spirituala, ea isi pastreaza semnificatia ei eterna.'

(Octav Sulutiu, George Cosbuc) (L.C.N.)






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 7386
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site