Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


POEZIA PASOPTISTA

Literatura romana

+ Font mai mare | - Font mai mic



POEZIA PASOPTISTA

Trasaturile perioadei pasoptiste (1830 - 1860)




- revolutia de la 1848 este impotriva oranduirii feudale si a formelor despotice de guvernare; doreste modernizarea sistemului de guvernare si ingradirea drepturilor abuzive ale boierimii; lupta pentru emancipare sociala si nationala devine o forma de manifestare a constiintei nationale, marcandu-se inceputurile revolutiei burghezo-democratice

programul de lupta politica devine baza unei viguroase activitati culturale; ca o reactiei impotriva imitatiei si a culturii occidentale se dezvolta un puternic spirit national. Accentul se pune pe folosirea in scris a limbii romane, pe creatia originala si pe evidentierea valorilor nationale (istorice, geografice, folclorice). -> deziderate ale lui M. Kogalniceanu in revista 'Dacia literara')

  • se pun bazele unei renasteri culturale romanesti. Se dezvolta invatamantul, presa, teatrul, literatura. Iau fiinta societati culturale si stiintifice. Creste numarul revistelor si al periodicelor. Cartile se tiparesc in tiraje mari. Se formeaza un public cititor. Apar biblioteci si librarii. Ia amploare miscarea de culturalizare a maselor.

Trasaturile literaturii pasoptiste

in periaoda pasoptista, literatura are un rol important in promovarea si dezvoltarea spiritului national operele literare scrise in perioada pasoptista au un continut patriotic si militant, exprimand idealurile luptei pentru emanciparea sociala si nationala, pentru unitate nationala.

literatura pasoptista se caracterizeaza prin:

inspiratia din trecutul istoric, din lupta pentru eliberare sociala si unitate nationala ->
contemporanilor li se dau exemple de curaj, demnitate, onoare, din trecutul glorios al romanilor

pretuirea frumusetilor patriei si a creatiei folclorice -> pentru pasoptisti (M. Kogalniceanu, Alecu Russo, V. Alecsandri), folclorul este oglinda realista a vietii romanilor si un important izvor de inspiratie pentru literatura culta

reflectarea problemelor sociale din perioada pasoptista

satirizarea viciilor oranduirii feudale sunt judecate critic moravurile clasei feudale,exploatatoare; literatura devine vocea trebuintelor sociale; atitudinea clasica, moralizatoare a scriitorilor pasoptisti

literatura pasoptista -> carater national, popular, militant

-> imbinarea elementelor clasice cu cele romantice in operele literare

Trasaturile poeziei pasoptiste

largindu-se cercul cititorilor, poezia trebia sa devina accesibila; de aceea scade numarul versurilor 'enigmatice, lipsite de lirism, cultivate in epoca anterioara

-eul poetic se adreseaza direct, folosind retorica sentimentelor

creste grija autorului pentru exprimarea cursiva si pentru frumusetea limbii



sub influenta romantismului si a creatiei folclorice, apar specii nor balada si cantecul

sub intluenta clasicismului, se dezvolta fabula adaptata limbajului si moravurilor contemporane, iar oda este mijlocul de afirmare a idealurilor politice si culturale nationale

tematica poeziei se largeste, deoarece poetul traieste acut sentimentul existentei sale sociale; poetul -tribun militeaza pentru valori social-nationale; el mediteaza pe marginea unor subiecte etern umane, afirmandu-si dorinta de izolare sau de identificare cu realitatea concreta

forma de exprimare a poeziei pasoptiste este influentata de deschiderea culturala a scriitorilor:romantismul ii invata ca valoarea artei sta in capacitatea ei de a exprima individualitatea, specificul unei natiuni, spiritualitatea gi traditiile acesteia, ele regasindu-se in folclor si in istoria nationala.

sursele de inspiratie ale liricii pasoptiste: folclorul (furnizeaza teme, subiecte, eroi fabulosi sau istorici,credinte populare, superstitii, modele de ordin formal (ritm, rima), toate fiind legate de elementele concrete ale peisajului romanesc;Istoria nationala ofera modele de ordin moral de care o epoca in

transformare avea nevoie.

Marile teme ale poeziei pasoptiste:

tema patriotismului exprimata prin dragostea pentru pamant, pentru popor, pentru traditiile nationale (Gh. Asachi, Cezar Bolliac, Ion Heliade Radulescu), prin elogiul elementelor de progres, dar si a trecutului glorios, propus ca model al prezentului (meditatii si balade cu subiect istoric —. Gr. Alexandrescu, Umbra lui Mircea. La Cozia si Dimitrie Bolintineanu, Muma lui Stefan cel Mare}

tema ironizarii societatii contemporane; aceasta apare direct in satire (Grigore Alexandrescu, Satira. Duhului meii) si indirect in fabule (Grigore Alexandrescu, Cainele fi catelul, Gh. Asachi, Musca fi carul, I. Heliade Radulescu, Cumatria cioarei cand s-a numii privighetoare)

tema afirmarii omului si a personalitatii sale (omul filozofic, omul religios, omul sentimental, cetateanul -> D. Bolintineanu, I. Heliade Radulescu, Gr. Alexandrescu, Andrei Muresanu, Un rasunet)



ROLUL „DACIEI LITERARE' IN ORIENTAREA CULTURII SI LITERATURII ROMANE

Dupa punerea bazelor presei in limba romana de catre Ion Heliade Radulescu in Tara Romaneasca, Gheorghe Asachi in Moldova si Gheorghe Barit in Transilvania, Mihail Kogalniceanu editeaza la Iasi, in 1840, prima revista literara in intelesul modern al cuvantului, intitulata „ Dacia literara'. Cu toate ca pe copertele tomului I (care insumeaza cele trei numere aparute ) figureaza ca date limita : ianuarie-iunie, in realitate, revista a aparut la 19 martie 1840 si a fost interzisa la 23 august al aceluiasi an. Desi se pare ca s-a revenit asupra suspendarii, redactorul a inteles ca a continua publicarea revistei nu mai era oportun in atmosfera creata.

Revista avea mari ambitii. Ea se voia o revista a tuturor romanilor si dorea sa joace un rol important in crearea literaturii originale si in stabilirea normelor limbii literare. Daca indemnul lui Ion Heliade Radulescu de a scrie si publica cat mai mult se justifica in 1837, in 1840 traducerile si imitaiile devenisera, dupa parerea lui Kogalniceanu, „o manie primejdioasa', care inabusa spiritul („duhul') national, iar „colora locala' a „Curierului romance' si a celorlalte reviste era prea suparatoare, insusi Heliade Radulescu intampina cu cuvinte elogutoase aparitia revistei, caci - asa cum precizeaza acesta intr-un articol din revista sa („Curierul romanesc' nr.27 din 1840) - „printr-insa vedem acum curat ca in veci am avut si avem toti romanii aceeasi limba'. Si Gh. Asachi publica, la aparitia „Daciei literare' o notita de salut in „Albina romaneasca' din Iasi, iar Gheorghe Barit reproduce in mod elogios in suplimentul sau literar, „Foaie pentru minte, inima si literatura', Introductia lui Kogalniceanu, aparuta in primul numar al revistei.

Mihail Kogalniceanu stabileste cu claritate obiectivele revistei: „Dacia literara' trebuia sa fie o foaie care „parasind politica, s-ar indeletnici numai cu literatura nationala , o foaie care „ facand abstractie de loc' sa publice lucrari „ din orice parte a Daciei, cu conditia ca ele sa fi bune', singurul criteriu de apreciere a operei fiind valoarea ei si, in sfarsit, sa fie o foaie la care sa colaboreze scriitorii din toate teritoriile locuite de romani (moldoveni, munteni, ardeleni, banateni, bucovineni ), „fiestecarele cu ideile sale, cu limba sa, tipul sau'. Cu atat mai superflua, fata de aceste obiective de importanta vitala pentru dezvoltarea literaturii romane, pare interzicerea de catre cenzura - numai dupa trei numere - acestei reviste, chiar daca, in spiritul vremii, in unele articole se strecurasem aluzii critice la domnitorul Mihail Sturdza.

„Dacia literara' si-a exercitat rolul de indrumator al literaturii indeosebi prin sugestiile cuprinse in Introductia publicata de Mihail Kogalniceanu in primul numar al revistei sale. In partea introductiva a acestei „introductii', autorul ei aduce un omagiu incercarilor anterioare in directia editarii unor foi periodice concepute ca tribune de raspandire a ideilor de progres social si cultural ori de popularizare a cunostintelor stiintifice. Refeririu-se la periodicele care au precedat aparitia „ Daciei literare', Kogalnicenu arata totusi ca acestea erau dominate de politica (intelegand politica oficiala a regimului) si ca au avut o mult prea pronuntata „colora locala'.

„Introductia' formuleaza apoi un adevarat program al dezvoltarii literaturii noastre viitoare: combaterea imitatiei si a traducerilor mediocre („dorul imitatiei - spune autorul - s-aa facut la noi o manie primejdioasa, pentru ca omoara in noi duhul national. Aceasta manie este, mai ales, covarsitoare in literatura. Mai in toate zilele ies de sub teasc carti in limba roamanesca. Dar ce folos! ca sunt numai traductii din alte limbi si inca si acelea de ar fi bune. Traductiile insa nu fac o literatura. Noi vom prigoni cat vom pute'acesta manie ucigatoare a gustului original, insusirea cea mai pretioasa a unei literaturi'); necesitatea crearii unei literaturi originale inspirate din istoria patriei, din frumusetile ei, din pitorescul obiceiurilor populare (

„istoria noastra are destule fapte istorice, frumoasele noastre tari sunt destul de mari, obiceiurile noastre sunt destul de pitoresti si de poetice, pentru ca sa putem gasi si la noi sujeturi de scris, fara sa avem pentru aceasta trebuinta sa ne imprumutam de la alte natii'); precum si imprimarea unui spirit critic obiectiv („critica noastra va fi nepartinitoare; vom critica cartea, iar nu persoana').

Programul „Daciei literare', devenit programul romantismului romanesc, demonstreaza cat se poate de clar spiritul creator al pasoptismului, care are revelatia „duhului national', a specificitii, ajungand adica - prin filiera romantica - sa redescopere radacinile culturii noastre si sa contribuie in mod esential la constituirea literaturii romane originale, ale carei linii de forta se organizeaza polarizat, cu un capat in romantismul european, cu celalalt in traditii. Aceasta determinare a creat si modul national de a fi al romntismului pasoptist, trasaturile sale specifice, care-l partcularizeaza in Europa, dandu-i nota sa originala.



Cea dintai trasatura a romantismlui romanesc este autohtonismul, aflat in stransa legatura de circulatie a ideilor cu umanismul si iluminismul, care au pornit si ele de la acelaesi elemente de indentificare a spiritualitatii romanesti. Reperul fundamental al acestei trasatul este motivul etnogenezei pe care vechii carturari ii afirmasera intru trezirea constiintei nationale, iar corifeii Scolii Ardelene ca argument al marilor revendicari romanesti din Transilvania. Orgoliul latinitatii si mitul intoarcerii la originile de mult uitate impregneaza ideologia si literatura pasoptista, uneori in exces, ceea ce ii face pe Kogalniceanu sa denunte „romano-mania' unora. Teme, motive, viziuni ale trecutului daco-romanic, personje istorice sau mitologice din acelasi trecut patrund in opera romantica a pasoptismului, dandu-i o nota specifba, inexistenta in alte literaturi. Doua exemple sunt edificatoare: Cantarea Romaniei si Umbra lui Mircea. La Cozia. In primul poem, Alecu Russo proiecteaza lauda patriei pe fundalul mitic al plasmuirii poporului roman prezentatnd o lupta alegorica intre cei „imbracati in fier' si „cei cu piepturile goale', iar Grigore Alexandrescu trece in tesatura poetica a meditatiei sale nume, ecouri, aluzii istorice, extrase din acelasi spatiu indepartat -„legioanele' lui Traian, „uriasul Daciei', Decebal etc., - contribuind la imprimarea unei traditii specifce si la trezirea unui spirit asociativ cu functie educativa. Evocarea inceputurilor, mandria latinitatii, lauda limbii apar la absolut toti scriitorii pasoptisti. Si interesul foarte mare pentru istoria nationala este tot o carateristica a autohtonismului, pentru ca, la romani, aceasta tema romantica are o semnificatie mai aparte: „Pentru noi - scria Gheoghe Barit - fara istoria nationala nu e mantuinta', iar Kogalniceanu adauga dintr-o alta perspectiva; „ea ne leaga de vecie, ne arata ce am fost, de unde venim, ce suntem si, ca regula de trei, ne descopera si numarul necunoscut: ce avem sa fim! „ . Temele inspirate din istoria poporului roman sunt atat de frecvente, incat au dat literaturii de la 1848 un relief deosebit, specificitatea de care avea atata nevoie in certificarea originalitatii ei. Valorificarea subiectelor istorice a dus si la primele izbanzi artistice din epoca: Alexandru Lapusrianul de Costache Negruzzi (publicata in primul numar a „Daciei literare'), Legende istorice de Bolintinenu, Romanii subt Mihai-voda Viteazul de Balcescu, unele poezii ale lui Alexandrescu si Alecsandri. Alteori, teme preromantice (ruinele, meditatia nocturna, cimitirele, mormintele), preluate de la Young sau Volney, sunt adaptate unui scop romanesc in poezii ca Mormimtele. La Dragasani, Rasaritul lunei. La Tismana sau Umbra lui Mircea. La Cozia de Grigore Alexandrescu si Ruinile Targovistei de Vasile Carlova etc.

Nu mai vorbim de interesul pentru folclor (atitudine tipic romantica), care a insemnat pentru romani intoarcerea la sursele originalitatii, dar in cuprinsul caruia intalnim toata gama de sentimente romantice: dorul, revolta, resemnarea, actiunea. Se poate spune ca dorul din doina romaneasca est chiar premiza romantica a literaturii romane.

A doua trasatura a romantismului pasoptist este militantismul mesianic. Scriitorii timpului au considerat cuvantul si mai ales cuvintul literaturii ca pe cel mai eficace instrument de influentare a sufletului si constiintei poporului in sensul luptei pentru realizarea idealurilor noastre sociale si nationale. Acestui scop ii sunt subordonate toate operele vremii si nici una nu se sustrage comandamentelor, nici cele care dobandec prin talentul scriitorului o deplina independenta estetica. Mai mult chiar, primele opere literare de certa valoare artistica, opere care apartin momentului pasoptist, sunt creatii cu mesaj, in care intalnim spiritul national, revota si setea de libertate, patriotismul avantat, lupta pentru dreptate,exaltarea vzionara. Aceasta si explica de ce speciile literare cele mai raspandite in epoca sunt poezia agitatorica si proza scurta, care puteau fi scrise in toiul luptei si aveau o eficacitate imediata ( Anul 1848 de Grigore Alexandrescu, Hora Unirei de Vasile Alecsandri, Marsul (Ostirii romane) de Vasile Carlova sau Un rasunet de Andrei Mureseanu, raspandita sub titlul Desteapta-te, romane).

A treia trasatura a literaturii pasoptiste, cu un caracter insa mai general, est-european este curioasa coexistenta a romantismului cu clasicismul, simultaneitatea unor manifestari literare care, in alte tari, par a fi antagonice. Scriitorii romani folosesc deopotriva si instrumentatia clasica si pe cea romantica, asa ca nu ne poate mira ca la acelasi autor atitudini si sentimente profund romantice se interfereaza cu priviri care arunca asupra umanitatii o perspectiva morala si caracteristica de tip clasicist. II putem aminti aici pe Costache Negruzzi cu al sau Alexandru Lapusneanul, dar si Zoe si O alergare de cai si mai ales pe Grigore Alexandrescu, cel mai elocvent pentru aceasta particularitate a literaturii romane (cu cunoscutele fabule, satire, meditatii). Aceste trasaturi, la care s-ar mai putea adauga si ca romantismul pasoptist este un inceput al literaturii moderne - acum iau nastere aproape toate genurile si speciile si intra in exercitiul curent principalele moduri de exprimare artistica prin care s-a creat un stil nou al literaturii romane - reprezinta seninele de marca, de configurare a unui univers artistic prin care scriitorii romani de la 1848 au incercat sa se sincronizeze cu veacul fara sa se lepede de sentimentul identitatii lor nationale.

Privita, asadar, ca manifestare reprezentativa a vremii, dar mai cu seama in perspectiva istorica, revista lui Mihail Kogalniceanu reflecta preocuparile intelectuale si sensibilitatea unei epoci, simbolizand o unitate etnica, lingvistica, teritoriala. Adoptand denumirea care evoca o straveche unitate (Dacia), revista milita implicit pentru realizarea independentei, pentru unitatea culturala si nationala a tarii noastre.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 9603
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site