Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


Prezinta particularitatile de structura si de expresivitate caracteristice simbolismului, intr-o poezie studiata

Literatura romana

+ Font mai mare | - Font mai mic




Prezinta particularitatile de structura si de expresivitate caracteristice simbolismului, intr-o poezie studiata





Poezia “Lacustra”, publicata in 1916 in volumul “Plumb”, apartine esteticii simboliste si este semnificativa pentru universul poetic bacovian.

Simbolismul, curent literar aparut in secolul al XIX-lea, cultiva starile sufletesti confuze, adesea depresive. Elementele specifice folosite sunt sugestia, simbolul, corespondentele, sinestezia, refrenul, teme si motive care creeaza atmosfera sumbra, dezolanta etc..

Tema acestei poezii sintetizeaza opera bacoviana prin starea de angoasa si descompunere spirituala pe care o comunica.

Structural textul este format din patru catrene, dintre care primul si ultimul difera doar prin cel de-al doilea vers, realizandu-se astfel o relatie de simetrie. Aceasta constructie inchisa este o tehnica simbolista, si anume cea a refrenului. Un asemenea mijloc genereaza muzicalitate si subliniaza monotonia resimtita de poet.

Titlul este simbolic, sugerand ca eul liric se simte amenintat de lumea exterioara de care se izoleaza. O asemenea atitudine este explicata prin cuvantul “lacustra”. Acesta desemneaza o locuinta construita pe apa de omul preistoric din cauza ca se simtea expus pericolelor.

Mesajele poeziei se organizeaza in jurul a doua simboluri: “ploaia”- reprezentand tristetea, monotonia (“De-atatea nopti aud plouand”) si “lacustra”- limitarea orizontului uman. Este stiut faptul ca simbolistii vad in apa un element distructiv, care erodeaza.



Motivul specific al singuratatii, al izolarii se impune inca din prima strofa, ceea ce atrage nevoia de evadare a poetului: “Sunt singur si ma duce-un gand/ Spre locuintele lacustre”.

Agitatia crescanda este subliniata prin corespondente, deci prin legatura dintre elemente de natura si starea sufleteasca. Astfel, elementul acvatic predomina si in strofele urmatoare printr-o avalansa de cuvinte din acelasi camp semantic: “scanduri ude”, “val”, “mal”, “ploaie”.

Poetul apeleaza si la sinestezie, deci la transferul intre simturi: el “isi aude” frica prin “tanguirea” materiei si “o percepe tactil” sub forma umezelii (“Aud materia plangand”; “Si parca dorm pe scanduri ude”)

Apartenenta textului la simbolism se releva si la nivel fonetic: frecventa vocalelor inchise “o” si “u” sugereaza depresia. De asemenea – folosirea gerunziului. In prima si ultima strofa monorima se realizeaza cu ajutorul silabei “-and”, ceea ce sugereaza bocetul resimtit la proportii cosmice.







Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 891
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site