Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


PRODUCTII DE NATURA DIDACTICA - GHICITORILE

Literatura romana

+ Font mai mare | - Font mai mic



PRODUCTII DE NATURA DIDACTICA - GHICITORILE

            Daca ne luam dupa intelesul cuvantului, ghicitoare insemneaza 'ceea ce trebuie ghicit'. In popor se mai intrebuinteaza si expresia de cimilitura. D-l Artur Gorovei, in prefata colectiei sale publicata de Academie in 1898, sustine ca trebuie sa se deosebeasca bine cele doua cuvinte: ca ghicitoare este orice fel de chestiune pusa spre a fi dezlegata, deci acesta e un nume generic; si ghicitorile se impart in: intrebari si cimilituri. In Moldova si in Ardeal, d-sa a aflat expresia de cimilitura, pentru o categorie de ghicitori, dar afirmatia d-sale e contestata, intre altii, de d-l G. Pascu, care sustine ca in Muntenia si in unele judete moldovene nu se observa distinctia aceasta si cei doi termeni sunt echivalenti.
            Intrebarile cu raspunsuri sunt de natura religioasa si au patruns, desigur, in popor pe calea scrierii. Un exemplu:
           
            Cine nu s-a nascut si a murit? (Adam)
            Ce este unul? (Unul este Dumnezeu care stapaneste cerul si pamantul).
           
            Cimiliturile (sau ghicitorile propriu-zise) sunt produceri poporane, unele originale, altele venite, cine stie cum, din alte literaturi. Ele sunt jocuri ciudate, cu care petrec tinerii mai ales iarna, la sezatori; sunt metafore sau grupe de metafore, a caror insemnare nu e evidenta, pentru ca comparatia pe baza careia se construieste metafora este, in mod voit, incompleta.
            Cand zicem:
           
            Sacsori albi
            Sub streasina rosie
           
            si intelegem dintii, vedem ca se compara dintii cu niste saci, iar gingiile cu o streasina. Apropierea aceasta de elemente ale vazului, adica comparatia dintre punct de vedere al culorii (albi-dintii, alb-sacul, rosie gingia, rosie streasina) -, este neobisnuita, pentru ca daca sacii sunt de obicei albi, streasina foarte rar e rosie.
            In ghicitoarea care arata biserica:
           
            Tuna vagauna
            Ciorile s-aduna
           
            comparatia consta in apropierea de elemente ale auzului amestecate cu ale vazului: a) Precum rasuna vaile, vagaunile cand tuna, tot asa rasuna satul cand se trag clopotele (element al auzului). b) Precum se aduna ciorile pe cate un arbore, asa se aduna credinciosii, cand suna clopotele (element poate si vizual, poate si auditiv, intrucat ciorile si credinciosii se intalnesc cu oarecare zgomot).
            Cateodata ghicitoarea aduna cateva insusiri de natura fizica si morala, ale obiectului ce trebuie ghicit, ori se fac comparatii foarte complicate si din sfere de cu getare foarte departate. Asa carbunele este aratat prin urmatoarea:
           
            Pe apa inoata
            Si in pamant nu putrezeste.
           
            Ceara trebuie s-o ghicesti prin urmatoarea chestiune:
           
            Am o rochita
            O spal in foc
            Si-o usuc in apa
           
            pentru ca ceara se intareste in apa si se inmoaie la foc.
            Cea mai veche colectie de ghicitori este a lui Anton Pann, intercalata in povestirea: O sezatoare la tara sau calatoria lui Mos Albu, din 1851. D-l Gorovei citeaza o brosusa contemporana publicata de dr. T. Stamati in Iasi. De atunci multe culegeri separate sau amestecate cu alte productii poporane au vazut lumina tiparului pana la cea din urma a d-lui Gorovei, despre care am pomenit de mai multe ori. Acest gen ciudat de literatura distractiva a fost studiat de catre d-l G. Pascu in doua volume (1909, 1911), din care ultimul e publicat de Academia Romana.
           









Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 712
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site