Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


Prezinta, pe baza textelor studiate, o sinteza in care sa tratezi drama de constiinta a personajului confruntat cu experienta razboiului

Literatura romana

+ Font mai mare | - Font mai mic



Prezinta, pe baza textelor studiate, o sinteza in care sa tratezi drama de constiinta a personajului confruntat cu experienta razboiului.

in redactarea eseului, vei avea in vedere urmatoarele repere:




prezentarea caracteristicilor romanelor selectate, prin referire la:
perspectiva narativa, naratiune, planuri narative;

statutul social si psihologic al personajului principal din fiecare opera, in raport cu tema romanului;

relevarea trasaturilor personajului in relatie cu drama razboiului;

comentarea unei secvente semnificative din textele alese;

particularitati compozitionale ale celor doua romane.

Romanul Padurea spanzuratilor de Liviu Rebreanu a aparut in 1922 si este inspirat de tragedia lui Emil Rebreanu, fratele scriitorului. Fiind ofiter in armata austro-ungara, el incercase sa treaca linia frontului la romani, dar fusese prins, condamnat si spanzurat. ■ Un alt element de istorie literara este acela ca scriitorul fusese impresionat de o fotografie care reprezenta o padure de copacii careia atarnau cehi spanzurati.

Padurea spanzuratilor este un roman obiectiv. Din punctul de vedere al continutului, faptele sunt prezentate cronologic, in cauzalitatea lor, naratiunea fiind astfel una liniara. Naratorul este omniscient si omniprezent. Actiunea evolueaza pe doua planuri distincte: unul al framantarilor sufletesti ale eroului, celalalt al razboiului, dar, adesea, planurile se intersecteaza.

in roman, scriitorul reia tema nuvelei sale anterioare Catastrofa, folosind o tehnica analitica in maniera lui Dostoievski.

Titlul romanului sugereaza drama razboiului care distruge destinele unor oameni nevinovati.

Tema o constituie evocarea Primului Razboi Mondial.

Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu a aparut in 1930 si este un roman subiectiv. Din punctul de vedere al continutului, romanul este predominant analitic, iar actiunea este discontinua, cu reveniri si anticipari in timp.

Referitor la tehnica povestirii, naratorul este inlocuit de personajul-reflector, iar naratiunea este preponderent la persoana intai

si ia adeseori forma confesiunii. Principalul conflict are loc in constiinta personajului. Romanul ilustreaza tehnica jurnalului intim ca model romanesc al constiintei subiective.

Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi este descrierea monografica a unei iubiri, conflictul dezvoltandu-se in planul interior al personajelor.

Romanul este alcatuit din doua carti. Prima carte, un monolog, relateaza despre iubirea dintre Stefan Gheorghidiu si Ela; iar cea de-a doua este jurnalul de front al eroului. Ceea ce uneste cele doua parti, care pot fi considerate doua romane diferite este, in afara eroului care parcurge cele doua experiente, un artificiu compozitional.

Perspectiva subiectiva din prima parte a romanului se prelungeste si in partea a doua a lui. in partea a doua exista insa si un plan obiectiv, fundalul razboiului, in care se consuma o alta experienta a lui Gheorghidiu.

Desi sunt deosebite in cateva cazuri, cele doua planuri interfereaza. Conflictul principal este in plan psihologic, interior. Conflictul exterior, intre erou si societate, este conditionat de cel interior.

Structurandu-si cartea pe o idee sau pe o pasiune (gelozia), Camil Petrescu introduce in literatura noastra o noua problematica si o formula estetica inedita. Naratiunea fiind la persoana intai, naratorul se identifica deci cu personajul principal, Stefan Gheorghidiu.

Titlul indica cele doua parti ale romanului, unite de prezenta unei singure constiinte narative.

Temele principale sunt iubirea si razboiul.

Apostol Bologa, personajul principal din Padurea spanzuratilor, e un erou problematic. Drama sa de constiinta este rezultatul unor circumstante politico-istorice bine determinate.

O scena semnificativa din romanul Padurea spanzuratilor este scena initiala, cea a spanzurarii locotenentului ceh Svoboda.

Plecat pe front din dorinta de a fi un erou, ca si tatal sau, Bologa intelege ca trebuie sa aleaga intre datoria de cetatean al unui imperiu multinational si apartenenta sa la etnia romana.



Prin structura sa intima ca si prin studii, Bologa este un reflexiv o fire excesiv de sovaitoare ', cum se prezinta el insusi. Se inroleaza in armata, considerand ca „ razboiul e adevaratul generator de energii. '

Stefan Gheorghidiu, eroul lui Camil Petrescu, este, ca si Apostol Bologa, un analist lucid, cu studii de filosofie, care se casatorise cu Ela din orgoliu. Mostenirea, pe care Gheorghidiu o primeste la putin timp dupa casatorie, strica echilibrul familial. Noul statut social al cuplului ii permite Elei intrarea in viata mondena. Cunoscandu-l in timpul unei excursii pe un anume domn G., Ela ii

va acorda o atentie exagerata, cei doi devenind amanti dupa cum crede personajul-narator.

inrolat pe frontul romanesc, in 1916, Gheorghidiu cere o permisie pentru a verifica daca sotia sa il insala cu adevarat, dar nu e posibil din cauza izbucnirii razboiului.

in romanul sau, Liviu Rebreanu prezinta o imagine demitizata a razboiului, diferita, de tot ceea ce se scrisese pe aceasta tema pana la el. Atitudinea lui Apostol Bologa in fata razboiului este descrisa prin introspectie. inrolat din orgoliu, voind sa atraga atentia logodnicei sale, Marta, Bologa trece printr-o criza de constiinta profunda. Chinuit de intrebari, cautand o solutie care sa-l salveze de angoasa razboiului, eroul ajunge intr-o situatie limita, din care se elibereaza numai prin moarte.

Facand parte din Curtea Martiala care il judecase pe cehul Svoboda pentru incercarea de dezertare, Bologa voteaza pentru aplicarea pedepsei capitale si asista la executie, cu sentimentul ca si-a facut datoria.

Discutand apoi la popota cu ceilalti ofiteri, Apostol incepe sa aiba indoieli asupra justetei comportamentului sau, desi afirma: „in orice caz n-am sa dau socoteala decat constiintei mele care l-a gasit vinovat. '.

indoielile eroului devin obsesive in momentul in care Klapka il anunta ca vor trece pe frontul romanesc. incearca sa evite acest transfer. Este ranit, iar dupa o perioada de spitalizare vine in permisie in satul natal, parand ca s-a indepartat de tensiunea razboiului. Revine insa pe front si se hotaraste sa dezerteze, desi este constient ca poate fi prins. incercarea nu-i reuseste si la proces refuza sa se apere. in fata spanzuratorii isi regaseste echilibrul si moare „cu ochii insetati de lumina rasaritului.'.

Si pentru eroul lui Camil Petrescu razboiul este o experienta existentiala. Ca si la Liviu Rebreanu, la Camil Petrescu imaginea razboiului e lipsita de grandoare. intamplarile absurde, haosul si mizeria, dezordinea si invalmaseala demistifica viziunea eroica asupra luptelor.

Unul dintre capitolele simbolice ale partii a doua a romanului este Ne-a acoperit pamantul lui Dumnezeu care ilustreaza grozavia mortii. Nimic nu are de-a face cu eroismul. Viata soldatilor tine de hazard, atitudinea barbateasca lipseste. Oamenii scapa de la moarte datorita instinctului de supravietuire.

Gheorghidiu intelege ca drama colectiva, a razboiului, este mai puternica decat drama sa. Trecut prin experienta razboiului, sublocotenentul Gheorghidiu se intoarce acasa detasat de tot ceea ce il legase de Ela. Obosit sa mai caute certitudini, Gheorghidiu se hotaraste sa se desparta de ea.

O scena semnificativa din romanul Padurea spanzuratilor este scena initiala, cea a spanzurarii locotenentului ceh Svoboda.

in planul apropiat, elementul principal, care contureaza atmosfera sumbra, este spanzuratoarea. in plan mai indepartat, atmosfera este intunecata datorita peisajului: „cerul cenusiu de toamna', cu „arbori aramii'. Al treilea element, dinamic de data aceasta, este imaginea gropii care se adancea.

Natura este in acord cu trairile eroului principal, Apostol Bologa, care apare in ipostaza de membru al Curtii Martiale, venit sa asiste la spanzurarea cehului. Bologa va fi obsedat de privirea acestuia, infrumusetata „de o dragoste uriasa'.

O secventa semnificativa din Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi este cea in care Stefan Gheorghidiu afirma: „N-as vrea sa existe pe lume o experienta definitiva [] de la care sa lipsesc, mai exact sa lipseasca ea din intregul meu sufletesc. '.

Intelectual, insetat de cunoasterea absoluta, el va trece prin doua experiente cuprinzatoare, iubirea si razboiul, neavand, astfel, „putinta de realizare sufleteasca. '.

Romanul Padurea spanzuratilor este alcatuit din patru carti, fiecare avand 11 capitole, cu exceptia ultimei care are doar 8 capitole. Epicul romanesc se subordoneaza analizei starilor de constiinta. Tehnica flashbackului, a monologului interior, notarea senzatiilor organice, observatiile naratorului devin modalitati clasice de analiza.

Ca si in romanul fon, in Padurea spanzuratilor exista aceeasi structura rotunda. Daca prima secventa este posomorata, sugerand atmosfera razboiului, ultima este invadata de „lumina'.

in cele doua carti ale romanului Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi, Camil Petrescu foloseste tehnica monologului (in primele sase capitole) si cea a jurnalului de front (in urmatoarele sapte capitole).

in comparatie cu „stilul cenusiu' al lui Liviu Rebreanu, Camil Petrescu se arata interesat (desi se considera un scriitor anticalofil) de nuantarea ideilor, de precizia terminologica si de exprimarea adecvata.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1289
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site