Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


ROMANTISMUL - DACIA LITERARA

Literatura romana

+ Font mai mare | - Font mai mic



ROMANTISMUL DACIA LITERARA

„Dacialiterara' reprezinta, in interiorul epocii pasoptiste, frontiera dintre doua etape distincte. Prima, intinzandu-se pana la 1840, se afla sub autoritatea lui Heliade Radulescu si Asachi si este dominata de activitatea „Curiera/ui romanesc' si a ,,Albinei romanesti', cele dintai publicatii autohtone, infiintate in 1829. Cea de-a doua, plasata cronologic intre 1840 si 1860, este marcata de impunerea unor noi periodice (,, Propasirea ' - 1848 si,, Romania literara ' - 855), dar si de afirmarea deplina a celor mai de seama scriitori ai momentului.




Revista „Dacia literara' ia nastere la 30 ianuarie 1840, la Iasi, din initiativa lui Mihail Kogalniceanu si este suspendata dupa cateva numere. Acest act de cenzura a fost probabil provocat de atitudinea ostila a redactorului sef fata de stapanire, dar sanctiunea se explica si prin tiparirea in primele numere, a unor fabule de Alecu Donici, a nuvelei Alexandru Lapusneanul de Costache Negruzzi si a Anului de Grigore Alexandrescu - scrieri cu subiecte care incomodau puterea politica.

in pofida acestui destin scurt, ,,Dacia literara' are totusi o importanta decisiva pentru cultura noastra. Ea propune intr-o perioada de intense cautari, un program alcatuit cu luciditate si simt critic, care promoveaza directiva nationala in cultura, fixand totodata si o ideologie literara, insusita de intreaga generatie de la 1840.

in Introductie - articolul prin care se deschide primul numar -Mihail Kogalniceanu face un elogiu al predecesorilor (Heliade, Asachi, Bolintineanu - ctitori ai presei romanesti), dar remarca si culoarea locala accentuata si neglijarea literaturii originale, lipsuri principale ale ziarelor lor.

Pornind de la aceste constatari, el alcatuieste o lista de recomandari care vor constitui, de fapt, doctrina „Daciei literare'.

Doctrina

„Dacia literara' vizeaza in ansamblu trei grupe mari de obiective: crearea unei literaturi nationale, realizarea unei limbi unitare si dezvoltarea spiritului critic.

Revista isi propune sa fie „o foaie romaneasca', „un repertoriu general al literaturii romane', „sa se indeletniceasca' doar „cu

productiile romanesti', „numai sa fie bune', si sa initieze lupta „pentru o literatura si o limba comuna pentru toti'.

Articolul program afirma asadar, ca si titulatura simbolica a publicatiei, necesitatea depasirii provincialismului si a valorilor locale pentru afirmarea celor nationale, incercarea de a reprezenta artistic intreg spatiul romanesc si de a reface, macar la nivel cultural, unitatea vechii Dacii, fara a se abandona insa criteriul axiologic in selectia operelor.

in al doilea rand, revista indica, in spirit romantic, cultivarea originalitatii nationale si valorificarea folclorului, a istoriei si a naturii patriei: „Istoria noastra are destule fapte eroice, frumoasele noastre tari sunt destul de mari, obiceiurile noastre destul de pitoresti si de poetice pentru ca sa putem gasi si la noi sujeturi de scris fara sa avem pentru aceasta trebuinta sa ne imprumutam de la alte natii'. Paralel cu aceste sugestii, se condamna abuzul de imitatii si traduceri modeste „ care s-a facut la noi o manie primejdioasa pentru ca omoara in noi, duhul national'.

In concluzie, promovarea originalitatii ca o dimensiune fundamentala a creatiei artistice nu este doar un principiu estetic al romantismului, ci exprima si dorinta construirii unei identitati nationale a literaturii romane care s-o individualizeze printre celelalte literaturi.

Dincolo de grija pentru specificul national, se manifesta insa si preocuparea pentru legitimarea spiritului critic. „ Critica noastra va fi nepartinitoare, vom critica cartea, iar nu persoana. Vrajmasi ai arbitrariului, nu vom fi arbitrari in judecatile noastre literare'.

„Dacia literara' statueaza obiectivitatea si corectitudinea ca instrumente de masura ale talentului literar, intemeind astfel institutia critica si punand capat incurajarii mediocritatii.



Ea considera specificul national un motor al culturii si al civilizatiei, pregateste teoretic unitatea politica, dar. mai ales, aduce in centrul atentiei problemele literaturii romanesti. indemnurile revistei sunt incorporate in operele publicate, drumurile trasate sunt urmate cu sfintenie. Climatul cultural este efervescent, se dezvolta genurile literare si apar noi specii, aceasta dinamica fiind evidenta si in opere.

Poezia

in poezia lirica se impune elegia {Pastorul insingurat de Vasile Carlova si O fata tanara pe patul mortii de Dimitrie Bolintineanu). meditatia romantica {Umbra lui Mircea. La Cozia de Grigore Alexandrescu si O noapte pe ruinurile Targovistei de Ion Heliade Radulescu). Sunt frecvente oda si poezia cu aspect de mars si imn {Marsul ostirii romane de Vasile Carlova, Oda ostasilor romani, Hora Unirii de Vasile Alecsandri). Sunt cultivate speciile clasice, satira si epistola, semnate de Grigore Alexandrescu. Poezia epica isi fixeaza radacinile in folclor {Zburatorul de Ion Heliade Radulescu) si in istorie (baladele lui Bolintineanu), din aceeasi zona de inspiratie crescand si „Legendele' si poemele eroice ale lui Alecsandri.

Proza

in spatiul epic, atrag atentia fiziologiile {Domnul Sarsaila, autorul de Heliade Radulescu si Fiziologia provintialului de Costache Negruzzi), poemul in proza {Cantarea Romaniei de Alecu Russo), monografia istorica {Romanii supt Mihai-Voievod Viteazul de Nicolae Balcescu) si nuvela de aceeasi factura {Sobieski si romanii si Alexandru Lapusneanul de Costache Negruzzi). In acelasi timp se inregistreaza si primele incercari de roman {Tainele inimei de Mihail Kogalniceanu, Manoil si Elena de Dimitrie Bolintineanu) si se dezvolta scrieri precum scrisorile (lui Negruzzi si Ghica) si discursul (Mihail Kogalniceanu).

Dramaturgia

in teatru, se remarca evolutia comediei. Vasile Alecsandri imbogateste genul, scriind „canticele' comice, comedii {Chirita in lasi si Chirita in provintie) si apoi feerii {Sanziana si Pepelea).

Programul,,Daciei literare' asaza asadar, in centrul culturii, ideea de specific national, urmareste normarea, cultivarea, modernizarea si unificarea limbii romane literare, dar mai ales impulsioneaza creatia artistica. Speciile cultivate de revista si de colaboratorii ei oglindesc efortul de a recupera o intreaga evolutie a literaturii europene: clasicismul, iluminismul, preromantismul, romantismul si realismul (de la fabula, satira si comedie, la meditatii pe tema ruinelor, terminand cu scene de mare efect din nuvela lui Negruzzi).

Receptare critica

in Ihtroductia la Dacia literara, Kogalniceanu asterne pe hartie programul si manifestul romantismului romanesc. El este sincronic cu acelea din Rusia, Spania, Portugalia si din alte tari si are acelasi aspect Biedermeier, vadit,'din capul locului, in pledoaria autorului pentru natura, folclorul, obiceiurile, istoria (cu exact un deceniu mai devreme si Eliade o recomanda ca izvor) si limba nationala ()'

(Nicolae Manolescu, Istoria critica a literaturii romane. Vol. I Poezia) (E.C.)






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1150
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site