Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


Roman traditional, obiectiv, realist - Enigma Otiliei de George Calinescu

Literatura romana

+ Font mai mare | - Font mai mic



Roman traditional, obiectiv, realist

Enigma Otiliei

de George Calinescu

A.Generalitati




- Natura polivalenta, adevarat om al Renasterii, G.Calinescu s-a impus in literatura romana prin tr-o creatie multilaterala: critic, eseist, poet, romancier, dramaturg, publicist

- ca prozator - intelege ca realismul fundamental confera originalitate unui roman, nu metoda

- respinge conceptia lui Camil Petrescu despre sincronizarea literaturii cu filozofia si

psihologia epocii, sustinand ca literatura e in legatura cu sufletul uman

- asimileaza experienta romanului modern cu: - puterea observatiei sale

- arta descrierii

- capacitatea de a surprinde trasaturile morale ale personajelor

- creeaza romane de mare valoare realista: Cartea nuntii, Enigma Otiliei, Bietul

Ioanide, Scrinul negru

- tipologii de circulatie universala (avarul, arivistul)

- romanul inseamna pentru el o opera de stiinta, nu un act de cunoastere

- trebuie sa ramana in sfera clasicismului

B.Studiul operei: Enigma Otiliei

- este primul nostru roman citadin, de factura balzaciana, care apare in 1938

- depaseste realismul clasic, asimiland experientele romanului modern:

a) - nu pune accent pe elementul epic, ci pe cel scenic, faptele desfasurandu-se in

fata noastra (scena de inceput a romanului). Simion Damian arata ca ”firul

epic incepe in capitolul al XVIII-lea , odata cu boala lui Mos Costache”

b)- foloseste tehnica oglinzilor in caracterizarea Otiliei, considerata

- fe-fetita tatei – Giurgiuveanu

- fata capricioasa, atrasa de lux, ce are nevoiede protectie - Pascalopol

- fiinta tandra si liliala - Felix

- zapacita, desmatata, straina – Aglae

Indicii temporali si spatiali sunt marcati cu precizie inca din expozitiune:actiunea se petrece la in-

ceput de sec.al XX-lea, incepand intr-o seara de la inceputul lui iulie 1909,

cu putin inainte de orele zece

- perspectiva temporala este cronologica

perspectiva spatiala reflecta - un spatiu real, acela al caselor, strazilor si locurilor concrete

din Bucuresti

- un spatiu imaginar inchis, prin care se contureaza trairile in-

terioare ale personajelor

- Calinescu este un narator omniscient, naratiunea facandu-se la persoana a III-a

- modalitatea narativa se remarca prin absenta marcilor formale ale naratorului, de unde reiese

detasarea acestuia fata de evenimente si personaje

- actiunea se desfasoara pe doua planuri care se intrepatrund permanent:

pe plan erotic se surprinde - dragostea lui Felix pentru Otilia

- educatia lui sentimentala

pe plan social se surprinde - goana clanului Tulea dupa mostenirea

lui Costache

- urcarea scarii sociale

- planul erotic include si problemele familiale:

casatoria: Felix e vizat de Otilia, Aurica, Georgeta; Pascalopol e vizat de Otilia, Georgeta,   

Aurica; Aurica ii vizeaza pe toti

- atitudinea fata de copii: - Aglae are copii pe Aurica, Olimpia, Titi

- Stanica e un Catavencu al ideii de paternitate

- Pascalopol nu poate distinge ce e patern si ce e barba

tesc in sentimentele sale fata de Otilia

- in sufletul lui Costache se da o lupta intre sentimentele

parintesti fata de Otilia si zgarcenie

Titlul initial, opera s-a numit Parintii Otiliei, pentru ca aproape toate personajele incearca sa

determine destinul orfanilor; acest titlu a fost schimbat de editor pe motive comerciale

- nu e vorba de nicio enigma in sensul propriu al cuvantului dar,daca totusi ar fi sa vorbim

de o enigma, aceasta ar trebui cautata in mintea lui Felix. Calinescu spunea ”Pentru orice

tanar de 18-20 de ani, enigmatica va fi in veci fata care-l respinge dandu-i, totusi, dovezi

de afectiune.”

- Chiar Pascalopol, care o poate intelege mai bine decat Felix, datorita maturitatii sale, re-

marca A fost o fata delicioasa, dar ciudata. Pentru mine e o enigma, datorita naturii con

tradictorii a sufletului feminin.

- Pompiliu Constantinescu arata ”Enigma Otiliei consta in acea penumbra de mister in care



este situata, in feminitatea ei mereu proaspata, de un magnetism care deformeaza si pe

Mos Costache si pe cei mai aprigi dusmani ai ei”

Exista in roman o serie de elemente ce apartin unor curente literare diferite:

v    elemente romantice: - antiteza: Felix – arivisti

Otilia(pura, angelica) -femeile din clanul Tulea(mes-

chine si rauvoitoare)

- descrierea naturii, respectiv a Baraganului cu bivoli colosali

ce inchipuie o rostogolire de valuri de pamant

- motivul orfanului,evidentiat prin Felix si Otilia, dar si Pascalo

pol si Stanica

v    elemente clasiciste

- simetria romanului, care incepe si se sfarseste cu imaginea dezolanta a casei

lui Giurgiuveanu

- conflictul operei - lupta pentru mostenirea unei case parasite

- caracterele se cristalizeaza in jurul unei trasaturi dominate, devenind astfel ade-

varate tipuri (cu exceptia lui Felix, ele raman constante, nu evolueaza):

Costache Giurgiuveanu - tipul avarului

Stanica Ratiu - tipul arivistului si al demagogului

Aglae Tulea - baba absoluta fara cusur in rau

Aurica Tulea - fata batrana

Otilia Marculescu - adolescenta

Leonida Pascalopol - indragostitul matur

Titi Tulea - retardatul

v    elemente realiste: - tema care reflecta stadiul societatii burgheze in plina degradare

morala sub puterea mistificatoare a banului, caruia i se inchina toti

- personajele sunt tipice, luate din realitatea oricarei societatii tipuri

umane specifice, pasiunile fiind determinate social

v    elemente moderniste, la moda in epoca: - psihologiile tulburi -Aurica

- dezechilibrul psihic, nebunia lui Simion Tulea

- introspectia si luciditatea analizei psihologice a pers.

Roman balzacian: Cand afirmam ca romanul este unul de factura balzaciana, ne referim la:

tema operei - viata burgheziei bucurestene de la inceputul sec.al XX-lea cu lupta pt.

inavutire, urcarea scarii sociale, istoria unei mosteniri. Balzac sustine

ca banii, averea au putere distrugatoare asupra eticii unei societati zeul

la care se inchina toti este banul ”

expozitiunea, ca la Balzac, plaseaza foarte precis actiunea in timp si spatiu: iulie,

1909, seara, in jurul orei zece, pe strada Antim

eroii sunt inruditi cu cei ai lui Balzac: Stanica Ratiu – Rastignac

Costache Giurgiuveanu – Gobsec

structura eroilor este un rezultat al raportului dintre caracter, care e ceva dat,imuabil

si societate

caracterele se cristalizeaza in jurul unei trasaturi dominante, aproape toate devenind

tipuri (vezi mai sus)

ideea paternitatii, preluata din Mos Goriot in care degradarea in cadrul familiei du-



ce la degradarea societatii

naratiunea incepe dintr-un punct determinat in timp si spatiu, se intrerupe pt. descri

erea interioarelor si a fiziologiilor, dupa care continua

metoda: viata sociala este studiata in spiritul stiintelor naturale cu sentimentul unita-

tii ansamblului si cu clasificarea indivizilor pe specii; asa se explica descri

erile ample si tehnica detaliului: strada Antim, conacul lui Pascalopol, casa

Giurgiuveanu, camera Otiliei

portretul este demonstrativ (realizat in tuse groase, insistand pe defecte si trasaturi

fizionomice pregnante), caricatural(rautatea maniacala a Aglaei e sugerata

initial de vestimentatia pretioasa), construit pe detalii care conoteaza suges

tii legate de psihologia personajului

fresca sociala ofera informatii privind:

- arhitectura - respecta trasaturile epocii; sunt descrise edificii si strazi reale:

Calea Victoriei, Lipscani, Stirbey-Voda

- interioarele exprima caracterul si provenienta sociala a personajelor

- descrierile minutioase, cu amanunte tehnice, subliniaza culoarea locala

- vestimentatia ilustreaza clasa sociala a individului, fiind pusa si in legatura

cu personalitatea personajului

- viata culturala ilustreaza gusturi modeste, studentimea bucuresteana citind

literatura romantica sau simbolista(A.Semain, G.Sand, J.Sandeau), in timp

ce Felix prefera lecturile solide, de specialitate

- mentalitatile surprind - morala ipocrita

- tirania parinteasca

- statutul orfanului este cel al unui tolerat; in concep

tia Aglaei, rostul Otiliei este sa il initieze erotic pe

Titi, iar al lui Felix sa munceasca sa-si faca acolo

repede o cariera, sa nu cada pe capul altuia

- atitudinea religioasa este cabotina (teatrala), marcata de conventionalism:

- preotul Tuica e vulgar si profanator

- Costache merge la biserica inspaimantat de ideea mortii, dar

rugaciunea sa cuprinde planuri banesti

- Aurica se spovedeste pt.ca are nevoie de sfaturi matrimoniale

Aceasta minutioasa imagine a unei epoci, reconstituita in toate dimensiunile ei importante, tine, ca metoda narativa de scoala balzaciana si face posibila incadrarea lui G.Calinescu in curentul realist.

Caracterizarea personajelor

1.Felix Sima

Este personajul principal al romanului, personaj surprins in evolutie (bildungsroman)

De la inceputul romanului, scriitorul il caracterizeaza direct, facandu-i portretul fizic Fata ii era insa juvenila si prelunga, aproape feminina din pricina suvitelor mari de par ce-i cadeau de sub sapca, dar culoarea maslinie a obrazului si taietura elina a nasului corectau printr-o nota voluntara intaia impresie

Caracterizarea indirecta realizata prin gesturi, fapte, limbaj, comportament, mentalitate se realizeaza pe tot parcursul romanului.

Fiu de doctor, proaspat absolvent al Liceului Internat din Iasi, tanar ambitios, vine la Bucuresti cu intentia de a deveni o personalitate in domeniul medicinei. Cu tenacitate, se dedica studiului si reuseste sa se remarce din primii ani de facultate ajungand sa publice un studiu intr-o revista franceza. Dezinteresul celor din jur il indarjeste si-i intareste hotararea de a deveni un nume cunoscut.

Privit din aceasta perspectiva, scriitorul ne prezinta un personaj care se ridica deasupra oamenilor comuni, tinzand sa devina, in final, o personalitate de exceptie: profesor universitar, specialist cunoscut, autor de memorii si comunicari stiintifice, colaborator la tratate de medicina cu profesori francezi. El vrea sa razbata in viata printr-o instructie intelectuala solida a fi savant era dupa el suprema onoare.

De obicei tacut, modest, retinut, se inflacareaza cand vorbeste de datoria generatiei sale de a face o munca constructiva.

Daca izbanda in cariera de medic este previzibila de la inceput, nu acelasi lucru se poate spune privitor la educatia sa sentimentala. Deplin constient de sentimentele sale, Felix nu intre vede nicio piedica in calea dragostei sale. Fata de Otilia simte o calda simpatie din prima clipa; treptat, dragostea incepe sa se contureze si curand Felix isi da prea bine seama ca iubeste pe Otilia. Felix asociaza munca sa cu dragostea pentru Otilia, are nevoie de ea, pentru a putea studia si trai linistit. Dar comportarea Otiliei (care clar il iubeste pe Felix) este derutanta si scapa rationa mentului clar al lui Felix. Asupra ei autoritatea lui logica nu se poate exercita. El nu-si poate explica schimbarile Otiliei, trecerea ei de la o stare la alta; plecarea Otiliei cu Pascalopol la Paris il arunca in deznadejde, ii clatina credinta in sinceritatea sentimentelor. In sufletul sau se da o lupta intre inclinatia de a crede barfele clanului Tulea si dorinta de a-i pastra Otiliei o dragoste pura. Dar aceste framantari nu l-au abatut din studiul sau.



Pentru Felix, dragostea constituie un corolar al muncii sale. Cand Otilia il intreaba daca ar re nunta la cariera lui pentru ea, el nu da un raspuns, pentru ca nu concepe ca cineva i-ar putea cere acest lucru. Dragostea pentru Otilia este pura, romantica, asa incat se simte mizerabil cand o ima gine senzuala navaleste in mintea sa; iar cand Otilia vine la el in camera, o respinge. Cu timpul, se va elibera de romantismul adolescentin, evoluand lent de la castitate spre pornirile firesti ale vietii. Esecul in dragoste l-a maturizat, i-a imbogatit experienta facandu-l sa inteleaga ca, intr-o societate in care totul e supus degradarii, si dragostea a incetat sa mai fie un sentiment netulburat.

In relatiile cu ceilalti, Felix se defineste ca un intelectual superior care se situeaza deasupra banalitatii si meschinariei lumii burgheze. El isi construieste un cod moral (autocaracterizare) Voi cauta sa fiu bun cu toata lumea si modest si sa-mi fac o educatie de om. Voi fi ambitios, nu orgolios.

2.Otilia Marculescu (personaj eponim)

Fiica celei de a doua sotii a lui Giurgiuveanu, Otilia este o adolescenta de 18 ani, studenta la Conservator. Otilia este eroina mea lirica, proiectia mea in afara, o imagine lunara si feminina. Flaubertian, as putea spune si eu Otilia c est moi, e fondul meu de ingenuitate si copilariespune Calinescu. Eroina este tipizarea mea fundamentala, in ipostaza feminina. Otilia este oglinda mea de argint(Esenta realismului in „Contemporanul”, 1960).

Este unul dintre cele mai realizate personajele feminine ale romanului romanesc, comparabil cu: Sasa Comanesteanu din Viata la tara de Duiliu Zamfirescu, Olguta din La Medeleni de Ionel Teodoreanu, Adela din Adela de Garabet Ibraileanu

Otilia este fascinanta, mereu imprevizibila, dilematica prin comportament; ea se constituie ca un proces dinamic, ca un personaj in continua devenire care-si schimba in permanenta identita tea. Este cel mai modern personaj al romanului prin: - problematica sa existentiala

- tehnicile de realizare (tehnica oglinzilor)

Ea rezuma drama feminitatii, sentimentul anxietatii, inscriindu-se in eternul feminin si in cli pa(C.Ciopraga); O ingrijoreaza gandul imbatranirii, scurgerea timpului noi nu traim decat cinci -sase ani! Iubita de parinte nesigur(Giurgiuveanu), de Felix, ocrotita de un strain (Pascalopol),

Otilia este totusi fara cuib. Urata de clanul Tulea, ea traieste drama singuratatii, viitorul ei fiind departe de mult visata fericire.

Otilia se defineste prin comportamentul sau(caracterizare indirecta)rezultat din fapte, acti uni, gesturi, ganduri. Comportamentul ei este derutant: capabila de emotii puternice, trece brusc de la o stare la alta. Copil „neastamparat”, ea devine fata cu capul prelung si tanar, incarcat cu bucle, cazand pana pe umeri (caracterizare directa, portret fizic), noncomformista, vesnic mistuita de neastampar. E copilaroasa si matura in acelasi timp, dovedind o grija materna fata de Felix pe care-l protejeaza ca pe un orfan. Caracterele Otiliei sunt sugerate chiar de odaia in care locuieste(caracterizare indirecta prin mediu): rasfatul, dezordinea, inclinatia spre lux, spiritul independent. Sociabila, inteligenta, predispusa la aventuri ca orice artist, Otilia trezeste in sufletul lui Felix prima pasiune si adoratia lui Pascalopol.

Indragostita de arta, iubind luxul, calatoria, ea e facuta din culori si umbre cu nuante fine. Desi il iubeste pe Felix, il va prefera pe Pascalopol convinsa ca nu ambitia profesionala a lui Felix, ci o anumita candoare e preferabila pentru o fata care pretinde totul de la viata. Respectan du-si profunda feminitate, ea il va parasi si pe Pascalopol in favoarea unui barbat mai tanar, deve nind o doamna foarte picanta, gen actrita intretinuta

Concluzie: In roman, vocea Otiliei reprezinta tentatia efemerului, a cotidianului, in timp ce vocea lui Felix reprezinta absolutul; se repeta astfel povestea Luceafarului

3.Costache Giurgiuveanu ( tipul avarului blajin, dar zgarcit )

- este un personaj balzacian, inrudit cu Gobsec

- casatorit la 20 de ani, vaduv la 28, traind apoi 20 de ani in singuratate, recasatorindu-se cu mama Otiliei, ramanand repede vaduv, Giurgiuveanu traieste mai mult in singuratate sub tutela agresiva a Aglaei; toate acestea si educatia sumara motiveaza zgarcenia personajului

- e stapanit de un dublu egoism: de patima banului si de iluzia ca viata sa se va prelungi indefinit

- Giurgiuveanu devine proprietar al mai multor imobile, plus un restaurant, ducand o viata ames tecata cu teama, teama de risipa

- isi sporeste averea prin: - micile ciupeli fata de Pascalopol

- socotelile incarcate pentru intretinerea lui Felix

- obtinerea de mari castiguri anuale rez.din inchirierea anumitor localuri

- el judeca prezentul din perspectiva trecutului, comparandu-l cu tineretea sa si asa se explica neincrederea in autoritati: nu se hotaraste sa o infieze pe Otilia; nu se hotar.sa-si faca testamentul

- sentimentul de siguranta i-l ofera propria sa legatura de chei

- este un inadaptat: intrase intr-o lume pe care n-o intelegea si care il inspaimanta ( tine banii sub saltea); om practic, este fara simtul realitatii (casele cu pravalie la parter, pe care vrea sa le con struiasca Otiliei nu mai sunt la moda)

- avaritia sa este evidentiata prin - ideea ca sosirea lui Felix este o cheltuiala in plus

- faptul ca prefera un farmacist mai ieftin, chiar daca pana la el

face o jumatate de zi

- cand Pascalopol ii da cu 100 de lei mai mult pt.comision, el

vrea sa-i pastreze

- nu-i da Otiliei decat o treime din banii ei

-este ridiculizat de scriitor atunci cand: - mananca cu lacomie la masa data de chiriasi

- se taraste pe sub masa pentru un banut

-se balbaie cand vorbeste despre Otilia si despre bani, balbaiala fiind modul sau de a se apara

-isi depaseste conditia sa de avar, situandu-se in afara pasiunii tiranice: - isi aduce menajera

- consulta un doctor

- cheama un preot

Concluzie: autorul creeaza in jurul sau o aura de simpatie

4.Stanica Ratiu ( tipul arivistului

- sotul Olimpiei, ginerele Aglaei

- reprezinta ipostaza patrunderii in viata prin indrazneala si femei

- intrigant, farsor, gata sa profite de pe urma oricui, e criminalul moral al lui Giurgiuveanu caruia

ii fura banii provocandu-i un atac cerebral.

- avocat fara procese, aproape lipsit de instructie intelectuala, siret, ubicuu si persuasiv prin dema

gogia unor valori inregistrate nativ, Stanica inmulteste banii furati de la Giurgiuveanu, divortea-

za de Olimpia, casatorindu-se cu prostituata Georgeta si urca lejer in ierarhia sociala, ajungand

prefect intr-o scurta guvernare

- starea lui permanenta este de panda si pana la urma aceasta va da roade.

- jongleaza cu notiuni si sentimente inalte facand demagogia paternitatii, motiv pt.care este consi

derat un Catavencu al ideii de paternitate; arma sa favorita este discursul, iar tema - familia

- ca orice arivist, este fara clasa sociala si gata de orice aliante:cerseste fara pudoare de la oricine

fiind un profitor de pe urma tuturor

- se inscrie in galeria arivistilor din literatura romana alaturi de Dinu Paturica, Tanase Scatiu,

Lica Trubadurul






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2452
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site