Suport de curs pentru examenul de bacalaureat - subiecte de tipul i - traditionalismul

SUPORT DE CURS PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT - SUBIECTE DE TIPUL I –

TRADITIONALISMUL

Trasaturile traditionalismului:

• intoarcerea la originile literaturii;
• ideea ca mediul citadin este periculos pentru puritatea sufletelor;
• promoveaza problematica taranului;
• pune accent pe etic, etnic, social;
• cultiva universul patriarhal al satului;
• proza realista de reconstituire sociala;
• istoria si folclorul sunt principalele izvoare de inspiratie, dar intr-un mod exaltat;
• ilustrarea specificului national, in spirit exagerat.
• ortodoxism, religiozitate

Scrie, pe foaia de examen, raspunsul la fiecare dintre urmatoarele cerinte, cu privire la textul

de mai jos:

Copaci roscati, cu freamate s-au despuiat.

Pe drumuri namolite gemeau care aplecate.

Pamântul revenea în araturi taiat.

Treceau cocorii, tânguind pustietate.

Argati încovoiati grabira ca groparii,

Cât rece se înmormânta un les de soare.

Din vie smulsi, erau strânsi, corturi, parii,

Site de ploaie cerneau strâmb din zare. 

Întunecimea a învinetit taria fierului.

Miros de huma si de cremeni desfunda vechimi.

Opaite s-au stins abia ivite-n cimitirul cerului

Deschis, cu prabusiri în înaltimi.

Nuci mocirlosi au gâlgâit, arzând pucioasa.

Fulgere verzi spargeau în tandari iadul norilor.

Peste cocoasa lumii se târa o scorpie cleioasa,

Cât iar tipa, pierdut, stolul cocorilor. (Adrian Maniu, Furtuna de toamna)

1. Transcrie doua cuvinte care apartin câmpului semantic al mortii.  2 puncte

2. Explica rolul virgulei din primul vers. 2 puncte

3. Precizeaza o valoare expresiva obtinuta prin utilizarea frecventa în text a verbelor la perfectul compus si la imperfect. 2 puncte

4. Mentioneaza doua teme/ motive literare, prezente în poezie. 4 puncte

5. Transcrie doua structuri lexicale ce cuprind o imagine vizuala, respectiv, o imagine auditiva. 4 p

6. Explica semnificatia unei figuri de stil identificate în versul „Fulgere verzi spargeau

în tandari iadul norilor”. 4 puncte

7. Motiveaza încadrarea poeziei în lirica traditionalista, prin referire la doua caracteristici

prezente în text.4 puncte 8. Comenteaza, în 6 - 10 rânduri, a doua strofa, prin evidentierea relatiei dintre ideea poetica

si mijloacele artistice.4 puncte

9. Ilustreaza una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate, ambiguitate,

sugestie), prezenta în textul dat.4 puncte

1. „groparii”, „înmormânta”, „les”, „cimitirul”

2. Virgula din primul vers desparte grupul nominal (substantiv + determinant) de grupul verbal (verb + determinant antepus) si totodata marcheaza cezura acestuia, plasata inegal.

3. Verbele la imperfect folosite în text evoca un moment trecut, impresionant pentru privitor, furtuna declansata într-o zi rece de toamna. Imperfectul sugereaza, de asemenea, sustinerea confesiunii lirice, rememorarea.

4. Tema naturii, motivul toamnei, motivul furtunii, motivul mortii.

5. Imagine vizuala – „copaci roscati [] s-au despuiat”; „Treceau cocorii”;

Imagine auditiva – „tânguind pustietate”; „tipa, pierdut, stolul cocorilor.”

6. Metafora  „fulgere verzi spargeau în tandari iadul norilor” creeaza o imagine vizuala expresiva, prin sugestia tumultului malefic al cerului plin de nori negri, impunatori, prin fulgurantul efect verzui care sfâsie întunecimea si, mai ales, prin viziunea frapanta a cristalizarii norilor, sparti în tandari de fulgerele terifiante.

7. Traditionalismul promoveaza valorile traditionale, specificul national. În textul dat, vocea lirica descrie natura, dar si spatiul rural („pe drumuri namolite gemeau care aplecate”, „araturi”, „vie”); poezia pare a idiliza trecutul („Miros de huma si de cremeni desfunda vechimi”), prin evocarea vremurilor de odinioara, dar viziunea poetului, desi unul dintre întemeietorii Gândirii, este sobra, iar limbajul este modernist. Este de remarcat mai curând ca trasatura traditionalista o sugestie a unui fantastic de tip folcloric, o viziune macabra („rece se înmormânta un les de soare”, „cimitirul cerului”, „nuci mocirlosi au gâlgâit, arzând pucioasa”). Versificatia este clasica.

8. În a doua strofa este conturat procesul de strângere a parilor din vie de catre argatii care „grabira ca groparii” din cauza „sitelor de ploaie” care cerneau picaturi „strâmb din zare”. Imaginea vizuala a cerului acoperit de nori, de parca ar avea loc „înmormântarea” ultimei aparitii a soarelui si compararea grabei argatilor cu aceea a groparilor aduc o nota funebra discursului poetic. Parii din vii sunt adunati pentru ca toamna este anotimpul mortii, al sfârsitului, al durerii, în urma ei neramânând decât umbre ale lucrurilor ce au fost cândva.

9. În cazul poeziei de fata, sunt relevante expresivitatea si sugestia, concretizate de autor prin imagini vizuale, auditive si olfactive: „treceau cocorii tânguind pustietate', „miros de huma si de cremeni”. Imaginarul are o nota de fabulos macabru, sugerata prin metafore si comparatii: „rece se înmormânta un les de soare”, „cimitirul cerului”, argatii se grabesc ca groparii pe care îi apuca ploaia. Epitete precum „nuci mocirlosi”, „scorpie cleioasa” (în acelasi timp metafora a ploii) sau metafora „cocoasa lumii” suna arghezian.